130 matches
-
nașterei nu-i citat, nici un șir asupra vieței sale, ba nici numele de botez. Deși scrierile sale contrastează foarte mult, și spre meritul lor, cu pretențiozitatea contimporanilor vechi și noi ce i-a avut, deși ele sunt dictate de-un simțimânt adevărat și de o judecată dreaptă, deși a dezvălit cu o claritate naivă acea părticică de filozofie pe care spiritul universului o sădise și în el, totuși puțini știu că el mai trăiește, puțini știu dacă bătrânețea lui e încunjurată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucra nimic pentru universul întreg. Afară de aceea acest element e și mai cosmopolit decât cel catolic, de vreme ce e comercial, și chiar chinezul nu va face mare deosebire între mărcile imperiului germanic și livrele sterline, pe când el va privi cu un simțimânt de superioritate religia creștină, ce i se va părea o palidă exegeză a moralei lui Lao-tse sau a eticei Vedelor. Din punct de vedere austriecesc ar fi nedrept însă de a pretinde ca Austria să ne cruțe pe noi. Pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ungaria și Transilvania, cari, dacă ar putea, i-ar soarbe pe români într-o lingură de apă. Cel puțin până acuma nu ne aducem aminte ca ziar unguresc să fi rostit un cuvânt de dreaptă aprețuire asupra noastră. Poate că simțimântul izolării într-o țară ca a noastră, unde mai nu sunt unguri, îl va face pe Vestitorul Bucureștean să fie drept. [26 septembrie 1876] ["DE LA O VREME 'NCOACI... De la o vreme 'ncoaci mai multe telegrame vestesc că princepele Nikita al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să facă acestor oaspeți ai noștri, la sosirea lor, o demonstrațiune ostilă. {EminescuOpIX 317} Noi n-am putut crede nici chiar pe roșii capabili de o asemenea insultă nobililor juni pelerini, care este o insultă, nouă (cui nouă? ), o insultă simțimintelor celor mai nobili, principielelor celor mai înalte de toleranță și de respectul conștiinței și care ne-ar arăta într-un grad de sălbătecie în care, spre mândria noastră de români, n-am fost nici în timpii barbariei. O notiță însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lipsește 55. R; o espresiune unanimă, 56. R: d-a se 57. R: actul, mai repețim, trebuie să fie produs de întreaga junime română 58. R: ne-a, mai rămas 59. R: ce sîntem lipsește 60. R: Grachii 61. R: simțimintele 62. R: nobilul vostru concurs 63. R: ca lipsește 64. R: Maramoroșul 65. R: reprezentațiune 66. R: aceasta 67. R: nicidecum lipsește 68. R: ca 69. R: reprezentând sexul frumos al întregei românimi lipsește 70. R: Dacă toți voim, tot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema cosmică. În mijlocul soarelui e un atom împrejurul căruia s-a cristalizat corpul soarelui [...]; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică, simțiminte interne, cugetare, funcțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu 63. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
-nțelege că și altul i-ar putea *** locul când n-ar fi tocmai el acela, el e însemnat nu prin sine, ci prin pozițiunea care-o ocupă; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică* simțiminte interne*, cugetare, funțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce sufletul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
franceză, adică să ilustreze teoria tipurilor de gândire prin intermediul analizei operei literare. Eminescu este situat pe un piedestal de neatins în privința imaginației: "Nici un poet până acum in literatura romînă nu are imaginațiunea mai puternică și nu-ți deșteaptă maĭ multe simțiminte decît Eminescu" (Gruber, 1888, p. 30). Poetul nostru național este considerat unul din cele mai puternice tipuri vizuale și auditive (chiar dacă puțin mai fercvente). Vorbește la Eminescu și de prezența tipului "de tact". După feluritele exemplificări din lirica poetului, concluzia
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
răzbel "fără voia națiunii". A susține aceasta este a insulta, în cel mai mare grad, cinci milioane de români. Dacă aceasta este credința acestor bărbați politici, ei "arată cel mai mare dispreț pentru națiune. " Ea nu are, după dânșii, alt simțimânt decât d-a se supune oricărui va voi să-i poruncească; "degradarea și tâmpirea națiunii merge", după dânșii, până a o face să se supuie chiar când cel care este la guvern o trămite la moarte și încă nu numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se găsesc în părțile unde ai noștri n-au avut amestec cu nimenea, de-acolo cuminția românului, care ca cioban au avut multă vreme ca să se ocupe cu sine însuși, de acolo limba spornică și plină de figuri, de acolo simțimântul adânc pentru frumusețile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo povești, cântece, legende, c-un cuvânt de acolo un popor plin de originalitate si de-o feciorească putere formată prin o muncă plăcută, fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Sale va putea totdeauna fi triumfătoare de dispozițiunile guvernului său, de interesele Imperiului, de timiditățile diplomației, de opinia poporului rus? Nu ne-a declarat însuși "Romînul", care de la un timp încoace are aerul d-a se face "Monitorul oficial" al simțimintelor celor mai intime și celor mai personale Majestăței Sale, că Majestatea [Sa] dorea acest răzbel și că a ced[at] [miș]cărei generale a opiniei în [aceasta]? Iată dară un punct în care [vo]ința personală a M. Sale a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
capetele lor proprii, nu viețile a mii de oameni, au ținut țara neatârnată prin mijlocul tuturor nevoilor, de stă până în ziua de astăzi. Slavă Domnului, cu grecoteii din Strada Doamnei ne putem măsura orișicând. [4 ianuarie 1878] PRO DOMO ["IATĂ "SIMȚIMINTELE, IUBIREA DE ADEVĂR... Iată "Simțimintele, iubirea de adevăr, bună-creștere și limbagiul ales al nobilei și ilustrei partide a conservatorilor", exclamă "Romînul", reproducând notița noastră asupra dorobanților din numărul de vineri 30 decemvrie. Nobili, nenobili - știm că-i ustură rău când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a mii de oameni, au ținut țara neatârnată prin mijlocul tuturor nevoilor, de stă până în ziua de astăzi. Slavă Domnului, cu grecoteii din Strada Doamnei ne putem măsura orișicând. [4 ianuarie 1878] PRO DOMO ["IATĂ "SIMȚIMINTELE, IUBIREA DE ADEVĂR... Iată "Simțimintele, iubirea de adevăr, bună-creștere și limbagiul ales al nobilei și ilustrei partide a conservatorilor", exclamă "Romînul", reproducând notița noastră asupra dorobanților din numărul de vineri 30 decemvrie. Nobili, nenobili - știm că-i ustură rău când le spunem pe nume și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de buni și, înainte de toate, atât de sinceri, cari-ți arată de mai nainte primejdia ce te amenință, cursa în care ai putea cădea. "Romînul" în revista sa de alaltăieri dovedește lămurit că sîntem niște trădători, niște oameni fără nici un simțimânt de patriotism, și că nu ne sfiim a lucra fățiș și în toate zilele în interesul Rusiei, și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun "Romînul" ăla, bun patriot, atât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun "Romînul" ăla, bun patriot, atât de patriot, încît nu-i poate trece nici prin gând măcar că ar putea exista trădători între români. Simțiminte atât de nobile, întotdauna frumoase, chiar atunci când nu le poți înțelege. Căci trebuie să mărturisim că noi, asupritorii patentați ai poporului, nu prea înțelegem de ce oamenii cari au aruncat la picioarele contelui Andrassy cadavrul sângerând al României cu cunoscutul cuțit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să urmeze toate discuțiunile și chiar toate caprițiele parlamentare, nu valorează de bunăseamă nici jumătate cât diurna deputaților, pentru timpul cât sânt ocupați în acele seci dezbateri. Avem convingerea că n-a esistat până astăzi nici o Cameră cu mai bune simțiminte, cu mai mult patriotism și cu mai mare dorință de a face binele pentru țară. Din nenorocire aceste minunate simțiminte sânt în cea mai mare parte neutralizate prin lipsa de orice tact parlamentar, prin ușurința cu care se cere și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cât sânt ocupați în acele seci dezbateri. Avem convingerea că n-a esistat până astăzi nici o Cameră cu mai bune simțiminte, cu mai mult patriotism și cu mai mare dorință de a face binele pentru țară. Din nenorocire aceste minunate simțiminte sânt în cea mai mare parte neutralizate prin lipsa de orice tact parlamentar, prin ușurința cu care se cere și se ține cuvântul ore întregi și uneori prin lipsa conștiinții despre gravitatea unor dispozițiuni ce se iau și despre consecințele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cea mai bine simțitoare, cea mai patriotică, cu dorința cea mai mare de a face binele țării, precum n-a esistat de când lumea una mai bună și mai de treabă. Daca "Romînul" poate atribui patriotism, abnegare și cele mai bune simțiminte la oameni de care publicul râde pentru arguțiile, subtilitățile, pretextele de vorbă lungă și lipsa lor de inteligență și de bun-simț, daca o poate aceasta "Romînul", fac-o sănătos și să-i fie de bine. Noi nu putem. [26 ianuarie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
primăriilor noastre și știu câte misiuni periculoase ți-au fost încredințate de noi și că le-ai îndeplinit pe toate cu curagiu și inteligență... Primește încredințarea stimei ce mi-a inspirat purtarea d-tale. Încrezi-te, scumpul meu domn, în simțimintele mele devotate. Jules Meline Primar al arond[ismentului] 1 din Paris în 1870 - 71. Deputat al depart[amentului] Vosges. Subsecretar de stat la depart[amentul] Justiției. Minister. Dufaure. Iată scrisoarea a doua, care mi-a fost adresată tocmai ca să răspundă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
secolul în care trăim. Și noi sîntem fii ai României. Și noi sîntem devotații ei. Și noi ne rugăm pentru binele ei, precum contribuim și noi la toate sarcinele deopotrivă cu toți. Ea este singura noastră Patrie, toate interesele și simțimintele noastre sânt legate cu și pentru ea, în solu1 ei sânt depuse osemintele părinților noștri. România, nobilă pentru toți și întru toate, nu poate fi decât nobilă și pentru noi. Ea nu poate îngădui ca libertatea și egalitatea să nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am zis că nu este nimic. Vine d-nul Frederic Dame și ne spune că îl urâm "fără ca să-l cunoaștem, fără ca să ne cunoască și fără să ne fi făcut ceva". Negreșit, în asemenea împrejurări, "ura" ar fi un simțimânt lipsit de orișice temei firesc. Dar tocmai fiindcă nu-l cunoaștem, nu ne cunoaște și nu ne-a făcut nimic, nu îl putem urî pe d-sa personal. Cunoaștem însă scrierile d-sale, și pe aceste le urâm. I-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gloria sa; adună dar pe egipteni la teatru, unde li se espuse pe rând omul și cămila. Fiasco complect pentru mărinimosul principe: unii spectatori nu-și putură stăpâni râsul, alții, cuprinși de spaimă sau ca să nu-și profaneze mai mult simțimântul frumosului privind la acești monștri, fugiră din teatru. Cămila fu lăsată să moară de foame, sclavul fu dăruit. Tot cu doi monștri ne gratifică zilele acestea și maiestrul de conferințe, d. I. Crăciunescu: întîiul, discursul plagiat, omul cu două fețe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stipulat prin tractatele europene. [30 mai 1881] ["ÎNCHIDEREA CHIAR... "] Închiderea chiar în mijlocul anului școlar a școalei de la Panteleimon a produs senzațiune în public și mai multe foi din capitală au stăruit să se deschiză iar școala, apelând mai ales la simțimântul de dreptate și de iubire creștinească a celor ce aruncaseră pe sărmanii elevi pe drumuri. Însă aceasta se întîmplă în cele dîntîi momente după închiderea școalei; în urmă sărmanii băieți aruncați pe drumuri au fost dați uitării și astăzi nimeni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
relativ la evrei, n-are pe cine să facă responsabil dacă o măsură luată nu aduce roadele așteptate. Organizîndu-se asociațiuni religioase la izraeliți cu scopul hotărât de a satisface trebuințele cultului, de a răspândi cultura și de-a deștepta și dezvolta simțiminte patriotice, toate aceste dificultăți vor dispărea. Lipsa acestor corporațiuni face ca toate măsurile guvernului relative la vagabonzi să degenereze în persecuțiuni contra evreilor, nu numai în contra celor intrați pe furiș, ci și în contra unor evrei cari sunt stabiliți demult sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mult decât o revoluțiune victorioasă pe stradele unei capitale, victorii care durează atât cât durează și entusiasmul de multe ori de circumstanță ce l-a produs. Verdictul dela Târgoviște este victoria conștiinței asupra tuturor Îngrădirilor cu care sunt Împresurate simțimintele, cugetările, calculele, interesele cetățeanului, de un regim conrupt, violent, arbitrar, nătâng, răsbunător, vitreg, fără milă de Români, victorie formidabilă și totodată liniștită și maiestuoasă ca o taină sfântă a sufletului În comunicație cu Dumnezeirea, de la care el emană victorie incomensurabilă
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]