130 matches
-
să facă acestor oaspeți ai noștri, la sosirea lor, o demonstrațiune ostilă. {EminescuOpIX 317} Noi n-am putut crede nici chiar pe roșii capabili de o asemenea insultă nobililor juni pelerini, care este o insultă, nouă (cui nouă? ), o insultă simțimintelor celor mai nobili, principielelor celor mai înalte de toleranță și de respectul conștiinței și care ne-ar arăta într-un grad de sălbătecie în care, spre mândria noastră de români, n-am fost nici în timpii barbariei. O notiță însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lipsește 55. R; o espresiune unanimă, 56. R: d-a se 57. R: actul, mai repețim, trebuie să fie produs de întreaga junime română 58. R: ne-a, mai rămas 59. R: ce sîntem lipsește 60. R: Grachii 61. R: simțimintele 62. R: nobilul vostru concurs 63. R: ca lipsește 64. R: Maramoroșul 65. R: reprezentațiune 66. R: aceasta 67. R: nicidecum lipsește 68. R: ca 69. R: reprezentând sexul frumos al întregei românimi lipsește 70. R: Dacă toți voim, tot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
antică (1935), așa cum spune T. în prefață, încearcă să restituie cât mai fidel aspecte „din antichitatea orientală, greacă, romană, creștină și chiar românească”, „obiceiuri dispărute”, „evenimente istorice puțin cunoscute”, mai mult chiar, să analizeze „sufletul antic în întreaga gamă a simțimintelor și a culturii sale.” La nunta Uraniei din Callatis, Dionysopolis sub aripa morții, Axiopolis, Mucapor ș.a. sunt literaturizări doar pe alocuri interesante. Grija (arheologică) pentru descrierea locurilor, costumelor, comportamentelor este mai mare decât cea pentru echilibrul narațiunii, unde abundă inserții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
mai mult decât o revoluțiune victorioasă pe stradele unei capitale, victorii care durează atât cât durează și entusiasmul de multe ori de circumstanță ce l-a produs. Verdictul dela Târgoviște este victoria conștiinței asupra tuturor Îngrădirilor cu care sunt Împresurate simțimintele, cugetările, calculele, interesele cetățeanului, de un regim conrupt, violent, arbitrar, nătâng, răsbunător, vitreg, fără milă de Români, victorie formidabilă și totodată liniștită și maiestuoasă ca o taină sfântă a sufletului În comunicație cu Dumnezeirea, de la care el emană victorie incomensurabilă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
nu vă fie cu supărare - așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în comuna Soloneț, județul Suceava, ca lunar, de la 1 iunie până în octombrie 1931 și în mai-decembrie 1932, având subtitlul „Revista de literatură și folklor”. Director: Constantin Milici; redactor: Eusebiu Cămilar. Articolul-program (La început...) îndeamnă la cunoașterea și înțelegerea poporului prin „simțimintele lui, cristalizate în poezia datinilor și a credințelor”. Colaborează Arcadie Grigorean (Profesorul Nicolae Iorga, Eminescu comemorativ), Nicolae Zamfirescu, Mihail Havriș, D. Florea-Rariște, Vladimir P. Stoian, D. A. Burlacu, Vasile Sală, V. Arion ș.a. Eusebiu Cămilar publică versuri (Grădină pustie..., Mi-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290066_a_291395]
-
figură e experiența unei catastrofe: parfumul e cel care persistă după o dispariție. Într-un text din 1868, vorbind despre un poet care și-a încheiat cariera prematur, Bolintineanu notează astfel calitatea poeziilor: "nu vom vorbi de cugetări adânci, de simțiminte puternice, ce nu veți găsi în poeziile unui talent june și născând; vom vorbi de profumul ce lasă murind această floare"111. Despre ce "dispariție" e vorba? Ce pierdere încearcă să descrie acest efort de metaforizare? Există între articolele lui
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
celelalte rămășiți din Evul Mediu”. „Ar trebui - continuă Russo - ovreilor moldovenești și leșești un om mare, destul de puternic, ca să-i facă să-și schimbe costumul ; aceasta ar face, fără Îndoială, ca mulțimea [de creștini] să nu mai aibă pentru ei simțiminte așa de dușmănoase” <endnote id="(366, pp. 322 și 132)"/>. Un astfel de „om mare” a părut să fie chiar Iuliu Barasch, un tipic reprezentant al iluminismului iudaic, care - după studii talmudice și medicale la Berlin - s-a stabilit la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
strălucit, aș fi pierdut de mult răbdarea. Am făcut acum cea din urmă cercare prin care, trecând drept nepăsător la prosperitatea Principatelor, nu voi fi compromis numai în ochii partidelor și ai promotorilor programei Marii Românii, dar încă, sacrificându-mi simțimintele personale, mi se va nimici cu totul popularitatea. Ar fi fost însă o neglijență din cele mai de osândit să mai ascund răul învechit care ne roade și să părăsesc viitorul țării în voia coteriilor. Cel ce într-o oarecare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
etc.51 Iată, ca mostră a elocinței vremii, toastul lui N. Blaremberg: „În minutul când atâți fii vitregi sfâșie cu mâinile lor impii sânul matern al țării, ne rămâne o mângâiere ș-o mândrie, aceea de-a vă putea arăta! Simțimintele ce ne animează în acest moment ne sunt așa de comune încât ne putem înțelege și cu jumătate vorbele... Divorțul între guvern și națiune este astăzi consumat, este complect și irevocabil. Fericiți dar acei ce în această ocaziune au știut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
29 iunie 1875“, MOF., nr. 161, 24 iulie/5 august 1875, p. 3641). Trăiască Carol I, domnul constituțional al liberei și autonomei Românii! În zilele de la 29 și 30 iuniu [1875], toți românii creștini și chiar israeliții pământeni, dacă au simțiminte românești, trebuie să puie vestminte de doliu și să suspine. Comitele Andrássy este domn, suveran absolut al robitei Românii! La 28 și 29 iuniu 1875 au vorbit în Cameră câți au putut dobândi cuvântul din adevărații reprezentanți ai țării.“73
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziceți în cel din urmă paragraf în privința intențiunilor țării mele, a rechemării mele la București și a scopului ce vă place a da misiunii cu care am fost însărcinat pe lângă guvernul francez. Nu, domnule, România n-a șovăit niciodată în simțimintele sale de adânc devotament și respect pentru Francia, pe care o consideră ca o binefăcătoare și declară că, oricari ar fi vicisitudinile ce ne-ar impune evenimentele în încercarea dureroasă ce străbatem, marea partidă națională română este și va rămâne
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra oricărei bănuieli de complicitate atât cu autorii, cât și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de tratate. Răspunderea și consecințele unei violări atât de flagrante cad cu totul asupra guvernului otoman care a rupt legăturile pe care românii au știut să le respecte totdeauna. Guvernul A.S. principelui Carol, tare de dreptul său și încrezător în simțimintele de dreptate ale Europei, speră că puterile garante vor aviza a face să se respecte drepturile națiunii române. Vă autorizez a lăsa copie de pe această protestare atât în mâinile Ex. sale Safvet-pașa cât și reprezentanților puterilor garante. Ministru, N. lonescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
franceză, adică să ilustreze teoria tipurilor de gândire prin intermediul analizei operei literare. Eminescu este situat pe un piedestal de neatins în privința imaginației: "Nici un poet până acum in literatura romînă nu are imaginațiunea mai puternică și nu-ți deșteaptă maĭ multe simțiminte decît Eminescu" (Gruber, 1888, p. 30). Poetul nostru național este considerat unul din cele mai puternice tipuri vizuale și auditive (chiar dacă puțin mai fercvente). Vorbește la Eminescu și de prezența tipului "de tact". După feluritele exemplificări din lirica poetului, concluzia
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema cosmică. În mijlocul soarelui e un atom împrejurul căruia s-a cristalizat corpul soarelui [...]; în centrul organismului omenesc e un atom împrejurul căruia se cristalizează simțire fiziologică, simțiminte interne, cugetare, funcțiuni trupești și psihice: sufletul; în mijlocul creațiunii întregi e un atom, puntul matematic comun de concentrațiune a tuturor puterilor lumii, puntul prin esistența și pozițiunea căruia puterile sunt un organism: Dumnezeu 63. Astfel Dumnezeu e în lume ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
al comportamentelor cotidiane, demascarea acestora este salutată de Maiorescu. Astfel, (n Comediile d-lui I.L. Caragiale (1885), el arăta că: "Stratul social pe care (l (nfățișează mai cu deosebire aceste comedii este luat de jos ș( ne arată aspectul unor simțiminte omenești, de altminteri aceleași la toată lumea, manifestate (nsă aici (ntr-o formă specifică, adecă sub formele unei spoieli de civilizație occidentală, strecurată (n mod precipitat pănă (n acel strat ș( transformată aici (ntr-o adevărată caricatură a culturei moderne" (Maiorescu, 1966: 418
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vechi amintiri (1935), Anii de ucenicie (1944), Mărturisiri (1960) și altele se constituie în necesare întregiri. S-au menținut, la nivel lexical, fonetisme și forme precum pâne, câne, sară, fluer, boer, bielșug, îmbielșugat, bae, ploae, femee, barbat, păreche, răpeziciune, proect, simțimânt, credinți, suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri, es, greeri, înnalte, însfârșit, nicio, pentrucă, perduți, poeni, sue, tângue, târguește, zgudue și altele ca acestea, specifice modului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
calic", care chiar prin situația lui materială stă lângă țăran și lângă nevoile lui. Deci în toate părțile învățătorul e un izolat. Și de multe ori țăranii sunt cu preotul și cu ceilalți împotriva lui. E lesne de înțeles ce simțiminte au oamenii aceștia. În vremea procesului Kogălniceanu-Velescu mulți se interesau de mersul afacerii și erau de partea acuzaților. Și totuși n'au pornit ei norodul și nu l-au ațâțat. Dar cine știe ce se poate întâmpla mâni, dacă nu vom avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
politic. Acel testament a ars, sau a dispărut, ca multe alte obiecte, în incendiul de care am fost bântuit la 25 ianuariu trecut. Acum nu mai fac un testament: scriu numai aci câteva cuvinte pentru ai mei. Exprim soției mele simțimintele mele de recunoștință pentru fericirile de tot felul ce mi a dat pe toată ziua și pe toată ora de la 31 august 1847 și până acum. Totdauna bună și dulce pentru toți; totdauna iertătoare pentru toți; totdauna devotată pentru toți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
alor noștri. Cred că fiii și fia ei vor lupta cu tărie pentru a o face să nu simță un minut măcar că nu mai sunt lângă dânsa: cred că printr-o necurmată blândețe vor mângâia-o. Exprimându-i din nou simțimintele mele de admirațiune, de iubire și de recunoștință, o rog ca împreună cu fia și fiii noștri să împlinească ultimele mele rugăciuni. Să nu se facă pentru înmormântarea mea nici o ceremonie. Totul să se facă cum s-a făcut și de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
familii politice nu era împăcare cu putință, nu era cu putință nici măcar o apropiere; erau două capitole istorice depărtate printr-o prăpastie. Oamenii cari reprezentau aceste două curente nu erau, totuși, atât de departe unii de alții ca cultură și simțiminte și nici nu se poate spune că unii erau reacționari și ceilalți revoluționari. Afară de puține excepțiuni, fruntașii conservatori și fruntașii liberali erau oamenii aceleiași epoci. Deosebirea o făcea nu ceea ce erau, dar ce reprezentau. Lascăr Catargiu nu era reacționar, după cum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acum pe strade și dădea orașului împodobit cu steaguri tricolore și arcuri de triumf un aspect de mare sărbătoare... Și nu era un entuziasm de comandă care mișca aceea sumedenie de oameni, ci era sincer, viu, pornit dintr-un adânc simțimânt de iubire pentru primul domn al Principatelor Unite". 1864. Hotărât să facă o carieră în magistratură, Gane este mutat, la cerere, ca membru al Curții din Focșani. În acest timp, cu prilejul unui incident minor, N. Gane s-a duelat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o administrațiune regulată, care, dacă prezintă încă neajunsuri, se vor îndrepta negreșit, căci mult a fost și puțin a mai rămas de făcut; astăzi putem constata cu mândrie că nivelul moral și intelectual al țărei este incomparabil mai râdicat; astăzi, simțimântul de patrie, odinioară stâns prin veacuri și restriște, a încolțit din nou în inima poporului și a deșteptat în fiecare conștiința că a devenit cetățean liber într-un stat liber și de sine stătător. Acest avânt urieș spre progres s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]