142 matches
-
de grăniceri cu soția, o pereche de medici cunoscuți și niște tineri specialiști în computere. Victor făcuse armata la grăniceri în urmă cu ani, dar rămăsese în bune relații cu șeful său care, între timp, se pensionase. Doctorii erau din partea Simei, iar cu tinerii se împrieteniseră într-o excursie organizată. Toată lumea se simțea minunat, generalul tocmai povestea o amintire din armată, Victor confirma că exact așa se întâmplase, când apăru un vecin, probabil trimis de navasta să. - Aaa, vino, ia loc
SCHIŢE UMORISTICE (38) – O GUSTARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382650_a_383979]
-
mănânce cu timiditate, apoi capăta curaj sau apetit, înfuleca două porții de friptură, le asezona cu multă budincă și, când credeam că nu se va putea ridica de pe scaun, dădu gata o prăjitură pântecoasă și, făcându-i un frumos compliment Simei, ceru un supliment, dacă se poate... Este momentul când Victor, spuse apăsat, dar curtenitor: - Se poate, vecine, sigur că se poate. Dar am să te rog ceva: altă dată să guști acasă și să poftești la noi să mănânci... Dorel
SCHIŢE UMORISTICE (38) – O GUSTARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382650_a_383979]
-
GEORGE ADRIAN - Craiova 77. POPESCU RUSU EMILIA - Suceava 78. POPOVICI VAVILA - SUA 79. RADU DANIELA - Lugoj, Timiș 80. RUSE LIA - Canada 81. SAIOC FLORIAN - Târgu Jiu, Gorj 82. SAVA DIANA - Focșani 83. SAVA OLIMPIA - Galați 84. SCHMIDT CARMEN - Germania 85. SIMA IONEL - Baia Mare 86. SMĂRĂNDESCU SORIN - Timișoara 87. SOARE MIHAIL - București 88. SPIRESCU PAUL - Adjud, Vrancea 89. STĂNESCU MĂRGĂRIT FLORĂ -Slobozia, Ialomița 90. STEJEREAN MELANIA - Târgu Mureș 91. STROE OTAVA ELENĂ - Focșani 92. STROIA A. GHEORGHE - Adjud, Vrancea 93. STROIA MĂRICICA
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ANTOLOGIS A EDITURII ARMONII CULTURALE: „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” [Corola-blog/BlogPost/352413_a_353742]
-
www.youtube.com/watch?v=HjQxJvMP3pw&feature=related FOTOGRAFII ȘI REPORTAJ DE ILEANA SIMA jr -ELEVĂ, ANUL IV ,COLEGUL NAȚIONAL I.C.BRATIANU PITEȘTI -reprezentanta Revistei ARMONII CULTURALE și a Postului RADIO PRODIASPORA la spectacolul de la Bucuresti-Lord of the Dance ****ILEANA SIMA JR. ne-a reprezentat cu succes și la spectacolul de adio de la București al legendarei trupe germane SCORPIONS.La conferință de presă ,printre ziariștii străini și de la presă națională,Ile a reușit să pună 3 întrebări și să facă fotografii
ILEANA SIMA JR: LORD OF THE DANCE- ÎNCĂ O SEARĂ DE MAGIE PENTRU FANII DIN ROMANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355415_a_356744]
-
Pitești este laureata a unor concursuri naționale de fotografie.Felicitari,draga Ile !.Mulțumim părinților tăi!(marin mihai) ***MULȚUMIM PENTRU INVITAȚIILE LA SPECTACOLE ,OFERITE DE DIANA GEORGESCU,reprezentanta organizatorului PROJECT EVENTS ROMÂNIA***** marin mihai,gheorghe a.stroia,ecaterina cimpean și ileana sima jr SURSA: REVISTA ARMONII CULTURALE www.armoniiculturale.ro Referință Bibliografica: ILEANA SIMA JR: Lord of the Dance- inca o seară de magie pentru fanii din România / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011
ILEANA SIMA JR: LORD OF THE DANCE- ÎNCĂ O SEARĂ DE MAGIE PENTRU FANII DIN ROMANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355415_a_356744]
-
compară cu fenic. sebeș, sibis „soare“ cu finalul eliminat. În schimb ints în dargwa, ech (tzakur), ich (lezghină, avara), toate în Caucaz, par să provină din soarele ebraic šemeš cu eliminarea părții de început. Dravidianul telugu cunoaște mărul sub forma sima care poate fi cerul arab sema ori începutul ebr. šemeš, eliminat de caucazieni. Relația soare/măr pare și în cazul țig. phabai ce seamănă cu Phoebus din mitologia greacă, iar sli în tibetana se compară cu sol, soarele latin, ori
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
MEMORIAM) 21. POPESCU Adrian Nicolae - Rădăuți, Suceava 22. POPESCU Constantă - Răzvad, Dâmbovița 23. POPESCU M. Daniela - Madrid, Spania 24. PRESADĂ Theia - Dublin, Irlanda 25. ROMÂN Ț. FLORIN - Arad 26. RUSE Lia Filoteia - Laval, Montreal, Canada 27. SCOPOS Teona - Iași 28. SIMA IONEL - Baia Mare, Maramureș 29. STAMATE Eleonora - Tecuci, Galați 30. STROIA George-Nicolae, Adjud, Vrancea 31. STROIA A. Gheorghe - Adjud, Vrancea 32. TĂNASE Maria Ileana - Romă, Italia 33. VASILICA Aurel - Slobozia, Ialomița 34. VICOL Gheorghe - Vatra Dornei, Suceava 35. VOICU Daniela - Brüste
ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373388_a_374717]
-
simas huriavdilem nangimasa Kana shil sasmange tatilem ivesa Kana kingo simas shukilem brishindesa Kana nasvalo somas sastilem nasvalimasa Kana bokh sasmange hauas lila Kana trush sasmange piauas o pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O chorimos amare ROMâne anavesko? Kurau-tume! Foame și sete Când înfometat am fost am mâncat foame, Când însetat am fost, am băut sete, Când mi-era somn, dormeam în nesomn
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
eternitate” al lui Stroe Buzescu nu ne putem îndoi. Pe muchia din partea stângă a pietrei tombale (în al cărei câmp, în relief, boierul oltean și cumnatul hanului tătar, călări, se luptă) se află scris: „Scri(u) și cu jupâneas(a)Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui, aicea”104. Grupul în negru „Anul jalii” „Doao viri” fixau vechile legiuiri românești pentru respectarea anului de doliu, perioadă în care „muerii căriia-i va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie tot satul Voinigești jupaniței lui, Tomaia, mătușa jitelniței Sima stolniceasa, pentru că l-a cumpărat cu asprii de zestre ai jupâniței Tomaia... „; după moartea văduvei, satul cu pricina revenea Simei, ceea ce Alexandru Iliaș întărește). Cercetătorii sunt de acord că, dacă în acte, femeile vând sau cumpără singure (cum se întâmplă cu Maria, fosta nevastă a lui Mareș din Băjești; într-un act din 1676 - banul Mareș murise în 1673 - i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Buzescu de la Mănăstirea Stănești (unde gloria privată a stolnicului, cu care se măritase prin 1570 era brodată pe gloria timpului), jupâneasa Sima Buzeasca (născută Rudeanu), rudă cu Doamna Stanca lui Mihai Viteazul, a pus să se scrie (îi fusese dat Simei să-și aducă soțul acasă în coșciug; îi va supraviețui peste treizeci de ani587, costatându-și izolarea - „Din boierii bătrâni am rămas numai eu” - și autoritatea de care se bucura: „De câte ori, în judecata Divanului, se certau boierii pentru moșiile lor, nici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Atunci, încărcată de ani și adusă de șale cum era, venea Sima în rădvan de la Stăneștii din Oltenia tocmai la Târgoviște sau la București și jura. Iar când jura Sima, judecata era isprăvită”588): „Scri(u) și eu jupâneas(a) Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui aicea”. Inscripția de pe candela de argint care spânzură deasupra mormântului lui Constantin Brâncoveanu din biserica Sf. Gheorghe Nou din București (un sepulcru multă vreme
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de porniri tulburi, primare, telurice. Protagoniștii, naturi impulsive, firi aprige, ajung, puși în situații-limită, să comită nelegiuiri și crime. Conflictele se desfășoară tensionat, bine dozate în scene de intens dramatism, inducând emoții puternice, cu reverberații prelungi. Un personaj ilustrativ este Sima Baltag, din nuvela eponimă. Fugărit pentru omor, intră argat în gospodăria unui preot. Aici face dovada forței sale aproape supraomenești, doborând un taur turbat care era gata să o calce în copite pe preoteasă. Ca orice erou care a biruit
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
alți tîrgoveți, toți armeni, făcut-am acesta al nostru zapis să hie de mare credințe la mîna Mariei, giupîneasa lui Vasilie neguțitoriul, precum i-am vîndut un loc de casă împotriva locului lui Vasilie neguțitoriul, care loc au fost a Simei armencei și cînd au murit...a lăsat cu limbă de moarte să hie acest loc al beserecii, că alt pre nime n-au avut...Iar noi, bătrînii tîrgului, armenii, ne-am sculat cu toții și am căutat acel loc și l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iași, armenii...de nimeni siliți și de buna voie...făcut-am acesta al nostru zapis... la mâna Mariei, giupâneasa lui Vasilie negustoriul, precum i-am vândut un loc de casă, împotriva locului lui Vasilie neguțitoriul, care loc au fost al Simei armencei și cându au murit...a lăsat cu limbă de moarte să hie acest loc al besericii, că alt pre nimeni n au avut... Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Târgului Armenilor ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
proști sau plătiți de străini pentru a susținea principiile ce le susținem; c) că direcțiunea literară a Junimei (școala Maiorescu) nu merită decât ca să scuipe cineva în ea, și Societatea să decidă ca scuipă în școala lui Maiorescu (ipsi [s]sima verba! ale d-lui Ioniță Bumbac). Abstragînd de la cestiunea dacă idei emise cu bună credință pot fi tratate într-un mod brutal de oameni cari până azi nu pot să se fălească cu v-un merit, pentru de [a] avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Martie 31 zile. B Uric din anul 1485, luna Martie 17, de la Voievodul Ștefan cel Mare. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ștefan Voievod, Domn Țării Moldaviei Înștiințare facem cu această a noastră carte, iată că această adevărata slugă a nostră Sima Gureș a slujit nouă cu dreptate și credință; deci noi văzând a lui cu dreptate și cu credința slujbă spre noi, miluitu-l-am cu osebita nostră milă și i-am dat și i-am Întărit noi Înșine În țara
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
8. Gafencu Grigore, Însemnări politice. 1929 - 1939, (editor: Stelian Neagoeă, București Editura Humanitas, 1991. 9. Roman Valter, Câteva însemnări despre Nicolae Titulescu, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, București, Editura Politică, 1982. 93 83 10. Sima Horia, De ce trebuia să plece Titulescu, în Pro și Contra Titulescu.... 11. Sturdza Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din Țara pierdută, Alba - Iulia, Editura Fronde, 1994. 12. Tătărăscu Gheorghe, Mărturii pentru istorie, (editor Sanda Tătărascu - Negropontesă, București, Editura Enciclopedică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
turce între cele două războaie mondiale, București, Editura Științifică , 1993. 6. Mamina Ion, Scurtu Ioan, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996. 7. Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, București, Editura Fundației România de Mâine, 2007. 8. Sima Horia, Guvernul național român de la Viena. Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994. 95 85 Lucrări speciale : 1. Bacon.Walter M. Jr., Nicolae Titulescu și politica externă a României.1933-1934, Iași, Editura Institutul European, 1999. 2. Barbul Gh., Solacolu I.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
8. Gafencu Grigore, Însemnări politice. 1929 - 1939, (editor: Stelian Neagoeă, București Editura Humanitas, 1991. 9. Roman Valter, Câteva însemnări despre Nicolae Titulescu, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, București, Editura Politică, 1982. 93 83 10. Sima Horia, De ce trebuia să plece Titulescu, în Pro și Contra Titulescu.... 11. Sturdza Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din Țara pierdută, Alba - Iulia, Editura Fronde, 1994. 12. Tătărăscu Gheorghe, Mărturii pentru istorie, (editor Sanda Tătărascu - Negropontesă, București, Editura Enciclopedică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
turce între cele două războaie mondiale, București, Editura Științifică , 1993. 6. Mamina Ion, Scurtu Ioan, Guverne și guvernanți (1916 - 1938Ă, București, Editura Silex, 1996. 7. Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2007Ă, București, Editura Fundației România de Mâine, 2007. 8. Sima Horia, Guvernul național român de la Viena. Istoria mișcării legionare, Timișoara, Editura Gordium, 1994. 95 85 Lucrări speciale : 1. Bacon.Walter M. Jr., Nicolae Titulescu și politica externă a României.1933-1934, Iași, Editura Institutul European, 1999. 2. Barbul Gh., Solacolu I.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care cuprinde partea inferioară a scoarței și o parte din manta. 4. mafe (magneziu și fier) situat în întregime în manta 5. nife ( nichel și fier), ce reprezintă nucleul În scoarța terestră, mineralele se concentrează în volume
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
minerale numită zona de discontinuitate Conrad. Pe baza compoziției chimice, structura Pământului este considerată a fi formată din următoarele straturi: 1. sial ( siliciu și aluminiu) strat de roci sedimentare și granitice 2. sialma (siliciu, aluminiu și magneziu)strat intermediar. 3. sima (siliciu și magneziu) care cuprinde partea inferioară a scoarței și o parte din manta. 4. mafe (magneziu și fier) situat în întregime în manta 5. nife ( nichel și fier), ce reprezintă nucleul În scoarța terestră, mineralele se concentrează în volume
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de atitudine, regele Carol al II-lea era interesat să asigure supraviețuirea regimului său în condițiile apropierii țării față de Germania. La 28 iunie și 4 iulie au fost incluși, pentru prima dată, legionarii, prin câțiva reprezentanți în frunte cu Horia Sima însuși . Unii lideri ai celorlalte grupări politice au fost implicați în deciziile de cedare a Barasarabiei, Nordului Bucovinei, Nord-Estului Transilvaniei și Cadrilaterului, motivând cu toții - dar, în fapt, urmând indicațiile camarilei - că erau preocupați de asigurarea dăinuirii cu orice preț a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]