5,479 matches
-
să ai de la un debil mintal și maniaco-depresiv că vadim??!!! probabil că nu și-a luat medicamentul de seară. cât despre faptul ca te-a făcut maiamuta și oamenii au râs...de fapt eadeau de el...de nebunia lui inițial simpatică...dar apoi insuportabila...și când te gândești că sunt români care îl iubesc și îl idolatrizează pe dementul asta de V.C. tudor... îți vine să suni la 112 și să chemi șalvari de la psihiatrie și ceva cămăși de forță... hei
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
În calitate de moderator, el nu are dreptul să ne spună (mai ales că era vorba de o emisiune electorală!) la ce se uită și la ce persoane sau partide politice schimba canalul TV, grație telecomenzii. Să ne înțelegem! Nu îmi este simpatic deloc Vadim Tudor, dar PRIMUL care aruncă piatră este Bucurenci, urmând dezlănțuirea, la fel de condamnabila a lui Vadim Tudor. Încă Mihaiu este și mai penibil, considerând că dacă întoarce acuzații grele lui Vadim Tudor echilibrează situația. Corect ar fi fost că
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
AP se mulțumește să reia vechiul argument, fără să “ridice mânușa” aruncată de nedemnul sau preopinent: Grosul pamfletului se bazează, însă, pe un argument mult mai subtil. Pe scurt, ideile lui Bucurenci nu merită luate în serios pentru că tipul, altfel simpatic, nu a citit ce-am citit/scris noi și nu e sincer (să nu-l credeți, tovarăși!) când spune că e de stânga :)))))) Nu e banc, urmează citatul: Vă las plăcerea să citiți textul integral în Dilemă. N-am destul
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Vreau să fiți de acord cu mine că nu putem fi de acord..”. Scriitorul îți explică băbește că, de vreme ce tu omorî polemică înainte să înceapă, n-are rost sa-ntindeti amindoi de un “cadavru”(basca argumentul cavaleresc “că-i ești simpatic” și vrea să te protejeze și mai ales suspiciunea de marxism-simulat din “cauza” de trend ).Și tu ...ce faci!?Te prostești și ne prostești! Scoți din context cîteva propoziții de-ale lui Pleșu, le-nsailezi într-un colaj pervers si
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
rareori, devin ilizibile azi. Edgar Reichmann e autorul unei proze ce semănă mult cu cea a lui Isaac Bashevis Singer, cu care împarte aceeași spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
Adriana Bittel Mai mult decît felul cum arată, contează pentru mine cum vorbește un om. Cineva îmi poate deveni simpatic sau dimpotrivă, doar ascultîndu-l. Limbajul, tonul, accentul îmi spun multe despre gradul de instrucție, proveniența socială, dar mai ales despre inteligența și "naturelul" vorbitorului. Un neologism schimonosit sau o expresie demodată, o greșeală gramaticală sau o prețiozitate snoabă, un cuvînt
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
săptămâni. Ceea ce începeau oamenii ziua, desăvârșeau câinii seara. în scurtă vreme, răsadul cu iarbă a devenit locul favorit al adunării posesorilor de patrupede. Devenisem, pesemne, foarte populari, pentru că nu doar întregul bloc, dar și inși de pe străzile vecine își aduceau simpaticele animale pentru necesitățile fiziologice. Tot răul spre bine - din această experiență m-am ales cu un câștig cultural: în timp ce-i urmăream de după perdea, blestemându-l pe Candide al lui Voltaire, măcar am învățat numele unei infinități de rase. De-acum
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
de vă înfruptați! Deocamdată așa arată. Droguri Alexandru Vaculovski, în romanul "Pizdeț", este infinit mai puțin grijuliu decît autoarea "Legăturilor bolnăvicioase". O scriere imatură, complet necenzurată (și în sensul rău al cuvîntului - a se înțelege scriere necontrolată) însă infinit mai simpatică. Literatura sa este clar underground, este un produs al culturii de acest tip, dezvăluie pasiunea unui tînăr pentru cultura (unii îi spun subcultură) anilor '90 mai ales. Romanul reface un traseu de tip Trainspotting - experiența unui tînăr dependent de droguri
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
care fetișizează robotul, crezându-l înzestrat cu inteligență umană, uită că în privința vieții și atributelor ei (judecată, conștiință, intuiție) ne aflăm cam în aceeași situație ca acum 5000 de ani: nu le putem nici măcar defini. Ori, după cum inspirat a remarcat simpaticul american Will Rogers, " Nimic din ceea ce nu poți să exprimi, nu va funcționa vreodată". P. S.: Textul a fost inspirat de apariția în două numere succesive (23 și 24) ale României literare, sub semnătura doamnei Rodica Zafiu, a comentariului referitor la
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
Davies și Hugh Laurie), de teamă ca micuțul George (Jonathan Lipnicki) să nu fie "singur la părinți", au făcut o adopție mai puțin obișnuită și s-au întors de la orfelinat cu un șoricel alb - Stuart (voce Michael J. Fox). Acum simpaticul și inimosul Stuart și-a câștigat un binemeritat loc în familia Little, mândrindu-se peste tot cu frățiorul său mai mare, George, și având grijă de surioara sa, abia născută, Martha (Anna Hoelck și Ashley Hoelck). Chiar și mofluzul motan
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
aristocratică în sensul cel mai profund al cuvîntului, iar la celălalt, prin ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de parcurs, din vremea studenției, în care a fost obligat să
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
scapă, nu-l mai poate înlocui cu nimic altceva"). Critica ce se cuvine a se aplica "modului propriu al sensibilității lirice, de ordin interior și de expresie ermetică", n-ar putea, așadar, fi, socotește Șerban Cioculescu, decît una de "intuiție simpatică" a obiectului, care cere "o conivență a simțirii dincolo de convențiile artei sociale clasice", adică ceea ce estetica germană desemnează prin termenul de Einfühlung. Abdică oare autorul Varietăților critice, prin asemenea propoziții, de la criteriul rațiunii? Cîtuși de puțin, întrucît rațiunea se cade
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
plaja de la Mangalia, din fața hotelului "Prezident". Tot Gheorghe Todor este și proprietarul ziarului local Mangalia care a prezentat prompt și sistematic (și, bineînțeles, favorabil!) manifestările din cadrul Târgului Estival de Carte. Ziariștii săi au intrat în concurență (loială) cu cei de la simpatica publicație Litoral, realizată de poeta și prozatoarea Aurelia Lăpușan, care și-a aruncat în luptă (gazetărească) propriii săi studenți de la facultatea de jurnalism de la Constanța. Au fost seri frumoase, decupate parcă din spațiul altei țări, cu cărți și autografe, blitz
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
mare violență cu Bruce Willis în rol de protagonist. Din contra, îi va trezi o poftă nebună să-și tragă părinții pe sfoară și să se uite pe furiș la televizor. Sartre povestește că i-au rămas toată viața mai simpatice cărțile pe care bunicul lui i le interzicea în adolescență decît cele pe care i le recomanda. Tot așa și cu bulina roșie... Nu se uită toată viața.
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
lipsa analizei nesfîrșite, a psihologizării, a comentariului. Oscar e un băiat mult mai "normal". Cam nepăsător, foarte precoce sexual, cu obsesii specifice: poze cu fotbaliști, filme, jocuri de cuvinte, dintr-o familie burgheză, dar suficient de înțelegătoare, personajul se anunță simpatic și neproblematic. Placată pe acestă normalitate intervine însă istoria și nu orice istorie, ci plaga comunismului care contaminează ființele cele mai vulnerabile, tinerii. Acest prim volum, așa cum arată în această ordonare cronologică este de fapt povestea acestei contaminări și perioada
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
O doamnă, care venise la acea "Mille feuilles de La Canaille" a făcut o pasiune pentru cartea mea, mi-a scris o scrisoare, a vrut să mă întîlnească și cu alte ocazii, de atunci mă frecventează în mod asiduu, e foarte simpatică. Este o ființă care citește enorm și are o curiozitate nealterată... Acum, există un curent în Franța, care susține că gustul a fost pervertit, că lumea nu mai știe ce e adevăratul gust. Se țin și cursuri de educare a
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
cele mai mari cazinouri din Las Vegas), numai bună spre a intra în cartea recordurilor spărgătorilor. În cazul în care există una de acest fel; dacă nu, sugerăm să se înființeze una căci în ultimul timp bandiții au devenit personaje simpatice foarte, extrem de potrivite pentru a înfățișa publicului tînăr prototipul eroului pozitiv. Parcă spre a spori farmecul acestor eroi, s-a decis distribuirea în rolurile principale a celor mai șarmați actori ai momentului (v. George Clooney, Brad Pitt). Departe de noi
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
ironie "are marea calitate de a fi un cântăreț italian, cu tot ceea ce derivă de aici". Într-adevăr, are dezinvoltură, voce solidă dar cam dezordonată, cântă în forță, aritmic și cu acute pline, se mulțumește cu o gesticulație sumară, e simpatic și arată bine pe scenă (important pentru Pinkerton). Ioan Ardelean - cu glasul său egal și frumos timbrat - a constituit cu el în actul I un cuplu de prieteni bine corelat muzical și scenic; iar când a fost nevoie a știut
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
așișderea de colorat. El învață, cu o precocitate de bun augur, cum să șantajeze clienții bordelului din localitate, mai ia și câțiva pumni, dar o iubește pe Iulia cea frumoasă și tristă, ajunsă târfă, evident. Mai există o figură feminină simpatică, acea Darie pierdută și ea între ticăloșii acestei lumi deșerte, iar în rest... nimic. Personajele nu au relief, n-au viață sufletească, proza e senzațională și atât. Înțeleg faptul că autorul își dorește să fie anticalofil, ba chiar supralicitează uzul
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
cu părinții după o anumită vîrstă, a educa într-un fel sau altul copiii - toate acestea nu încurajează deloc continuarea lecturii. în a doua jumătate a cărții lucrurile se mai schimbă. Copiii cei mici ai lui Ingrid se dovedesc personaje simpatice, cu un limbaj convingător, originale și "la zi". De cînd intră în scenă, Micky "the baby" e o sursă inepuizabilă de "faze" care se rețin și de umor de bună calitate. Daniela Ștefănescu dovedește că știe foarte bine să construiască
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme, fie printr-un fenomen de acomodare, fie prin omenească schimbare de optică - e doar vorba de un ecran, nu? - preopinentul emisiunii mi-a devenit de-a dreptul simpatic, nu zic familiar, deși, dacă mâine-poimâine și-ar părăsi talk-show-ul, aș simți o lipsă în sațiul existențial al serii. De altfel, tot admirându-i colecția de cozondraci, am achizițioant și eu vreo două perechi, tot atât de practice, dar mai modeste. Chestie
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
care e croită viața. Și cu toate astea nu e un roman existențialist, grav și sumbru, ci o carte care, în ciuda stilului rece, e aproape înduioșătoare. Lumea aceasta care sună a gol, ființele acestea cu idei și ore fixe, cuplurile simpatice privindu-se uneori dezolate de prea multă singurătate, prea mulți copii și prea multă sărăcie, un tată fragil și o mamă maniacă, toți catolicii inflexibili, toți suferă în felul lor și toți merită compasiune, ("Inexplicabil și ciudat îi iubesc pe
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
Dan Dediu Juan Miró scrie undeva că la intrarea în atelierul său avea o Biblie și că în fiecare zi citea câte un verset din ea. Metoda mi s-a părut simpatică și o aplic din când în când cu câte un volum care-mi place. Bunăoară, am aplicat-o de curând pentru Cartea ceasului de nisip a lui Ernst Jünger, publicată în 2001 la Polirom, în excelenta traducere a Vioricăi Nișcov
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
mod real, sau adevărat, o corespondență, tot timpul fiind livresc, "cultural", lucru de care amândoi avem oroare de fapt, deși... Observația cu Poulenc și cu aluzia la Freud și la "orchestra" pe când nota cuvântul dă scrisorii deodată o notă frivolă simpatică... nu știu cum să spun. Plimbându-se singur pe malul Rinului, Nego cu siguranță recita poezii de Rilke sau alții... Cum mi se întâmplase și mie, într-o zi, după ce ieșisem din Domul copleșitor și o luasem în jos pe Rin, recitând
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
volum ignorând faptul "că desenul din covor" era deja desăvârșit odată cu ultima carte a tetralogiei Ingeniosului..., Tudor Țopa n-a scris decât două cărți fiind autorul "târgoviștean" cel mai discret (mie, personal acest lucru mi-l face pe scriitor foarte simpatic). Reeditarea Încercării scriitorului într-o perioadă în care sunt semne că s-a atins saturația în ceea ce privește jurnalul și literatura memorialistică poate fi și un gest simbolic. În general, despre această carte apărută în 1975 s-a discutat pornindu-se, cu
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]