6,345 matches
-
etic și estetic - au fost utile și demersurile trecătoare, cel structuralist sau semiotic, pe cînd metodologia hermeneutică, comparatist-intertextualistă, a rămas cu toată forța în arenă. Cu relatările despre dialogurile din Japonia și Germania mă aflu în restanță. Despre cel dintîi - Simpozionul din Japonia și cel de-al patrulea studiu al meu din seria Quo vadis homo? - vreau să spun aici cîteva cuvinte. Nu de mult am primit un volum masiv, de 560 pagini, care cuprinde textul comunicărilor prezentate la Conferința Internațională
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
am cunoscut încă în 1983, la Cerisy-la-Salle; în 1992, la Oslo, cînd am prezentat lucrarea Frumosul pur ca ideal, mergeam deja cu temele mele în paralel cu unii dintre colegii japonezi. Dialogul direct cu ei l-am început însă la Simpozionul de la Carthause-Gaming (Austria) în anul 1995, cînd am condus secțiunea de Poetică. Cu un an mai tîrziu, la Petersburg, participînd la discutarea unei lucrări, prezentată de un coleg japonez, cu titlul Categoria frumosului în romanul "Idiotul", am propus organizarea unui
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
de la Carthause-Gaming (Austria) în anul 1995, cînd am condus secțiunea de Poetică. Cu un an mai tîrziu, la Petersburg, participînd la discutarea unei lucrări, prezentată de un coleg japonez, cu titlul Categoria frumosului în romanul "Idiotul", am propus organizarea unui simpozion pe tema respectivă, avînd în vedere și titlul comunicării mele: Dostoievski: quo vadis homo? După cum se vede, japonezii nu numai că au acceptat propunerea, dar și au organizat o dezbatere la nivel mondial. Și m-au inclus în program pe
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
Kenzaburo Oe, Taidjun Takeda, Cikae Oiamada, Akira Kurosava ș.a.). Am devenit un salahor al comunicării și al colaborării cultural-științifice. Am avut discuții despre Eliade, despre o nuvelă japoneză modernă pe tema Mioriței... Faptul că am putut să particip la acest simpozion a fost o minune, ca și miracolul Polului Nord, văzut, de-a lungul unei nopți întregi, din avion. Cum am ajuns în Japonia? Datorită Ministerului Culturii, Uniunii Scriitorilor și unei Fundații Culturale, învingînd astfel obstacolele subterane. Dar totul e bine... Mai
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
În fiecare vară se desfășoară la Mangalia, simpozionul Hai acasă, participanții fiind reprezentanți ai diasporei românești, distinși invitați din mai multe țări ale lumii. Ca prin farmec, cei intervievați rostesc la unison că adevărata lor casă rămâne tot România, unde se simt extraordinar de bine. Partea interesantă este
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
Cronicar Observatorul cultural nr. 137 ne informează (și bine face!) despre un eveniment aproape nemediatizat: România la Bienala de arhitectură de la Veneția. În același număr, prima parte a unui simpozion pe tema Profesorul și reforma care a avut loc la Sinaia în vara care a trecut. l În PROVINCIA nr. 8-9, dl Traian Ștef le reamintește guvernanților reacția violentă pe care au avut-o acum nu mult timp la ideea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
din minți pe nimeni alții decât "patri-hoții" care, vorba unui ziar, "ar vinde România în cinci minute". Au și făcut-o, strict juridic vorbind, când o parte dintre ei s-au oferit să participe (contra cost, firește!) la un imaginar simpozion despre federalizarea Europei orientale, la care ar fi ținut fără să clipească discursuri alături de o impozantă listă de teroriști și escroci internaționali. Așadar, femeia peremistă poate fi fericită: nu numai că a cântat dulci melodii la urechea șefului, dar a
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
Farkás Jenö Farkás Jenö: Stimate domnule Ciorănescu, vă aflați aici la Sibiu, la un simpozion internațional despre cultura românească în universitățile străine. În calitatea dumneavoastră de invitat de onoare al acestui simpozion și de comparatist care a trăit în mai multe țări (România, Franța, Spania) și a publicat lucrări în mai multe limbi, cum vedeți
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
Farkás Jenö Farkás Jenö: Stimate domnule Ciorănescu, vă aflați aici la Sibiu, la un simpozion internațional despre cultura românească în universitățile străine. În calitatea dumneavoastră de invitat de onoare al acestui simpozion și de comparatist care a trăit în mai multe țări (România, Franța, Spania) și a publicat lucrări în mai multe limbi, cum vedeți din Spania literatura română? : Cred că trebuie să dau un dublu răspuns. E vorba de literatura română
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
exigențelor vocale și dramatice ale acestei partituri intense. Și manifestările paralele care s-au bucurat de un succes deosebit în edițiile trecute - seria, acum "Beethoven by midnight", concertele din piața Festivalului, expoziții, reuniuni etc. - vor continua. Va avea loc un simpozion internațional organizat de Uniunea Compozitorilor dedicat operei enesciene și raporturilor ei cu epoca. Ideile noi nu lipsesc: s-a introdus un ciclu de concerte "Muzica românească a secolului XX" și un ciclu de recitaluri de lieduri pe versuri de poeți
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
Pavel Șușară Au trecut deja cinci ani de cînd simpozionul de sculptură de la Cărbunari / Baia Mare, inițiat și susținut de către omul de afaceri Victor Florean, a devenit o prezență incontestabilă în spațiul cultural românesc. însă în ciuda autorității pe care acesta a dobîndit-o în rîndul artiștilor și în cel al oamenilor de
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
alături de omul de afaceri Victor Florean, proprietarul unor cariere și al unei fabrici de marmură care nu funcționează doar în clipurile publicitare. Pentru a da și o altă dimensiune unei afaceri prospere, acesta a pus la dispoziția artiștilor, în cadrul unui simpozion cu un caracter integral privat, materialele și fondurile necesare, împreună cu tot ceea ce presupune o asemenea acțiune. Rezultatul acestei întîlniri, pe care a intermediat-o și a organizat-o din punct de vedere artistic Mircea Bochiș, sînt cele cinci lucrări care
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
amplasate în vecinătatea fabricii de placaje din marmură. 1999, între neîncredere și speranță Cînd, cu un an în urmă, în satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmură, reacțiile au fost amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmură și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilată la zi și condusă cu multă
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
dizgrația protectorului său. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că, de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmură, s-a încheiat încă o ediție a simpozionului. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume se lucrează la constituirea primului muzeu privat de artă contemporană
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
Stâncă Olteanu, ambii foști studenți ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele acestei ediții sînt în același timp unitare și fără diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. 2000 sau momentul sedimentării Simpozionul privat de sculptură în marmură de la Cărbunari, jud. Maramureș, a mai încheiat, de curînd, o ediție: cea de-a treia. Chiar dacă par a reprezenta o istorie scurtă, cei trei ani care au trecut de la debutul acestei acțiuni constituie un segment
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
posibilă, într-un mod cu totul excepțional, această construcție aproape utopică, la marginea ficțiunii, și care, pe deasupra, nu a apelat la nici una dintre sursele de finanțare publice sau specializate. Finanțatorul unic și exclusiv este, așa cum deja se știe, chiar proprietarul simpozionului, Victor Florean, directorul general al SC ,,CMC Marmura Internațional" SRL Cărbunari. Pornit inițial dintr-un sentiment mai degrabă de disconfort în fața unui material nobil, cum este marmura, a cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Acum, ca și în edițiile trecute, au fost invitați patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la această ediție au fost Titi Ceară, Gheorghe Marcu, Adrian Pârvu și Gheorghe Zărnescu. Spre deosebire de anii anteriori, cînd au participat artiști din mai multe generații, la
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
acum un material unic, ea fiind înlocuită de către Mircea Roman și de către Ioan Marchiș cu granitul, iar Marchiș i-a asociat granitului și bronzul. Din punct de vedere formal, cei patru sculptori s-au înscris firesc în spiritul sculpturii de simpozion, realizînd lucrări monumentale ca expresie, puternice ca volumetrie și mai degrabă fruste din punct de vedere expresiv. În ansamblu, artiștii și-au urmărit riguros ideile formale și stilistica deja acreditată, unii, cum este cazul lui Mircea Bochiș, continuîndu-și proiectul din
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
consacrate în repertoriul lor de imagini. Djabrailov însuși, chiar dacă este mai puțin cunoscut în spațiul nostru artistic și este greu de raportat printr-o singură lucrare la o anumită zonă stilistico-formală, prin piesa de la Cărbunari se înscrie firesc în datele simpozionului, intrînd într-un dialog spontan cu lucrarea realizată într-una din edițiile trecute de Titi Ceară. Așadar, și cea de-a patra ediție s-a înscris în datele mari ale proiectului și lucrările finalizate acum, în afara oricărei constrîngeri tematice, se
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
au schimbat radical mesajul, au ieșit din proiectul și din stilistica individuală, aliniindu-se nediferențiat într-un vast orizont megalitic. Concomitent cu apariția lor în spațiul sălbatic, au avansat și lucrările de construcție a complexului turistic și cultural, semn că Simpozionul de la Baia Mare a intrat el însuși într-o altă vîrstă. Cei cinci ani au confirmat pe deplin vitalitatea proiectului artistic, dar de acum încolo el nu mai este decît o componentă a unuia mult mai amplu în care intră și
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
Telefil Un recent simpozion academic a fost consacrat felului în care se vorbește românește la televiziune. Telefil nu-și pune mari speranțe în efectele manifestării cu pricina, nici prima, nici ultima, probabil, tot așa de inutilă ca și altele. Cîinii de pază ai limbii
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
politically correct, în numele stăpînilor lor, pe toți ceilalți. Să-i vezi numai cum iau urma a ceea ce e declarat interzis! Adună cărți, recenzează, critică, denunță, pronunță, anunță, sînt mereu în război...". Există și filosofi "de expoziție", "purtați pe la televiziuni și simpozioane." De asemenea, filosofi "maidanezi", care fac paradă de libertatea lor. Andrei Cornea ne recomandă să le oferim un os. Impresionant e articolul despre America. De la istoria numelui, trecînd prin istoria lumii noi, pînă la metonimia nordului cu întreg continentul, autorul
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
solicită deconspirarea poliției politice" titrează ZIUA. Și ROMÂNIA LIBERĂ își informează cititorii despre această solicitare (intitulată Memorandum) adresată Puterii. Să precizăm, cu textul Memorandumului în față că în finalul său se precizează că toți participanții la cel de-al zecelea Simpozion al Memorialului au susținut amintita solicitare. Cronicarul menționează acest fapt deoarece președintele Iliescu a trimis un mesaj participanților la Simpozion - ca și Papa Paul al II-lea și ca fostul președinte al Poloniei, Lech Walensa. Cum asemenea mesaje exprimă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
precizăm, cu textul Memorandumului în față că în finalul său se precizează că toți participanții la cel de-al zecelea Simpozion al Memorialului au susținut amintita solicitare. Cronicarul menționează acest fapt deoarece președintele Iliescu a trimis un mesaj participanților la Simpozion - ca și Papa Paul al II-lea și ca fostul președinte al Poloniei, Lech Walensa. Cum asemenea mesaje exprimă în subtext regretul emitenților că nu au au putut participa la întrunirea celor cărora se adresează, Cronicarul se întreabă dacă în calitate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
Paul al II-lea și ca fostul președinte al Poloniei, Lech Walensa. Cum asemenea mesaje exprimă în subtext regretul emitenților că nu au au putut participa la întrunirea celor cărora se adresează, Cronicarul se întreabă dacă în calitate de participant moral la Simpozion, dl Iliescu n-ar trebui trecut și el pe lista susținătorilor Memorandumului. * Tot dl Iliescu l-a invitat, oficial, în țară pe dl Paul Goma. Spre deosebire de Ioan Groșan care scrie, într-o paranteză, în editorialul său din ZIUA că această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]