4,985 matches
-
ambiției. Această însușire - altceva decît voința - deturnează omul de la modelul pentru care este programat și îmi pare un zgomot ce acoperă vocile interioare, clădirea de sine pe o schemă, produs al dizarmoniei. Ambiția face din om un contracandidat sie însuși". Simptomatic, atenția scriitorului se îndreaptă frecvent către "umiliții" și "obidiții" vieții literare, către acei autori ori pur și simplu intelectuali ce n-au izbutit a se realiza scriptic, care în aria existenței lor periferice întrupează o jertfă purtătoare ea însăși de
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
unor scriitori „noi”, ce ar fi avut nevoie de altă susținere. Critici nouăzeciști sau chiar mai tineri propun în canon scriitori optzeciști, într-o operațiune fatalmente ratată și încă din start. Mi se pare că se vede încă o dată clar, simptomatic, nerăbdarea păguboasă de a impune scriitorii optzeciști sau chiar mai tineri, de a-i substitui (dacă se poate, merită încercat!) scriitorilor consacrați într-o epocă anterioară, bănuită pe bună dreptate de impostură și viciu de sistem: perioada comunistă. Iluzia vizibilă
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
la cele petrecute anterior. Evoluțiile muzicale din anii amintiți, sunt adesea puse generic sub umbrela avangardismului, cu tot ce presupune acesta, de la serialismul integral la creația stocastică, spectrală, acusmatică sau efectologică, până la cea aleatorică, minimală, repetitivă și alte varietăți consacrate. Simptomatică rămâne această aspirație, chiar obstinație a compozitorilor din epocă, de a împrospăta cât mai rapid elementele de bază ale discursului muzical. Atât de alert este procesul încât, deja la nivelul unui deceniu apar modificări tranșante în plan sintactic, morfologic, expresiv
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
de schizofrenie În care individul se luptă În interior cu sinele, Într-un demers de anulare a nevoii firești de a crede, iar În exterior, Într-un demers de afirmare forțată a unor idei violente ce camuflează tocmai această criză. Simptomatic este faptul că fiecare om are În structura sa morală sau spirituală credința care, după cum spune scriitorul, “este un instinct, ca și foamea”. Din această perspectivă, pentru a-și adormi conștiința și pentru a-și reprima nevoia de Dumnezeu, omul
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
menționăm că nu prezintă galactoree și nici tulburări sugestive pentru acromegalie. În concluzie am considerat că tumora pancreatică este izolată și tip VIP-om. EVOLUȚIE ȘI TRATAMENT Pe durata spitalizării evoluția a fost favorabilă cu ameliorarea simptomelor digestive sub tratament simptomatic. Pacientul nu poate beneficia de rezecție chirurgicală radicală datorită comorbidităților severe asociate. În acest context se indică evaluarea pentru eventuala montare a unui stent la nivelul coledocului, intervenție temporizată de către chirurg deoarece canalul coledoc suprapancreatic este doar ușor dilatat. Se
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
Dacă medicii nu găsesc ce ai! Explicarea „bolilor inexplicabile“ Suferiți de diverse boli cu simptome multiple a căror adevărată cauză medicii dvs. nu o pot diagnostica? Nu ați fost tratați cauzal, ci doar simptomatic? Inseamnă că ați fost investigați și tratați după școala învechită și nu conform progresului stiinței medicale! Bolile multi-sistemice au, în cca. 85% din cazuri , o cauză comună: Nitrostressul Furchgott și Ignarron au descoperit 1987 producția gazului nitric oxide NO în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93890_a_95182]
-
7 ani, chiar de Sfânta Maria, Gabriela Geambașu l-a născut pe Marian cu mare greutate, cu multă durere, și ... a murit. Familia băiețelului a mai primit o veste tragică de la medici, diagnosticându-l pe Marian cu paralizie cerebrală, epilepsie simptomatică și tetrapareză spastică, fiind încadrat în gradul de handicap grav. Băiatul nu merge, nu vorbește, nu își ține capul, nu stă în șezut, ci trebuie purtat numai în brațe. Un tratament de recuperare l-ar ajuta enorm, însă din cauza costurilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94040_a_95332]
-
românească a existenței, după care românul "nu e deci negativist, ci limitator", el având "un echilibru și o măsură în gest, care (") nu sunt lipsite de nobleță". Cele nouă registre ale imaginarului lingvistic violent, pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc (cel subuman, cel igienizant, cel infracțional, apoi cel de tip bestiariu, dar și registrul religios, cu subdiviziunile sale: punitiv, desacralizant și satanizator, registrul putridului și al excremențialului, cel sexual și libidinos, cel funebru și, în fine, cel
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
contrapus mineriadelor. Eseul Ruxandrei Cesereanu poate fi astfel înțeles "și ca un omagiu adus ŤGolanieiť, adică spiritului liber". Dar miza cărții este etică, spuneam, nu atât prin faptul de a "omagia", cât prin acela de a denunța și a expia. Simptomatic, imaginarul scriitoarei Ruxandra Cesereanu e la rândul lui violent, în chip programatic și ostentativ. O arată selecția metaforelor obsedante, vizibile în chiar titlurile altor cărți ale sale (Oceanul schizoidian, Călătorie spre centru infernului", Deliruri și delire", Panopticum. Tortura politică în
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
de studiu pentru poetica prozei postmoderne. Pe cât de dificil e la lectură (cartea ispitește la părăsire, plăcerea lecturii e fragmentară și temporară, în ciuda entuziasmului ciudat al criticilor), pe atât de multe culoare de analiză dezvoltă la fiecare pas acest roman simptomatic, scris într-o perioadă tranzitivă nu doar în cadrul culturalului, în special cel literar, dar și într-unul mai larg, istoric scindat, la nivel de mentalitate, de schimbări intrinseci ale unei societăți aflată în pragul unor decisive și multiple metamorfoze. Cine
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
acceptând vătămarea eului, ca pe un dat necesar autoscopiei. Nu mai puțin, din acest fanatism al autenticității generează o certă calitate a observației, în alcătuirea de portrete, în crearea de situații-cheie, pe tiparul unor experiențe existențiale reale, în captarea detaliului simptomatic, în realizarea atmosferei, capabilă a construi cadrul, acela al societății noastre citadine din deceniile interbelice. În punctarea senzației imediate, a nexului psihologic al unei infime mișcări sufletești, în chiar fragmentarea timpului dens află Nicolae Florescu contemporaneitatea unui scriitor pe care
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
de aceea expusă de Aglaja Veterany în De ce fierbe copilul în mămăligă: "Moș Grămadă se supără foarte amar și puse copilul să fiarbă într-un sac plin cu țelină, fiindcă nu mai avea încotro." (Ispitele lui Moș Grămadă. Anecdotă virilă) Simptomatic este faptul că visul este definit rațional, nu transcris sau imaginat: "și visele, licăriri ale duhului în lumea adevărurilor întunecate" (Despre beznă). Prozatorul și-a făcut o identitate din pulverizarea acesteia. A pus în actele sale consecvență. Cel care era
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
lui C. Rogozanu pe tema "grupurilor de influență". Nu justifica el subîmpărțirea culturii în asemenea câmpuri și nu era încântat de pragmatismul autorilor și criticilor ce reușesc să formeze curentul de opinie literară? Ratarea lui C. Rogozanu mi se pare simptomatică, și cu atât mai tristă cu cât un text ca Adolescență cu Derrida dovedește calități rămase neexploatate. Preocupat până la obsesie de dinamica succesului, acest tânăr deloc lipsit de inteligență a ajuns să ilustreze eșecul - datorat, bineînțeles, celor mai urâte mașinațiuni
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
al distorsiunilor epocii ce-și propuneau intempestive remedii) cum că ar putea avea o relație "privilegiată" cu vicleanul despot. Imaginația sa înfierbântată proiecta o repetiție a raporturilor dintre Ludovic al XIV-lea și Moličre, dintre țarul Nicolae I și Pușkin. Simptomatic, Bulgakov scrie o biografie a lui Moličre, voind pesemne a striga, la un moment dat, precum autorul lui Tartuffe, așa cum și-l imagina: Nu mă puteți atinge. Am protecția regelui". E o atitudine "copilăroasă", cum o aprecia cineva, însă și
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială la cazul simptomatic al orașului București și la o serie de repere majore din alte zone ale țării. Acestor elemente li se adaugă grija pentru adaptarea discursului "în funcție de interesul fiecărei epoci, acordând rolul principal, rând pe rând, arhitectului, edificiului, programelor sau ideologiei." (pag
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
a partidului, al cărui "soldat" s-a dorit și a fost. Ca și Nina Cassian. E drept: Viața trece, opera rămîne". Dar rămîne și amprenta vieții în pasta operei, ca o inalienabilă caracteristică a celei din urmă. O altă declarație simptomatică a Ninei Cassian: "Dureros e că, pentru a lovi în mine, se comit și alte nedreptăți ca aceea privindu-l pe Crohmălniceanu ale cărui merite în calitate de critic, istoric literar și profesor depășesc cu mult articolele scrise în vremea dogmatismului". Așa
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
Panorame ale cutumelor și stereotipurilor adânc și încăpăținat înrădăcinate în mecanismele mentale și procedurale ale românilor, romanele surprind varii nivele ale societății contemporane de infinită trecere. Plasate înainte sau după 1989, evenimentele, în nesemnificativul lor profund personal, capătă dimensiuni generalizante, simptomatice. Expresii ale existenței obișnuite, viețile personajelor stau mărturie a unui tablou mai amplu, dezolant și descurajator la adresa aspirațiilor individului simplu, neexersat în tehnicile de supraviețuire ale competiției acerbe și nu arareori neloiale. Focalizând pe genialoid sau, dimpotrivă, mediocru, scrierile trasează
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
consacrate noilor apariții editoriale. Cum însă de studii universitar-doctorale e plină piața culturală românească, mi se pare mult mai important, în context, acest volum de Arpegii critice decât monografia Matei Vișniec - un optzecist atipic, apărută simultan. E interesant, ba chiar simptomatic, că tânărul autor resimte cel dintâi această "scindare", nu numai sub raportul activităților sale curente, ci și sub acela al specificului lor, cu mizele diferite și conceptele puse în joc. În mai multe rânduri, pe parcursul acestui desfășurător de cronici dispuse
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
Orașul își pierde însă după al doilea război mondial renumele său artistic - câștigat îndeosebi în domeniul arhitecturii, picturii și literaturii - odată cu persecutarea și distrugerea unor grupuri etnice de către comunismul sovietic. Cazul Mandicevschi precede cronologic astfel de evenimente, dar rămâne încă simptomatic pentru multiculturalitate și, din păcate, simptomatic pentru mentalități pe care le-am dori cât de curând aduse la zi, europenizate.
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
doilea război mondial renumele său artistic - câștigat îndeosebi în domeniul arhitecturii, picturii și literaturii - odată cu persecutarea și distrugerea unor grupuri etnice de către comunismul sovietic. Cazul Mandicevschi precede cronologic astfel de evenimente, dar rămâne încă simptomatic pentru multiculturalitate și, din păcate, simptomatic pentru mentalități pe care le-am dori cât de curând aduse la zi, europenizate.
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
minoră, pentru copii, și asumarea unei problematici identitare foarte fierbinți), ceilalți critici focalizează și analizează cîteva opere care au făcut renumele autorului. Printre acestea, desigur, Închide ochii și vei vedea Orașul, povestea fetiței Elli urmărite de amenințătorul Gagafu. Interesant - și simptomatic - este că lectura cărților lui Iordan Chimet provoacă, inclusiv unor cititori profesioniști, bucuria participării, a copilăririi voluntare. Stilul tinerilor comentatori se armonizează cu cel al scriitorului, subiectele și personajele sale circulînd în voie și în pagina critică. Și e firesc
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Fast, Nazim Hikmet. Era evidentă intenția de "spălare a creierelor" și creare a unui spațiu cultural aseptic în care nu puteau lua naștere decît "oameni de tip nou", conform paradigmei sovietice. Relațiile cu cenzura ale scriitorilor autohtoni înfățișează un caracter simptomatic pentru moravurile epocii. Unii se retrag refuzînd compromisurile, alții, în primul rînd scriitorii însemnați care s-au apropiat de la început de regimul abuziv, e de presupus că au socotit restricțiile acestuia ca pe niște măsuri efemere care n-ar putea
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
aproximativ între mijlocul anilor ’60 și începutul anilor ’70, este de remarcat această precipitare a cantității de lucrări representative înspre “epicentrul” care este anul 1968: Variations on a Theme of Mahler (1960-62) de Jan Klusak<footnote Titlul acestei lucrări este simptomatic mai ales prin anticiparea importanței crescânde pe care o va avea muzica lui Gustav Mahler spre sfârșitul anilor ’60. Dacă începutul celei de a treia avangarde se revendică, așa cum subliniază Beatrice Ramaut-Chevassus (op. cît., pag. 21), de la figură lui Anton
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și pluralism de genuri și tehnici), Kagel (1931-2008, teatru instrumental), Rihm (n. 1952, Noua simplicitate și neoromantism), Schnittke (1934-1998, polistilistică) sau Adès (n. 1971, orientare moderată, detașata de "excesele" postmoderne) sunt compozitori postmoderni. Însă, chiar dacă spre deosebire de listă lui Kramer, una simptomatica, lista lui Mahnkopf deja oferă nume de compozitori și titluri de lucrări, atrage atenția decalajul mult prea mare dintre anii de naștere, acest fapt denotând, ca ipoteză, ideea că cei menționați în lista nu ar putea să facă parte, contrar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
că simulacru) și, în același timp, inerte ("încremenite") ale fragmentelor moderniste suspendate în "imponderabilitatea" unei echitemporalități generalizate (că sinonim al meta-referențialității). Iar această imagine a unei treceri organice, neintențională și neostentativă, de la modernitate la postmodernitate în calitatea lor de ansambluri simptomatice exclude cu desăvârșire un șir de idei precum: (a) calitatea parazitara a postmodernității, (b) atitudinea antagonist-revendicativă sau, la limită, minimalizantă a postmodernității față de epocă anterioară, (c) deconstrucția (textele lui Jacques Derrida sau Michel Foucault<footnote Ne referim aici la lucrările
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]