43 matches
-
vremea lui Augustus. În fine, însuși Augustus, căruia religia iudaică nu îi era străină, din câte se pare66, a făcut tot posibilul ca să consolideze și să revigoreze spiritul religios în societatea contemporană. În contrast aproape unic cu această tendință religioasă, sincretistă da, profund simțită cel puțin în mediile mai elevate și responsabile 67, Ovidiu își manifesta incredulitatea în mod fățiș, disprețuitor, iconoclast, anunțând deja apusul pentru "ista vetus pietas". În Heroides, Fedra, de exemplu, ca să-l determine pe fiul să vitreg
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care se ciocnesc frontal: lumea încă păgână, care, apelând la divinitățile tradiționale, implicit și practic le neagă, devenind sclava pasiunilor; și lumea creștină ante litteram, ale cărei premize sunt acum aruncate în speculația metafizico-religioasă de către fermentul iudaic și de evoluția sincretistă a gândirii epocii, care, pierzând libertatea exterioară, care îi este negată din ce în ce mai mult de instituția imperială, descoperă și aprofundează măreția libertății interioare. Ținând cont de o asemenea situație fundamentală, putem stabili deci, că adevărata crimen carminis a exilului lui Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
realiza propriul ideal în afara statului". Mai mult decât o dorință de evadare, o asemenea schimbare a conceptului de libertate reprezintă o atitudine de interiorizare și de sublimație din partea clasei aristocratice conducătoare, stimulată, în același timp, și de seve de spiritualitate sincretistă și, mai ales evreiască, îndreptate în aceeași direcție. Din perspectiva mea, așadar, nu este vorba de lipsă de opoziție în principiu față de regimul lui Augustus, cum se obișnuiește a se considera, ci numai de pasivitate, însoțită de o vigilentă așteptare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care fac parte. Pe aceeași direcție merg scrierile lui Claude Lévi-Strauss despre structurile culturilor orale sau tradiționale, ale relațiilor de rudenie sau despre ceea ce el definește drept ,,gîndirea sălbatică'', deși antropologul structuralist refuză să perceapă în activitatea mitică doar caracteristici sincretiste și fuzionale. ,, Departe de a fi, așa cum s-a susținut adesea, opera unei "funcții fabulatorii", cu spatele întors realității, miturile și riturile sînt în primul rînd valoroase prin aceea că păstrează pînă în zilele noastre, sub o formă reziduală, modurile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nu s-au lăsat așteptate: divinația este un fenomen mai întâlnit decât m-am așteptat. L-am regăsit în forme dintre cele mai diverse, de la banale credințe și superstiții, până la ritualuri destul de elaborate, ca practici populare, sub forma unui melanj sincretist sau, pur și simplu, ca kitsch. În esență, toate analizele mele au pendulat între dimensiunea umană și expresiile sociale (culturale și mentale) ale fenomenului divinatoriu. Nu am ezitat să mă opresc și asupra dimensiunii simbolice a faptelor studiate. Instrumentele și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mult, nu am găsit o delimitare și o departajare clară a conceptelor utilizate în analiza și denumirea fenomenelor divinatorii; c) există un număr destul de mare de lucrări de popularizare care denotă, într-o manieră comercială, discutabilă, uneori destul de eclectică și sincretistă, mari confuzii între diferite aspecte ale practicilor magice și divinatorii. În fapt, multe dintre aceste apariții aduc mari deservicii imaginii practicilor divinatorii și studiului științific al lor; d) literatura "de tarabă", alături de numeroasele site-uri existente în lumea virtuală, arată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
există tendința scientizării divinației prin diferite împrumuturi. Ambele situații se pot traduce prin descoperirea limitelor cunoașterii științifice și printr-un deficit simbolic și de credibilitate (valabil pentru cei ce se îndeletnicesc cu arta prezicerii). De aici rezultă compilații și amestecuri sincretiste între diferite tipuri de cunoaștere, religii și sisteme de credințe, confuzii impardonabile, goana după diplome, distincții și recunoaștere formală. Cazul Teissier din Franța este unul ilustrativ în acest sens. Despre neutralitate vorbim atunci când se menține o atitudine corectă și de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au mai fost traduse până acum în limba română. Valoarea volumului de față trebuie cu atât mai mult prețuităastăzi, când în lume se manifestă tot felul de noi mișcări religioase,ideologii, tendințe ateiste, pseudo credințe, orientări teosofice, oculte,sectare și sincretiste, „convingeri” intelectual-scientiste și așa-zisraționaliste etc. Se observă că, în zilele noastre, credința nu mai estetrăită cu aceeași intensitate și vibrație spirituală ca în primele secoleale creștinismului, când creștinii erau adevărate ruguri aprinse pen-tru credința în Hristos și pentru trăirea și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pentru cadre medii). b) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin grupuri nominale precedate de grupări cvasilocuționale precum cu tot/toată (cf. GALR II: 601) Cu toată propensiunea lui pentru clasicism (...), el avea, totuși, o concepție despre lume apropiată de sistemele sincretiste, totalizante, trimițând la Boehme și mai departe la gnostici, concepție mistică ce stă și la baza romantismului (Al Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). c) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin grupuri nominale integrate în grupuri prepoziționale cu locuțiunea în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
183626 în piața Concorde 27 din Paris. Se poate vedea pe piramida din vârful obeliscului, pe fața dinspre bulevardul Champs-Élysées, o scenă reprezentându-l pe Ramses al II-lea aducând o ofrandă de vin lui Amon (zeu "universal" sub forma sincretistă a lui Amon-Ra). Inscripțiile hieroglifice comentează ofranda suveranului egiptean. Odată cu invazia arabă din secolul al VII-lea al erei creștine, viile egiptene au fost distruse. În afara Egiptului, islamul 28, care se extindea, a eradicat vița de vie și a interzis
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
divine derivă din, sau a fost puternic influențată de către mitul hurrit. Cât despre Hesiod, se poate presupune că a folosit aceeași tradiție, cunoscută în Grecia, fie prin intermediul fenicienilor, fie direct de la hittiți. E important de subliniat caracterul "specializat" și totodată sincretist al acestui mit, și nu numai în versiunea sa hurrită/hittită (în care se află de altfel numeroase elemente su-mero-akkadiene)19. In mod asemănător, Enuma eliș prezintă: 1) o serie de generații divine, 2) bătălia "tinerilor" împotriva "bătrânilor" și 3
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mănânce și animalele sălbatice să-i sfârtece" (13: 7-9). Cultul pur exterior nu slujește la nimic "căci milă voiesc, iar nu jertfă și cunoașterea lui Dumnezeu mai mult decât arderile de tot" (6: 6). Locurile înalte, unde sunt celebrate ceremoniile sincretiste, vor fi distruse (10: 8). Singura salvare este o întoarcere sinceră către Iahve. "întoarce-te Israele, la Iahve, Dumnezeul tău, căci tu te-ai poticnit din pricina fărădelegii tale. Ziceți-i lui: lartă-ne orice fărădelege ca să ne bucurăm de milostivirea ta
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la departamentul de manuscrise de la Bibliothèque Nationale, atât pentru lucrările mele personale, cât și pentru lucrul colectiv la care sunt obligat de la 1 octombrie (o refacere a catalogului manuscriselor mazdeene). Am găsit câteva lucruri interesante, cum ar fi un text sincretist irano-șiit etc. Altminteri, pentru moment, mă concentrez asupra „micilor epopei”, după manuscrisele de la Paris și Londra. Tocmai am aflat de la Tavadia că există enorm de multe asemenea epopei printre Parsi și că, de exemplu, Barzon-n³ma se bucură acolo de o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în „sensul clasicismului” (deși a „experimentat” poetic, în chip deliberat, și formula neoromantică). Cu toată propensiunea lui pentru clasicism (de unde și predilecția pentru „neptunismul” pe care îl vedea în postume), el avea, totuși, o concepție despre lume apropiată de sistemele sincretiste, totalizante, trimițând la Boehme și mai departe la gnostici, concepție mistică ce stă și la baza romantismului (a se vedea eseurile lui din tinerețe, cu osebire Ascensiune, dar și unele mai târzii). Mistica romantică declarată ̀ i părea însă exaltată
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
unei „religii oficiale” și „religii populare” din Israelul antic. Într-o carte descrisă de William G. Dever drept „studiu magistral”, Patrick D. Miller a grupat pe larg adorarea lui Iahveh din Israelul antic în trei mari categorii: ortodoxă, heterodoxă și sincretistă (Miller recunoaște faptul că ortodoxia unuia înseamnă heterodoxie pentru altul și că ortodoxia nu era o realitate fixă și imuabilă în religia Israelului antic). Conform ipotezei documentare, majoritatea celor patruzeci de referințe la Așerah din cadrul Bibliei ebraice derivă de la Deuteronomist
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
unei „religii oficiale” și „religii populare” din Israelul antic . Într-o carte descrisă de William G. Dever drept „studiu magistral”, Patrick D. Miller a grupat pe larg adorarea lui Iahveh din Israelul antic în trei mari categorii: ortodoxă, heterodoxă și sincretistă (Miller recunoaște faptul că ortodoxia unuia înseamnă heterodoxie pentru altul și că ortodoxia nu era o realitate fixă și imuabilă în religia Israelului antic). Conform ipotezei documentare, majoritatea celor patruzeci de referințe la Așerah din cadrul Bibliei ebraice derivă de la redactorul
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
modernă este, în mod tradițional, mai aproape de filosofia budistă; dar, în general, teozofia este de acord cu toate doctrinele, cu creștinismul precum și ateismul. Teosofia ca mișcare și doctrină esoterică a apărut în secolul al XIX-lea, constând într-un sistem sincretist de elemente creștine, orientale, filosofice, spiritiste, ce afirmă posibilitatea unui contact direct cu divinitatea, susținând totodată metempshihoza sau transmigrația sufletelor. Potrivit invățăturilor teosofice, toate religiile pot ajuta omenirea în vederea atingerii perfecțiunii, deoarece fiecare religie deține doar o parte din adevăr
Teosofie () [Corola-website/Science/303237_a_304566]
-
unei „religii oficiale” și „religii populare” din Israelul antic. Într-o carte descrisă de William G. Dever drept „studiu magistral”, Patrick D. Miller a grupat pe larg adorarea lui Iahveh din Israelul antic în trei mari categorii: ortodoxă, heterodoxă și sincretistă (Miller recunoaște faptul că ortodoxia unuia înseamnă heterodoxie pentru altul și că ortodoxia nu era o realitate fixă și imuabilă în religia Israelului antic). Conform ipotezei documentare, majoritatea celor patruzeci de referințe la Așerah din cadrul Bibliei ebraice derivă de la Deuteronomist
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]