100 matches
-
iubirea. În lutul iubirilor stelare Și-au așezat fluturii izvorul, Prin clipe nesupuse de visare Frământă rătăcirea și zborul, . Roiesc în sensuri nesfârșite, Spre clipe efemere sau eterne, Prin stele prea devreme răsărite, Clepsidra cu fluturi se cerne. Pe aripi sinilii din praf de cer Coboară roua iubirilor noastre, Căci fluturii niciodată nu pier Ci se prefac în picături albastre. Referință Bibliografică: Fluturi albaștri / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2331, Anul VII, 19 mai 2017. Drepturi de Autor
FLUTURI ALBAȘTRI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/356105_a_357434]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > BLESTEM Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului BLESTEM. Când uiți de mine , să devii Un meteor răzleț pe cer. Să te îmbraci în haine sinilii Să ai un spațiu strict sever. Muzică să nu auzi în jur, Decât refrene funerare, Să te rogi să mă îndur Să-ți arăt a vieții cărare. Să plângi și ochii să te doară Să te culci și să n-
BLESTEM de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356245_a_357574]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > VISÂND (LA REZOLUȚIA NOULUI AN) Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În neant de-albastru siniliu de cer cu adâncimi de peruzea din totul meu în totul am să fiu și-n totul meu va fi și-o parte-a ta; cu gânduri tainice și-aduceri aminte, atingeri suave de-aripi de heruvimi, enigme frânte din
VISÂND (LA REZOLUȚIA NOULUI AN) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369647_a_370976]
-
Furtună In firida inimii Se scutură crinii, Mările par sinilii, Mă iubesc cu tine, Valurile lactice, Aburii iubirii, Brațele elastice Pe deasupra firii. Am intrat și am ieșit, Tu mereu golașă, Eu renasc fără buric, Dragoste - cravașă. Iar apoi, liricoizi Mai citim din „FAUST”, Parcă au trecut bolizi Într-un miez
FURTUNĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369726_a_371055]
-
Acasa > Stihuri > Semne > I AM STUPID Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1372 din 03 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului I am stupid, spune omida umil, O senină, sinilie, senilă,, Primiți de la mine o bilă Neagră sau albă, totuna-i, Bye, bye, baby, bye, bye , Tu simți? Tu nu simți, nu ai zimți, Nu ai cum să știi Cum pluteam pe valuri-zi, Iară noaptea, pe ocean, Nu visam, doar
I AM STUPID de BORIS MEHR în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352806_a_354135]
-
doi creatori, Melania Cuc și Menuț Maximinian, cu date ontologice diferite, dar cu același entuziastm, s-au așternut la vorbă. N-ar fi fost prima dată. Un interviu “deghizat” - în care orizontul de așteptare al fiecăruia este învăluit în ceață sinilie la început, apoi, pe măsură ce se înaintează în convorbire, azurul se înstăpînește, se ridică vălurile și totul devine limpede. Ideea unui fruct comun a încolțit, pe măsura înaintării în miezul incandescent al întâmplărilor și fenomenelor, care se voiau consemnate. Era un
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Pentru toți e-un năpârstoc. Călărind pe o nuia Dintr-o salcie pletoasă Regatul asedia Pentr-o prințesă frumoasă. CĂȚELUȘUL BOROBOAȚĂ Într-o zi, o zi de toamnă Un cățel plimba o Doamnă Pe o plajă în pustie Lâng-o mare sinilie Soarele privea-n tăcere La cățel și la muiere. Cățelușul Boroboață Plimba Doamna iubăreață Îmbrăcată cam subțire S-aibă omul ce s-admire! Transparentă cum e marea Să-i cadă bine plimbarea Îndemnat de tartacot De priveai, vedeai cam tot
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
intenții și realizări, dintre ceea ce voim să ajungem și ceea ce suntem și cu orice eforturi, nu mai reușim să reparăm nimic, începe ratarea...Mie mi-a plăcut zborul...Îmi plăcea să domin lumea de acolo de sus, din acel albastru siniliu al cerului, îmi plăcea să respir aerul înălțimilor; mă urcam cu ștuca până dincolo de nori și apoi cădeam în lupinguri amețitoare până jos și iar o luam în sus...și azi mă întreb eu ce-am căutat în Germania, copil
LA TERASA TROCADERO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343630_a_344959]
-
dese ce se scurg În ploaia caldă, -mbietoare... Doar pescărușii parcă plâng. În zbor obraznic, apăsat, Tot legănându- se, planat, Lăsând șezlongul să se miște Ca de o pală- n vânt ce pare Stafia unui gând, menit să iște Cohorte sinilii de amintiri, - n depărtare. Iubite, nu pot pașii să -mi înving În fiecare vară- n gând, privind, Mă poartă pe al mărilor pustiu Căci e în mine, încrustat și viu Glasul de valuri, ferecat în tainice luciri. Mi- e dor
POEME PE NISIP de DANIA BADEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378462_a_379791]
-
din înalturi, am realizat că acea creatură a nopții înstelate era de fapt o femeie cu siluetă grațioasă, înaltă, tânără, înveșmântată în negru, cu o mantie lungă, de voal subțire ca un giulgiu, care fâlfâia în urma ei prin valurile de sinilii ale nopții, așa cum venea cu brațele deschise ca două aripi mari. De aceea îmi păruse din depărtare o pasăre uriașă. Avea păr negru și lucitor ca pana corbului adunat într-un coc frumos, exact cum eu văzusem odată la un
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
sângerări aprinse și apusuri ce cască răni în cerul liniștit s-au răsturnat cuvinte-n patru versuri ce spun nimic Eminului pitit într-un neant pe care el îl știe și l-a știut întruna resemnat trăindu-și o iubire sinilie pe un pământ lovit doar de păcat/mânjit doar cu căcat N-a mai rămas nimic din Eminescu dar am rămas noi să-l trăim profund să-i sărutăm lumina, să-i învățăm neversu’, cel rătăcit în mare, în stele
N-A MAI RĂMAS NIMIC DIN EMINESCU de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379478_a_380807]
-
sângerări aprinse și apusuri ce cască răni în cerul liniștit s-au răsturnat cuvinte-n patru versuri ce spun nimic Eminului pitit într-un neant pe care el îl știe și l-a știut întruna resemnat trăindu-și o iubire sinilie pe un pământ lovit doar de păcat/mânjit doar cu căcat N-a mai rămas nimic din Eminescu dar am rămas noi să-l trăim profund să-i sărutăm lumina, să-i învățăm neversu’, cel rătăcit în mare, în stele
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
le din apa rece cu ulciorul Să- i răcoresc și- apoi să își ia zborul Pe limba lor vorbindu- și gâgâit și tare Și alergandu- se nepăsatori, sub soare. ...................................................................... De ce captiv mi- e sufletul sub vie Lângă fântână, sub bolta sinilie În curtea cu pomi mulți și flori semețe In care dis- de- dimineață fluturii- mi dădeau binețe?! Referință Bibliografică: Mi-e sufletul captiv / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]
-
proasta: -Dacă ziceți?! Așa să fie! capitulă ea nedezamagită, nu că-i promisesem eu, cât ce-o asigurase vecinul. Selecta locantă era situată în Pasaj, la 10-15 metri de la pătrunderea în el dinspre Calea Victoriei. De-afară, un joc de neoane sinilii te-anunța c-aici Insomnia e la ea acasă, căci ăsta era numele spațiului circular în care pătrundeai. Intrarea se făcea direct printr-o ușă glisantă ca la magazinele japoneze ori sud-coreene, ar fi zis Agripina și prietena ei. Un
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
am logodit, demult, cu o stea. Încă mai stau la răscruci,grijuliu, lângă o făclie ce nu vrea să se stingă când am să mor, eu încă nu știu norocosul destin, ce vrea să învingă? Tot drumul e, de-acum, siniliu... Referință Bibliografică: Bucurie / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BUCURIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371913_a_373242]
-
became black crying în the blues. ALBASTRU Cerul fără nori mi-a mângâiat irisul cu albastrul acela infinit contopindu-se cu culoarea Mării Negre care în fiecare după-masă a verilor litoraliene avea nuanțe de bleu marin aidoma celor din perioada mea sinilie când mai vizităm încă Mănăstirea Voronețului. BLUE The cloudless sky stroked my iris with that infinite blue mingling with the colour of the Black Șea which every afternoon of seaside summers bore shades of navy blue resembling those from my
CROMATICĂ AUSTRALIANĂ / AUSTRALIAN PALETTE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344741_a_346070]
-
vin din via Directorului, una care avea doi butuci, dar care scotea mii de litri de vin anual spre uimirea tuturor viticultorilor din lume. În acest timp Spirică ajunsese deja în spațiu și privind pe geam văzu deasupra un cer siniliu iar dedesubt nori albi ca niște berbecuți. Frica dar și beția îi trecuseră și după ce privi o vreme apăsă pe butonul radioului ca să comunice descoperirile științifice pentru care fusese trimis în spațiu: - Oalelele, șefuu, mamăă, ce mișto... - Bă, taci dreacu
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
nucleu al unei rotonde agresive de panică... Scăpasem din mână receptorul și mă-ndreptasem tremurând spre fereastra larg deschisă. Mă simțeam urgisit pe dată pedepsei capitale inchizitoriale... Și, ca un făcut, în raza mea vizuală tocmai se prelingea pe bolta sinilie un... avion! Îl urmărisem din privire în timp ce sorbeam paharul cu apă amestecată cu miere, uitând - efect placebo - de spaimă. De ce-mi trecuse? Și tocmai când pasărea de-aluminium mi se-arătase?! mă răzvrătisem retoric. Păi mie nu de avion
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
camioneta? --Păi, nu ți-am vândut-o o dată? --Ai dreptate, m-am prostit și eu. Atunci, dacă te consideri nedreptățit, spune-mi acum, aici, în fața satului, ce pretenții mai ai de la mine? --Păi...se gândi Tache, privind luna apărută pe siniliul cerului, să zicem...să zicem...încă cinzeci de milioane. --Câât? --Atât, băi...amărăștene! zâmbi radios Tache, mai ales că simțise încurajarea inginerului Casapu. Ce ți-ai închipuit, că numai tu cunoști arta negustoriei? --Vedeți, oameni buni, ce a înțeles Tache
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
intenții și realizări, dintre ceea ce voim să ajungem și ceea ce suntem și cu orice eforturi, nu mai reușim să reparăm nimic, începe ratarea...Mie mi-a plăcut zborul..., Îmi plăcea să domin lumea de acolo de sus, din acel albastru siniliu al cerului, îmi plăcea să respir aerul înălțimilor; mă urcam cu ștuca până dincolo de nori și apoi cădeam în lupinguri amețitoare până jos și iar o luam în sus...și azi mă întreb eu ce-am căutat în Germania, copil
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
în vârfurile Carpaților piscuri situate cu mult mai sus. Mărimea lui aparentă și prestigiul lui țin de ansamblu. Toți munții moldovenești din preajma Bistriței sunt la o mică înălțime, căptușiți de păduri de brad, cu linii moi care scriu poetic zarea sinilie. Ceahlăul singur se înalță brutal la cer, stâncă enormă, goală și cenușie. Plutașii, păstorii zic simplu: muntele numai Ceahlăului. Pustietatea și singurătatea lui n-au pereche decât dincolo, în înfățișarea aspră a Călimanilor. Și-n Ceahlău, și-n Călimani poporul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
toate sentimentele mele, era natura. Am amintiri curioase, unele stranii, ca din altă planetă. Țin minte o călătorie a mea cu tatăl meu într-o dimineață, pe un drum care mergea pe culmea unui deal - un peisagiu de vis, albastru, siniliu, cu o ceață subțire, cu un orizont nemărginit și străin. Dar nu știu când a fost asta, unde mergeam, pe unde eram - nimic! Ceva colorat, dar nereal! O impresie extraordinară mi-a făcut un zmeu, fabricat pentru mine de un
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a fost milă să-l lăsăm singur în foșnetul de cimitir al celor patru plopi... Și imagini, fulgurante, o clipă, din istoria - din preistoria? - vieții. Într-o trăsură mică, în mijlocul unui platou gol; de jur-împrejur, până-n zare, dealuri pleșuve, cenușii, sinilii, roșietice... Altă dată, într-o trăsură mică (aceeași?), într-o după amiază de vară; la marginea unei păduri negre, pe vârful unui copac înalt, o găină salbatică... Eram copil? Eram cu tata? Sunt imaginile unor realități? Sunt imagini de vis
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
faptele ei până la calcul, care îmi dezarmează "psihologia". Muzica militară cânta Lucia de Lammermoor. Sextetul, armonizat de ecoul lui trimis de dealuri, plutea în aerul cald și umplea 1 Carillonner - a face zgomot, a hârâi (fr.). valea. Cerul albastru-închis, aproape siniliu, era înalt și adânc. Îmi trebuia acum prezența Adelei... De la poștă m-am dus la ea. M-a întîmpinat în mijlocul ogrăzii. În haina albă, încinsă cu o panglică albastră, era tot ce e o femeie încîntătoare, dar mai cu seamă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în fronturi suprapuse: sunt piscurile care alcătuiesc masivul sfânt, acoperite cu arbori, închipuiți printr-o lână creață verde, fiecare pisc cu numele lui scris ca o etichetă pe corpul conului, și totul lipit, ca pe un perete, pe o mare sinilie care se ridică vertical în dosul "muntelui". Imposibil de conceput o pictură mai prerafaelită și o transfigurare mai completă a realității... Dejunul, pregătit călugărește, după vechi și nedezmințite canoane - untdelemnuri, zglăvoace, chitici, mirodenii - l-am luat la părintele Palamon. O
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]