51 matches
-
în timpul unei luni siderale, Pământul a înaintat și el în mișcarea sa de revoluție; făcând o medie între timpul dintre două faze identice (de obicei, Lună nouă) și luna siderală obținem 29,5 zile. Acest răstimp este cunoscut ca "lună sinodică". Pe traiectoria sa,Luna traversează ecliptica de la sud spre nord, când e la nodul ascendent, și invers, când e la nodul descendent. Nodurile lunare au o mișcare graduală într-un sens retrograd din cauza gravitației Soarelui, iar un circuit complet se
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
cele 2 solstiții și cele 2 echinocții sunt 4 Zhōngqì din cele 12 Zhōngqì. Perioada medie de timp dintre două Zhōngqì corespunde cu 1/12 dintr-un an tropical, respectiv 30,43685 zile și este ceva mai lung ca luna sinodică mijlocie de 29,53059 zile.Dificultatea calculării calendarului chinez se datorează faptului că acesta nu ia în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziției lunii și soarelui.Perioada de timp între două Zhōngqì variază între
Calendarul chinezesc () [Corola-website/Science/305360_a_306689]
-
datorează faptului că acesta nu ia în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziției lunii și soarelui.Perioada de timp între două Zhōngqì variază între 29,44 și 31,44 de zile, iar o lună sinodică variază între 29,27 și 29,84 de zile.Din această cauză destul de rar dar poate fi lună cu două Zhōngqì, și altă lună fără Zhōngqì. Ciclul de 60 de ani, lunile și zilele repetându-se în mod ciclic cu
Calendarul chinezesc () [Corola-website/Science/305360_a_306689]
-
fiecare zi a lunii și puteau prezice Luna nouă. De asemenea, ei au calculat pozițiile planetelor. Babilonienii ne-au lasat moștenire un calendar lunisolar, bazat atât pe fazele lunii, cât și pe mișcarea anuală a Soarelui. Acesta avea 12 luni sinodice, la care se adaugă o lună (arakh makru) la diferite intervale de timp pentru a restabili concordanța dintre anul solar și lunar. Această lună/luni (denumite Adduru sau Elulu) nu era însa adăugată(e) la finalul celor doisprezece, ci probabil
Astronomia Babiloniană () [Corola-website/Science/300006_a_301335]
-
vechii akkadieni nu știau acest fapt). De asemenea au calculat lungimea unui ciclu a lui Venus ajungând la o cifră de 587 zile (valoarea actuală e de 583,9 zile). Au avut printre altele și tentative de calcul al perioadelor sinodice (timpul scurs între două opoziții) și planetare (timpul scurs între două opoziții și în care planeta apare în aceași constelație). Prin jurul anului 750 î.Ch. puteau prezice deja mișcările Soarelui, Lunii și planetelor. De asemenea ei puteau prezice eclipsele de
Astronomia Babiloniană () [Corola-website/Science/300006_a_301335]
-
Mercur sau Venus) cu Soarele, distingem: Durata medie între două conjuncții succesive cu Soarele ale Lunii sau ale unei planete superioare, precum și durata între două conjuncții superioare succesive sau între două conjuncții inferioare succesive ale unei planete inferioare este perioada sinodică a Lunii sau a planetei respective.
Conjuncție (astronomie) () [Corola-website/Science/314301_a_315630]
-
nu a văzut niciodată un tranzit al lui Mercur de pe Venus. Și, de altfel, condițiile observării lor nu vor fi niciodată reunite, atât din cauza „ostilității” suprafeței venusiene cât și din cauza stratului gros și permanent de nori din atmosfera planetei. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Venus este de 144,5664 de zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
tranzitul de la început și până la apusul local al Soarelui (la cca 19:23 UTC pe Pământ), în timp ce al doilea robot, "Spirit", ar fi putut să-l observe de la răsăritul local al Soarelui (la cca 19:38 UTC), până la capăt. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Marte este de 100,8888 de zile ; ea poate fi calculată cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada siderală
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
secundă de arc), sau în jur de 5,3% din diametrul unghiular al Soarelui (în jur de 6,5 minute de arc). În consecință, unele tranzituri „ratate” ar fi putut fi văzute ca "tranzituri razante" la polii lui Jupiter. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Jupiter este de este de 89,7913 zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
putea fi văzute mai ușor de pe unul din sateliții naturali ai lui Saturn decât de pe suprafața însăși a lui Saturn, în condiții ușor diferite. Ultimul tranzit al lui Mercur văzut de pe Saturn s-a produs la 30 decembrie 2011. Perioada sinodică a lui Mercur de pe Saturn este de 88,695 de zile; ea poate fi calculată simplu, cu formula 1/(1/P - 1/ Q), unde P este perioada siderală a lui Mercur (87,969 35 de zile), iar Q este perioada
Tranzitul lui Mercur () [Corola-website/Science/332965_a_334294]
-
astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Acesta făcea reglarea funcție de echinocțiul de primăvară și luna sinodică (pentru Paște). Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele două moduri de datare, se folosește denumirea de Stil Vechi prin comparație cu Stilul Nou, denumirea dată calendarului gregorian. Anul obișnuit în vechiul calendar roman era format din 12 luni cu
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
până în anul 1792, locuitorii frecventând mănăstirile Teodoreni și Dragomirna din apropiere. În 1792, administratorul Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni, Vasile Calmuțchi, rudă cu mitropolitul Gavriil Callimachi, împreună cu alții, construiesc biserica din bârne de stejar, acoperită în faza inițială cu șindrilă. În Sinodicul parohiei datând din anul 1874 (din perioada mitropolitului Calinic Miclescu), se menționează: "„Construirea bisericii a fost începută în anul 1792 și a fost terminată în anul 1794. Vasile Calmuțchi au făcut biserica și au înzestrat-o cu toate cele necesare
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
unul dintre clopotele bisericii se află inscripția cu litere latine "„Anno Domini 1792”". Catapeteasma bisericii datează din 1796. Totuși, Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu, autorii lucrării "„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”" (1985), presupun că datarea construcției din Sinodicul parohiei este aproximativă, bazată pe tradiția orală, iar biserica ar fi construită de fapt înainte de anul 1790. Ei precizează că în biserică s-au găsit alte obiecte cu datări mai vechi și anume: În Sinodicul bisericii se menționează că, în
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
presupun că datarea construcției din Sinodicul parohiei este aproximativă, bazată pe tradiția orală, iar biserica ar fi construită de fapt înainte de anul 1790. Ei precizează că în biserică s-au găsit alte obiecte cu datări mai vechi și anume: În Sinodicul bisericii se menționează că, în anul 1860, locuitorii au reparat catapeteasma și clopotnița (care se afla pe atunci deasupra pridvorului). Clopotnița este datată în 1789, înainte de perioada construirii bisericii (1792-1794). Clopotnița a fost detașată din corpul bisericii în preajma anului 1906
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
de pe catapeteasmă, trei cruci de lemn, un prapor, două epitafuri, un serafim din lemn de tei, clopotul vechi din anul 1792, precum și 16 cărți de ritual cu litere chirilice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și un Sinodic din anul 1874.
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Biserica de lemn din Costești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica de lemn din Costești a fost construită în anul 1777 (potrivit unei inscripții pe strană și a sinodicului bisericii), pomelnicul bisericii atestând anul 1594 ca an al construcției. Ctitorul bisericii este considerat a fi boierul Petre Palade Secară, biserica fiind situată vizavi de curtea boierească (fost sediu CAP în perioada comunistă). Mormântul ctitorului se află în imediata apropiere
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
cel descendent. Acest lucru face ca eclipsele să se producă aproximativ la fiecare 6 luni și adesea la două săptămâni înainte sau după o eclipsă de soare. Intervalul de timp dintre două faze ale lunii de același fel, numit lună sinodică, este în medie de aproximativ 29,53 zile. Prin urmare, în calendarele lunare în care fiecare lună începe de la luna nouă, de exemplu calendarul islamic, luna plină cade pe data de 14 sau 15 ale lunii. O lună a unui
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
eroare de până la aproximativ 14,5 ore. Mărimea aparentă a Lunii în faza de lună plină și vârsta ei (numărul de zile de la cea mai recentă lună nouă) nu sînt constante, ci variază cu o perioadă de circa 14 luni sinodice. În timp ce Luna plină provoacă fericirea tuturor celor care au nevoie să vadă în timpul nopții, această fază a Lunii este supărătoare pentru astronomi. Într-adevăr, strălucirea ei face dificile observațiile altor corpuri cerești. În afară de aceasta, Luna, în această fază, nu este
Lună plină () [Corola-website/Science/332662_a_333991]
-
Saros este, în astronomie, o perioadă de 223 de luni sinodice sau de lunații care poate fi utilizată pentru „prezicerea” eclipselor de Soare și de Lună. Un Saros după o eclipsă, Soarele, Pământul și Luna regăsesc aproximativ aceeași geometrie relativă și se produce o eclipsă aproape identică. Sarosul este o perioadă
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
eclipsă aproape identică. Sarosul este o perioadă de 6.585,32 de zile, adică 18 ani, 10 sau 11 zile și 8 ore (după cum intervalul conține 4 sau 5 ani bisecți, care derivă din trei perioade ale orbitei Lunii: luna sinodică, luna draconică și luna anomalistică. Pentru ca o eclipsă să se producă, trebuie ca Luna să fie situată între Pământ și Soare (pentru o eclipsă de Soare) sau ca Pământul să fie situat între Soare și Lună (pentru o eclipsă de
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
fie situat între Soare și Lună (pentru o eclipsă de Lună). Aceste fenomene nu se pot produce decât atunci când este fază de Lună nouă (eclipsă de Soare) sau fază de Lună plină (eclipsă de Lună), respectiv evenimente controlate de perioada sinodică a Lunii, de circa 29,53 de zile. Cu toate acestea, umbra Lunii sau umbra Pământului nu cade, în cea mai mare parte a timpului, pe celălalt corp: o eclipsă nu se poate produce decât atunci când cele trei corpuri cerești
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
în cele două cazuri. Perioada necesară Lunii pentru a orbita Pământul o dată și pentru a reveni la aceeași distanță este dată de luna anomalistică, 27,55 de zile. După un Saros Luna a terminat aproximativ un număr întreg de luni sinodice (223), draconice (242) și anomalistice (239), iar geometria Pământ-Soare-Lună este aproape identică: Luna prezintă aceeași fază, se situează în același nod și la aceeași distanță de Pământ. În afară de aceasta, cum Sarosul este aproximativ de 18 ani, Pământul este aproape la
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
de trei Sarosuri ( de zile, adică 54 de ani și o lună) este denumită exeligmos. Între două eclipse despărțite de un Saros, se produc vreo patruzeci de alte eclipse, dar cu o geometrie diferită. Dacă "S" desemnează perioada de revoluție sinodică a Lunii (29,530588853 de zile) și "D" perioada sa de revoluție draconică (27,212220817 de zile), atunci intervalul de timp "d" care reprezintă Sarosul se obține rezolvând ecuația cu necunoscutele întregi "m" și "n" prin descompunerea fracției continue reale
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
rezolvând ecuația cu necunoscutele întregi "m" și "n" prin descompunerea fracției continue reale: "S×m = D×n". Valoarea precisă a lui "d" astfel obținută este de 6.585,321314 de zile. Sarosul este bazat pe faptul că 223 de luni sinodice sunt aproximativ egale cu 242 de luni draconice și cu 239 de luni anomalistice. Această corespondență nu este perfectă, iar geometria a două eclipse distante de un Saros diferă ușor. În particular, locul unde Soarele și Luna intră în conjuncție
Saros (astronomie) () [Corola-website/Science/333985_a_335314]
-
48 min și 45 sec. Aici este cuiul problemei: diferența de 11 min și 15 sec. Ea pare nesemnificativă, dar, vom vedea, aceasta a divizat Occidentul de Răsărit și Bisericile între ele. Luna calendaristică este determinată de luna solară sau sinodică, care este intervalul dintre două faze identice consecutive ale lunii (dintre lună plină și următoarea lună plină), adică 29 ½ zile, mai exact 29 zile, 12 h și 44 min. De ce săptămâna are doar 7 zile și nu 10 zile? Ce
Data Paștelui în Răsărit și Apus. De ce sărbătorim Învierea la date diferite? by Pr Dr Mihai Iordache () [Corola-website/Journalistic/105618_a_106910]