169 matches
-
de lei, din anii '60-'80, pe care era reprezentată imaginea lui N. Bălcescu, era numită - după culoarea desenului - o albastră. Dolarii sunt verzi sau verzișori, denumiri de la care se ajunge, prin joc de cuvinte, la verdeață și - prin substituție sinonimică sau direct metaforică - la zarzavat. Culoarea monedelor era relevantă în trecut, pentru că diferenția valori mari: galbeni e termenul vechi și popular pentru monedele de aur, în vreme ce albi, albișori sau albituri desemnau monedele de argint. Desenul de pe bancnote intră cel mai
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
Mircea Mihăieș Doliu, pierdere, durere, depresie, melancolie, regret, suferință, nostalgie. O serie aproape sinonimică. Toate, fără excepție, sunt cuvinte din zona afectivului. A persoanei afectate. Psihanaliștii vorbesc, pe cel mai firesc ton din lume, de existența "ansamblului melancolic-depresiv" (Kristeva, 1987: 46), ca de ceva inevitabil, ba chiar dezirabil. Nimic suprinzător: psihanaliza e locul în
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
noi care se introduc sunt tot atâtea surse de surpriză. Ne aflăm în fața unei noi ipostaze a parodiei, descoperim funcția ei explicativă și creaoare. De multe ori, Sorescu se prevalează de termeni de o mare generalitate, dar cu o capacitate sinonimică relativ redusă, cum ar fi, în poezia Am legat...: ochi, păsări, frunze, nori, verde, cântec, tristețe, iubire, soarele, nopțile, timpul, să mă găsească; și acest fapt contribuie la facilitarea operației de traducere. Despre toate acestea și despre multe alte aspecte
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
fel de frigiditate estetică și nu pot transmite bucuria lecturii. Am văzut cândva într-un manual de literatură ceva grotesc - poezia Floare albastră de Eminescu, diafana poezie a lui Eminescu, analizată astfel: care sunt actanții? schițați diegeza poemului! stabiliți seriile sinonimice! treceți într-un tabel, pe o coloană, arhaismele și, pe altă coloană, neologismele! etc. Și mă gândeam: ce improprie și alienantă metodă de a trata un asemenea poem au găsit autorii manualului! Dacă aș fi elev și aș studia întâi
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
Dinescu, în Gândul, 27 iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenția că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toți ca curca-n lemne" (comentariu, forumul realitatea.net). Expresia are variante produse prin substituția sinonimică lemne/ crăci/ bețe/ vreascuri etc. Destul de frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiție cacofonic-comică ("mă uit la ecuațiile de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
și prin comicul caracterelor, cât prin comedia "timpului băltit" și comedia specifică a limbajului. "Căldura mare" nu e, nici la scriitorul nostru clasic, nici la prozatorul nostru postmodern, o condiție meteorologică oarecare. Vipia, zăpușeala, zăduful, crăpătul, crăpelnița, topenia, fierbințeala (șirul sinonimic poate continua cu: dogoarea, torpoarea, arșița, canicula - Paul Georgescu exploatează toate variantele, ca nimeni altcineva în literatura română) sunt explicațiile apatiei individuale și naționale. Tânărul ziarist Gabriel Dimancea ar vrea să lupte cu o astfel de păcătoasă inerție, care e
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
pentru că aș vrea să-l traduc în română. Mi-au răspuns pe loc: Bufnița oarbă!, dar n-am ințeles de ce s-au uitat la mine condescendent... Aveam să ințeleg destul de repede: textul era aproape încifrat, scris într-o limbă aproape sinonimică, redundantă, bogată în fraze ce păreau rupte dintr-un discurs fundamental, dar care nu puteau fi reperate... Era un text fără „gravitație“, acronic, iar eu, un biet începător într-o limbă de trei ori mai bogată ca engleza sau... franceza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fie explicate în prealabil, iar elevii să fie puși să alcătuiască enunțuri cu ele. Pentru înțelegerea unor stări sufletești transmise de acestea, se recomandă chiar folosirea gesturilor și a mimicii. De o deosebită utilitate și cu eficiență sporită sunt seriile sinonimice care vor trebui să cuprindă cuvinte cunoscute de elevi. Alteori se poate recurge la omonime pentru a preciza sensurile diferite ale cuvintelor în context, acestea întărind înțelegerea corectă a majorității cuvintelor. Nu trebuie uitat ca adevăratele modele de exprimare sunt
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fără nici o dificultate, pentru că Patimile și Învierea Domnului, ca evenimente prăznuite în cea mai deplină comuniune ecclesiala, au coincis cu Pastile evreiești. Altă legătură între ele, în mod sigur nu există (cf. Corinteni 5, 7-8), decat numai un firesc paralelism sinonimic: după cum la baza Paștilor vechi stă eliberarea unui popor dintr-o robie văzută, pământeasca, Sărbătoarea creștină a Paștilor semnifică eliberarea tuturor popoarelor din robia nevăzuta a păcatului și a morții (ibidem). În Vechiul Testament atât în momentul instituirii ei divine (Ieșirea
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
canonică, nici filologică, ci poetic-literară. Dar tălmăcirea păstrează elementul stilistic dominant al psalmilor ebraici, paralelismul, "un fel de balansare a membrelor frazei, comparabil cu o rimă a gândirii" (Tertulian Langa). Paralelismul în psalmii ebraici este de trei feluri: un paralelism sinonimic (când aceeași idee sau imagine este reluată cu ajutorul unor expresii echivalente): "La ce bun turbă ca nebunii noroadele, iar mintea lor pe căile deșertăciunii a luat-o. Regii, de ce vor să-L tot vorbească-n cor, de rău pe Domnul
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
într-însul a lui Dumnezeu. Altminteri însă, pot cei răi, suflați de vânt precum o hoaspe." (Psalmul 1) Creează alții în cai și-n carele de luptă, noi credem întru sfântu-i Nume." În paralelismul sintactic, cele două feluri de paralelism (sinonimic și antitetic) se îmbină, se întrepătrund; aceeași idee este exprimată printr-o dezvoltare a gândirii (Tertulian Langa). "Căutați-i Domnului din nou cântare cu prelung ecou cântare nouă-I tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
proceduri de decontare: – noțiunea de «furnizor» include și pe cea de operator de distribuție de energie electrică cu drept de revânzare a energiei electrice; ... – termenii «cerere de decontare» și «solicitare lunară de decontare» sunt noțiuni cu valoare egală juridică și sinonimică. ... (la 14-04-2022, Articolul 18 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 668 din 13 aprilie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 373 din 14 aprilie 2022 ) (7) Dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului
PROCEDURĂ din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251673]
-
proceduri de decontare: – noțiunea de «furnizor» include și pe cea de operator de distribuție de energie electrică cu drept de revânzare a energiei electrice; ... – termenii «cerere de decontare» și «solicitare lunară de decontare» sunt noțiuni cu valoare egală juridică și sinonimică ... ... 11. Anexa nr. 1.11 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ... Articolul II (1) Cererile de decontare a sumelor aferente schemei de compensare prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind
ORDIN nr. 668/315/965/2022 () [Corola-llms4eu/Law/253945]
-
Cornea. O natură lucidă și precumpănitor logică, ridicînd neantul la rangul unei teme speculative. Autorul are o logică de metronom intrat în regim de perpetuum mobile, nedînd semne de oboseală meditativă și împingînd analiza pînă la pliurile mici ale echivalențelor sinonimice. Un spirit rafinat arătînd coerență în urmărirea nuanțelor, aceasta e impresia pe care o face Andrei Cornea în acest volum. De fapt, e de mirare cum, pe un teren atît de golit de referințe concrete - cum este cerul conceptelor grecești
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
O rotunjime ritmată al cărei efect stilistic se pierde prin disiparea sensului: aceeași semnificație împărțită în prea multe unități de expresie doctă, pornind toate dintr-o bonomie iremediabilă. În volum predomină sentințele scurte de tip aforistic sau enumerările de tip sinonimic. „Filosoful e săracul voluntar al spiritului, cerșetorul etern ce agonisește zilnic aceleași monede, trăind în restriște, aproape gol, aproape orb, fixat spasmodic asupra ideii asemenea unui idiot divin. Guvernat de încăpățînarea sa eroică și morbidă, de monomania solemnă, de încrîncenarea
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
să fie sincer, n-a avut încotro și l-a aruncat. L-a dat la porci, ce era să facă, nu mai era bun de nimic!... Astfel a apărut zâzania la români. Ce adună în caliciul ei vrăjit toate parfumurile sinonimice: dihonie, râcă, price, sfadă, pricaz, vrajbă, gâlceavă. La care se adaugă, după caz, o sumă de condimente ce-i dau un gust și mai aparte: răutate feroce, orgoliu ridicol, prostie cu panaș, grandoare de mahala, delir indecent, fariseism grobian, leșin
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
lesne să constați că Steinhardt are un stil propriu de exprimare, un stil pe care l-aș putea numi "enumerare ritualică de sinonime pitorești", căci monahul are obiceiul de a repeta aceeași nuanță de cîteva ori, întărind-o prin redundanță sinonimică, efectul fiind cel de întipărire, în mintea cititorului, a excesului semantic. E ca și cum și-ar îndesi echivalențele în speranța că măcar una din ele să ajungă la mintea cititorului. E ca o ceremonie de savoare arhaică în care vorbele sar
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
nu e bine să fim "niște pizmăreți, niște bădărani și niște răi la suflet." (p. 88) Enumerările acestea nu sînt fastidioase, ci cu predilecție expresive, ca niște întăritori de gust folosiți din abundență. Un fel de torent descriptiv prin aliterație sinonimică. Dincolo de stil sare în ochi atitudinea prevenitoare a părintelui. Steinhardt se livrează cu dăruire dialogului, nu provoacă întrebările, atinge cu smerenie temele cerute, nu e tiranic în susținerea unor încăpățînări și nici obositor în repetarea unor marote pe care, deși
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
puține sensuri, iar cauza stă în ticul verbal al conjuncțiilor de coordonare. Literele se leagă ca un sînge a cărui densitate amenință să blocheze curgerea, de aceea gîndirea autorului nu înaintează, ci stă pe loc, rotindu-se în jurul unor expresii sinonimice. Spune același lucru de cîteva ori, dar ce spune nu sunt idei, ci dispoziții sufletești, ca și cum natura lui lirică îl împiedică să facă pasul spre exprimarea precisă. O efuziune de generalități emfatice, un fel de incantație care probabil are un
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
imaginație, să-și urzească reprezentările dorite. Urmarea e că strictețea etimologiilor nu înlătură ambiguitatea fondului. Volumul are jargon, dar nu are viziune. La sfîrșit rămîi cu senzația unui mănunchi de bucle lexicale care nu au acoperire într-o idee: înfășurări sinonimice și grade de asonanță înlăuntrul unor familii de cuvinte, peste toate plutind, mai mult ghicită decît arătată, umbra unei himere divine. De aceea, Scufundătorii din Delos e precum un tablou în care cititorul vede tentele cromatice (filiațiile etimologice și familiile
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
de-a doua, cu observații și de cititor, și de prieten, de însoțitor, circa un sfert de veac, al său. Să spun mai întîi că folosesc termenul cu convingerea că e extrem de caracterizant pentru Gheorghe Crăciun. Îl desprind din seria sinonimică a travaliului intelectual și scriitoricesc intens, a efortului dedicat total, constant, pe brînci, ani și decenii la rînd, a „transpirației” despre care Edison spunea că, alături de un procent de 1% inspirație, intră cu o cotă de 99% în compoziția geniului
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
de ansamblu, din autoconstrucția despre care vorbesc; însă mă gîndesc acum la scriitura propriu-zisă, ca desfășurare, ca travaliu, ca avans progresiv în teritorii din ce în ce mai îndepărtate, prin foraje mereu mai adînci, fără nici o economie de efort; la frazările lui bogat-exploratorii, enumerative, sinonimice, continuate pînă cînd formulările se încarcă de expresivități nuanțate și de sensuri multiple, suprapuse delicat ori desfoliate asemenea. În fond și la urma urmei, figura lui stilistică definitorie asta este: enumerația prelungită pentru obținerea de extensii retorice și semnificante, cu
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp, de-acasă, de la plug” în Primul Război Mondial, război de întregire a neamului, și, trăind în mijlocul ororilor războiului, departe de cei dragi, sunt copleșiți
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
și circa 1500 denumiri geografice, reprezentînd, fie și numai prin dimensiuni, un moment important al lexicografiei românești. Concepția care a stat la baza întocmirii lexiconului este una deosebit de modernă pentru acea perioadă, autorul selecționînd cuvintele de largă circulație, oferind versiuni sinonimice și insistînd asupra posibilelor construcții idiomatice. Frollo a fost în general promotorul unui italienism temperat și luminat, departe de exagerările predecesorilor și contemporanilor săi (Heliade, Abbeatici, Spinazzola), dar dicționarul, în parte și datorită stadiului în care se află vocabularul limbii
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
datorită stadiului în care se află vocabularul limbii române, păcătuiește printr-o exagerare de această natură, reflectată adesea, chiar și atunci cînd limba română posedă corespondentul termenilor italieni, într-o simplă autohtonizare a vocabulei italiene. De cele mai multe ori, prezența seriei sinonimice atenuează impresia de exagerare (acuminato = ascuțitu, acuminatu; adornare =a adorna, a orna, a împodobi, a înfrumuseța, a găti, a face onoare, a da lustru; ascesa = ascindere, suire, rîpă, suisu, urcusu; astuto = astutu, astutiosu, vicleanu, siretu, sagace, iscusitu, dibaciu, istetu, perspicace
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]