5,099 matches
-
cuvântul care declanșează criza de nervi premergătoare nebuniei, după instalarea acesteia este rostit obsedant, fiind liantul care face legătura dintre cele două planuri de existență ale personajului: cel al lucidității și al întunecării definitive a minții. Din punct de vedere sintactic, cea mai mare parte a mesajului este total ilogică, reflectând dezechilibrul psihic al vorbitorului: „și nu vă mai săturați ca vampirii, pierzând toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se încrede orbește-n mofturile dv. și cu tripotajuri ovreiești de bursă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
pe sine, dar, scuzați-mă, este doar o părere, adevărul fiind cunoscut numai de către domnia sa! Totuși, varianta a doua nu o pot susține cu tărie. Conținutul poeziilor mă contrazice. Domnul Ion N. Oprea, chiar dacă nu a fost interesat de regulile sintactice, a fost preocupat, în primul rând, de intenția sa de comunicare, de maniera în care o face, de metodele și mijloacele menite a-i permite să se facă ușor înțeles, pentru că este cât se poate de clar scopul principal al
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1461284829.html [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
cele federale. Are și un “președinte”, al “Națiunilor” Navajo, ales, coincidență, tot pe patru ani, ca și cel de la Casa Albă. Limba lor nu are o vreo scriere , nu este fonetică și silabică literal iar datorită acestor “dezarticulații” morfologice și sintactice a fost folosită de americani în al doilea război mondial, drept “limbă de comunicare” a telegramelor și informațiilor cifrate, se înțelege că transmise cu angajați ai armatei “stelare” de origine Navajo. Celebra mașină de coduri nazistă “Enigma”, mândria lui Hitler
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
față de elevi, ci să se modifice programa școlară. Ultima reformă a colegiilor, propusă de actualul ministru Najat Vallaud-Belkacem, reduce orele de greacă și latină și elimină clasele bilingve franceză-germană. Probabil mulți părinți cu picioarele pe pământ, care nu văd rolul sintacticii latine în viitorul copilului lor pe piața de muncă, sunt mulțumiți. Dar intelectuali cu capul în nori, ca Régis Debray, nu sunt de acord. Dincolo de retorica eficientizării sistemului și a bunelor intenții («colegiul trebuie să fie capabil de a se
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa by https://republica.ro/pe-scurt-despre-lunga-criza-a-educatiei-in-franta [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii.html [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
IX-a, Nirvana - impresie și expresie, un capitol de hermeneutică aplicată, de critică și de stilistică exhaustivă, căreia nu-i scapă nimic din ceea ce e de luat în seamă la împlinirea estetică a întregului: acumularea lexematică, repetiția, punctul interior, paralelismul sintactic, apoziția, proformele, elipsa și, în final, prozodia - tot atâtea surse și resurse de tensiuni lirice și subiacențe ale unui baroc original, legate intrinsec de începuturile și de preocupările științifice, profesionale, ale lui Eugen Dorcescu în cercetarea și teoria literară. Mirela-Ioana
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
faptul că distinșii cenzori aveau o idee precisă despre postmodernism. Puțin probabil. Pe de altă parte, în peisajul autohton, formula românescă era periculos de nouă. Proza cursivă, aparent diseminată în fraze de inspirație joyceană (din punct de vedere al structurii sintactice, cel puțin) a derutat poate acești cititori neavizați, lăsându-i cu suspiciunea unei chichițe politice disimulate. Chiar abandonându-mi distinșii predecesori în ale criticii, e de necontestat că structura romanului e de o înspăimântătoare originalitate. Forțând o comparație, s-ar
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
de informație, stăpânește în acest teritoriu liric, ci un brainstorming asumat (comportament estetic activ), conștient de sine, el însuși rezultat al unei optici originale asupra existentului (asupra ființei). * Pornind din acest punct, vom constata că stratul lexical, cel morfologic, cel sintactic, cel imagistic, cel prozodic conțin și îndreaptă spre receptor semnale, nu semne - adică tot atâtea ferestre și uși ce se deschid și arată în direcția sensului: O ușă; a doua: o fereastră deschisă simetric - / Întredeschisă - următoarea ușă - are dreptul:/ Poate
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
impunându-li-se titlul „de ciclu“, 1907: Au fost oameni mulți (cf. SÂrg, 92), La lemne (cf. SÂrg, 119), Pământ (poezie ce, în Argotice, poartă titlul Cântec despre Doja - cf. SÂrg, 106), aparținând sezoanelor morfologice, adică de înrâurire argheziană, ori sintactice, „de avântare barbiană“; peste trei zile, Gazeta literară din București - anul IV, nr. 12 / 20 martie 1957 -, tot sub „titlul impus“, 1907, a publicat: Ce vis ciudat mă străbătu azi noapte... (cf. SÂrg, 61; poezia a fost reluată în volumul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
protestând împotriva asasinării marinarului. Elogiul meu Indiei cu experiențele rele cu tot. Ploaie cu fulgere, tunete. Clasă, ploaie. Știrile despre India din Scânteia, traduse. Ploi imense. Inundații. Oare Creangă e cel mai mare prozator din lume? Înțelepciunile și vitejiile speculate sintactic pălesc la reîntâlnirile în magie - antimusonul îneacă. Coloane spinale sado-sadoveniene, șah inundat. N-am stofă de om viu. Limba mi-e de mut. Pozez în stafie cu gură căscată - strigoiul gură-cască de ploi se aciuează pilotului sub cască pustiului în
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1479143027.html [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
ne-nțeles” ne transpuneam în personagii de poveste și altele care nu ne era la îndemână să ni le imaginăm iar stimata doamnă Lucreția Dulamă ne „procopsea” zilnic cu un nou început, de descifrare „în cheie” inteligibilă a atâtor încrengături sintactice și morfologice ale limbii în care ne-am născut și vorbim, ori a altor minuni ale cunoașterii și lumii în care trăiam și îi eram martori fără să știm de vreo logică a devenirilor ... Ne învăța mereu să „batem departe
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Profil_de_dascal_lucretia_dulama_1911_2004_.html [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
normativ pot fi, după caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea; aceste situații trebuie să rezulte expres din redactarea normelor. ... (4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor. ... Avizarea proiectelor Articolul 9 (1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230548_a_231877]
-
lumea umbrelor.” Remarc în poemele din volumul “Dincolo de luntrea visului”, expresii stilistice relevante pentru anvergura sa poetică: “vuetul veșniciei”, “centură de timpuri prin spațiu”, “clepsidra visului unui alt vis”, “ochiul dintre lumi”, “vitraliul privirii”, “țesătura inimii topite”... Iar numeroase construcții sintactice extrase din context par, dacă nu cumva chiar sunt, conciziuni memorabile, sentințe aforistice: “Trandafirul luminii nu înflorește în somn”. (“Povestea celor o mie de vieți și o nouă viață”); “Stăpânește, Omule/ fiara din tine, vei regăsi culoarea armoniei” (“Șarpele din
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
vechi obiceiuri de vorbire și prin mai intensa afirmare a celor rămase actuale. Putem aduce oricâte englezisme. Dacă le supunem (și le supunem) gramaticii noastre, ele sunt românești, pentru că primesc trăsături românești. Le romanizăm atât la nivel morfologic, cât și sintactic (relațiile, funcțiile, topica) sau fonetic. Poate că termenul „frangleză” a fost compus în glumă. Dar frangleză poate exista fiindcă morfologia nominală a limbii franceze cunoaște o variațiune minimală, substantivele necăpătând alt look, cu excepția pluralului, dar și pluralul, majoritar în „-s
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Romgleza_niciodata.html [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești, poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului) consacră pluritatea neîndoielnică a unei amprente inconfundabile a umanității universale: „Ai băut din izvorul uitării /și ai crezut
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
normativ pot fi, după caz, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tranzitorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea; aceste situații trebuie să rezulte expres din redactarea normelor. ... (4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectiva. Formă și estetică exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor. ... Articolul 8 Avizarea proiectelor (1) În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189071_a_190400]
-
despre contracte, cât de veridic este faptul că o singură virugla poate da loc la interpretări diferite într-un contract? Ce ne puteți spune despre urmările ambiguității limbajului contractual, cum ar fi folosirea lui “și,” “sau,” “fiecare”? Cum comentați ambiguitatea sintactica într-un contract? Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le-ați întâlnit în ceea ce privește întocmirea unui contract? Cea mai frecventă greșeală - mai ales privind activitatea firmelor românești în Germania - este aceea de a nu face nici un contract sau de
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_romn_erudit_profeseaza_avocatura_cu_succes_n_germania_.html [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
Alexandra Fiț. Publicul va fi invitat să comenteze. Autorul va răspunde la întrebări și va oferi autografe. INTRAREA LIBERĂ Cosmogonie și epopee în același timp, imaginea parabolică proiectată de găvanele vechi de când lumea ale lui Neum, poetul orb, are structura sintactică a unui vis proiectat pe repede înainte. Mii de ani de istorie întrețesută cu mitologia ne trec pe dinainte în chip monstruos. E ceva de Sărman Dionis în fantasma poetului Neum, fără trufie demonică, pentru că a contempla lumea înseamnă de
LECTURI PUBLICE LA BRAŞOV de VIRGIL BORCAN în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_borcan_lecturi_public_virgil_borcan_1360453637.html [Corola-blog/BlogPost/351859_a_353188]
-
și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
numai reflexul sufletului e în Dumnezeu. Dar sufletul și Dumnezeu rămân totuși ceea ce sunt, iar Dumnezeu devine, prin aceasta, orice creatură”. (Jurgis Baltrušaitis) Nota distinctivă a poeziei lui Teofil Răchițeanu este dată de modificarea accentului - a accentului fonologic, a accentului sintactic și a celui semantic. Prin intervenții nucleare (asupra accentului propriu-zis al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul ... Citește mai mult „Iau un vas plin cu apă. Așez o oglindă și o expun cu fața spre soare
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
numai reflexul sufletului e în Dumnezeu. Dar sufletul și Dumnezeu rămân totuși ceea ce sunt, iar Dumnezeu devine, prin aceasta, orice creatură”. (Jurgis Baltrušaitis) Nota distinctivă a poeziei lui Teofil Răchițeanu este dată de modificarea accentului - a accentului fonologic, a accentului sintactic și a celui semantic. Prin intervenții nucleare (asupra accentului propriu-zis al cuvântului), plastice (morfologice), transmutaționale (contexte insolite) sau cinetice (la nivelul ... VII. STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011. Propun celor
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]