44 matches
-
unități școlare. În același plan, prin introducerea disciplinelor opționale se determină desființarea grupului clasei, cel puțin pentru unele secvențe ale timpului de învățare, și reunirea elevilor din mai multe clase în alte grupuri de învățare, fiecare, la rândul său, cu sintalitatea sa, cu un anumit specific relațional cu profesorii și cu aceleași influențe asupra elevilor, luați individual, precum și asupra eficacității școlare în ansamblul ei; - planul grupării la nivelul actului de învățare - derulat fie în clasă, fie în grupul constituit prin opțiuni
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare moderne, echilibrate și stimulative pentru elevi. 7.5. GRUPUL DE ELEVI: sintalitate; stil de activitate, coeziune; ethos; balanța competiție cooperare; acceptarea diferențelor, a individualității; reactivitate pozitivă la succes și insucces; asumare de responsabilități; permisivitate la noi experiențe, la noi constrângeri, la noi standarde de învățare și evaluare; comunicare pe orizontală și pe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cărora sunt puse în circulație valorile neinstituționalizate). În orice clasă de elevi există o cultură a acesteia, alcătuită din valori, convingeri, reguli, atitudini și comportamente împărtășite de membrii grupului. Ea are ca „sursă” cultura (valorile ) școlii, dar colectivul clasei, în virtutea sintalității sale, va personaliza, tocmai prin interacțiunile specifice dintre elevi și prin modul concret de a aplica, această cultură. Cultura clasei reprezintă un indicator al identității sale. Ea se formează în mare măsură prin acțiuni formale, adică exercitate în școală, dar
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care el este plasat, în caracteristicile grupului pe care îl conduce, în motivațiile și expectațiile membrilor grupului, în psihologia lor. De asemenea, Raymond B. Cattell (încă din 1948 și 1951) propune interpretarea conducerii prin raportarea ei la ceea ce el numea „sintalitatea grupului”, adică # ceea ce-i permite psihologului să anticipeze ce va face grupul în ansamblul său atunci când situația‑stimul va fi definită (Cattell, 1963, p. 61). # Interesant din acest punct de vedere este și un studiu al lui J.K. Hemphill publicat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În acest context, centrul de interes al activităților metodice și psihopedagogice îl constituie: * definirea obiectivelor și a obiectivelor operaționale, ierarhizate și diferențiale, pentru situații concrete, școlare și extrașcolare; * prelucrarea, esențializarea și structurarea conținutului învățării în raport cu personalitatea fiecărui elev și cu sintalitatea grupului; * metodologia predării-învățării și evaluării; * acțiuni practice și cercetări pentru prevenirea și combaterea excluderii de la reușită școlară, pentru valorificarea potențialului fiecărui elev la nivelul proximei dezvoltări, pentru egalizarea șanselor de acces și parcurgerea cu succes a activității școlare prin adaptarea
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
activități de perfecționare va fi diversificat. Vor fi propuse și activități vizând determinarea standardelor minime și de excelență în pregătirea elevilor și a cadrelor didactice. O atenție deosebită va fi acordată preocupărilor pentru studiul personalității (individualității) fiecărui elev și al sintalității grupurilor de elevi, în scopul fundamentării științifice a activității instructiv-educative. Activitățile educative școlare și extrașcolare vor constitui o dominantă a activităților de perfecționare la nivelul unității de învățământ. De asemenea, cercetarea unor modalități diferențiate de structurare și dezvoltare a stilului
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
se limitează la piesa de teatru care începând, cu premiera, poate să se repete chiar pe mai multe stagiuni, dar efortul dascălului ca regizor și actor este pentru fiecare oră, în funcție de profil, de interesul manifestat de elevi față de disciplină, de sintalitatea colectivului căruia dorești să-i transmiți mesajul, de nivelul de vârstă. AȚi fost modelul nostru ca didactician, psiholog, pedagog și metodist inventiv și intangibil. AȚi creionat treptele devenirii noastre ca profesori eficienți, conștientizându-ne că avem spre modelare cea mai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; repartizează sarcini și organizează împreună cu acestă colectivul de elevi al clasei; ... c) colaborează cu toți profesorii clasei și, după caz, cu consilierul pentru proiecte și programe educative în vederea armonizării influentelor educative și pentru a asigura sintalitatea clasei de elevi; ... d) preia pe bază de proces-verbal sala de clasă în care își desfășoară activitatea elevii cărora le este diriginte și răspunde de păstrarea și modernizarea acesteia; ... e) aduce la cunoștința elevilor și părinților prevederile prezentului regulament și
REGULAMENT din 16 octombrie 2001 de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140148_a_141477]
-
consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; repartizează sarcini și organizează împreună cu acestă colectivul de elevi al clasei; ... c) colaborează cu toți profesorii clasei și, după caz, cu consilierul pentru proiecte și programe educative în vederea armonizării influentelor educative și pentru a asigura sintalitatea clasei de elevi; ... d) preia pe bază de proces-verbal sala de clasă în care își desfășoară activitatea elevii cărora le este diriginte și răspunde de păstrarea și modernizarea acesteia; ... e) aduce la cunoștința elevilor și părinților prevederile prezentului regulament și
ORDIN nr. 4.747 din 16 octombrie 2001 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140147_a_141476]
-
relațiilor din interiorul unui grup școlar (clasa de elevi). Ele oferă posibilitatea cunoașterii statutului și rolului fiecărui elev, a existenței grupurilor informale, a liderilor informali; pe această bază, completată cu observațiile personale și ale altor colegi, profesorul diriginte poate stabili sintalitatea colectivului pe care îl conduce (22). Dacă R. Cousinet și P. Petersen intuiau caracterul educativ al grupului și căutau căile pentru valorificarea sa, dacă A. S. Makarenko a insistat asupra relațiilor individ-colectiv și a relevat caracterul educogen al acestuia din urmă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
etc. (31). Menționăm apoi, în al treilea rînd, acele lucrări care se concentrează asupra modalităților concrete de cunoaștere a colectivului de elevi, ca variantă a grupului social. Deducem din aceste lucrări că obiectul cunoașterii colectivului de elevi trebuie să fie sintalitatea acestuia, respectiv acele particularități prin care el se "individualizează" de celelalte colective. Aceste lucrări au și un pronunțat caracter metodic, ele ocupîndu-se de mijloacele pe care profesorul (dirigintele) le poate folosi în vederea influențării și dirijării colectivului de elevi. Se menționează
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de mijloacele pe care profesorul (dirigintele) le poate folosi în vederea influențării și dirijării colectivului de elevi. Se menționează că toate influențele mediului social și ale educației ce se exercită asupra colectivului sînt recepționate prin intermediul condițiilor interne ale acestuia, respectiv ale sintalității sale. Dintre aceste mijloace, proprii acțiunii educative, prezentate și dezbătute în aceste lucrări, sînt așa-zisele metode de grup și experimentul acțional-ameliorativ cu toate variantele sale. Se cristalizează astfel o viziune nouă asupra muncii dirigintelui în relațiile sale cu colectivul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dezbătute în aceste lucrări, sînt așa-zisele metode de grup și experimentul acțional-ameliorativ cu toate variantele sale. Se cristalizează astfel o viziune nouă asupra muncii dirigintelui în relațiile sale cu colectivul de elevi, ea fiind determinată în același timp de sintalitatea colectivului și personalitatea fiecărui elev în parte, variabilele psihosociale devenind astfel cadru de referință în desfășurarea procesului instructiv-educativ (32). Una dintre cele mai valoroase lucrări cu un pronunțat caracter practic, care oferă profesorilor diriginți metode, procedee și instrumente concrete pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de referință în desfășurarea procesului instructiv-educativ (32). Una dintre cele mai valoroase lucrări cu un pronunțat caracter practic, care oferă profesorilor diriginți metode, procedee și instrumente concrete pentru desfășurarea activității lor educative este aceea semnată de IOAN NICOLA Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, în care se încearcă să se răspundă la următoarele întrebări: cum cunoaștem colectivul de elevi, cum putem interveni pentru dirijarea și constituirea lui și cum putem constata și aprecia evoluția colectivului de la o etapă la alta (33
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972; IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, op. cit., N. RADU, M. IONIȚĂ, V. MARTIN, A. PREDESCU, Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1971. 22. Cf. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi (din clasele gimnaziale), E.D.P., București, 1978. 23. M. A. BLOCH, Philosophie de l'éducation nouvelle, ed. a II-a, Paris, P.U.F., 1968; GASTON MIALARET, Les sciences de l'éducation, P.U.F., Paris, 1976 și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tehnici matematice în pedagogie, E.D.P., București, 1969. 32. NICOLAE C. MATEI, Sociabilitatea și temeiurile ei morale în colectivele școlare, E.D.P., București, 1973; N. RADU et al., Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1976. 33. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, E.D.P., București, 1978. 34. MIRCEA ȘTEFAN, Pedagogia în fața grupului spontan de copii, E.D.P., București, 1978. 35. EM. PĂUN, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1982. 36. PETRE BURLOIU, MIRON CONSTANTINESCU, D. GRINDEA, Eficiența învățămîntului (proiect), în "FORUM", nr. 2-3
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiilor educative ale dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive years and after”, cu atât mai mult cu cât unii erau „birds of passage”. Ca și ceilalți imigranți, deci nerespectând întocmai o experiență inițiatică, proprie însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit în America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e sinonimă cu americanizarea, dar este o servitute acceptată și indispensabilă, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - îi atenua suferința, înlesnindu-i adaptarea. în paralel sau înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un presupus melanj, a cărui consistență este una mozaicală. Această aparentă descuamare nu a fost niciodată și în nici un caz o simplă renunțare la un înveliș exterior, ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]