31 matches
-
vindeci disperarea în fața morții? Anulezi ultima dorință a condamnatului la moarte? Îmi sorb cafeaua ca să pot gândi mai din subconștient, cum ar spune Ilarie Dobridor, care face praf literatura creatorilor evrei din secolul XIX, dărmătorii academismului și inventatorii dadaismului, impresionismului, sintetismului, subiectivismului, intenseismului, aristocratismului, bonismului și vivantismului. Poate are dreptate. Nici eu nu am agreat creațiile integramiste. Totuși, au fost și încă mai persistă și astăzi altcevaisme, modele de autor, ambiții de autor, pentru a nu semăna cu alții, emisii poate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93028]
-
sintactică definește stilul fin de siécle din literaturile romanice“; ea ar avea drept scop „căutarea poemului unic, himericul poem total, adică o formă nouă ce transcende diferențele considerate oțioase (genuri, specii, rigori literare)” (ed. cit., p. 270). Acest sincretism sau sintetism poetic (ilustrat plenar de wagnerism) reprezintă, în fapt, o utopie, o fantasmă aspirînd să reintegreze ceea ce fusese artificial separat de modernitatea raționalist-pozitivistă. Ideea Poemei care îl obsedase pe Macedonski se regăsește și în romane-poem precum macedonskianul Thalassa și Marafka le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
conceptul „pictopoezie”, ilustrat prin construcții grafice rezultate din combinarea cuvintelor în felurite figuri, de genul celor din Caligramele lui Guillaume Apollinaire. Într-un articol din „Punct”, poetul propunea drept nume pentru noua direcție, pe care voia s-o traseze, termenul „sintetism”. Rezumată lapidar în titlul revistei, ideea de sinteză era formulată explicit în articolul Glasuri: „Poezia, plastica, drama și mai ales arhitectura, toate converg într-un acord abstract pe același drum arcuit ca o coardă: sinteza.” Termenul e arborat programatic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
exactă! Nu pe un culoar, ci pe casa scărilor se află, într-adevăr, o lucrare impunătoare, de aproximativ doi metri pe unu jumătate, semnată Ressu și reprezentîndu-l pe Mihail Kogălniceanu. N-am, la o primă constatare, dubii în privința autenticității semnăturii, sintetismul, vagul cubism, practicate de pictor în buna tradiție a modernismului românesc interbelic arătîndu-mi-se în mare parte credibile. Surpriza, într-adevăr neplăcută, constă în gradul avansat de degradare a pînzei, în felul cum umezeala (sau uscăciunea) au putut ataca, uniform, întreaga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unor picturi din seria Thanatos este brizat de apariția îngerului morții în cel mai familiar loc cu putință, cel al casei părintești, apariție de o concretețe care răspunde prin ecou convențiilor realiste. Fără a fi o dominantă a decadentismului, acest sintetism devine sesizabil în legătură cu el prin intermediul stilului, nu neapărat un stil decadent cum ne propune John Reed, ci unul care devine un limbaj comun pentru întreaga cultură europeană sub diferitele sale denumiri, Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil, Secession. O mare parte din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și chiar inversarea sensului prim a ceea ce constituia un alfabet iconografic și ideatic al Auflklärung-ului vienez. Potrivit lui Hans H. Hofstätter, simbolismul în pictură nu devine tributar unui singur stil, în cadrul său sunt permise o serie de inovații cu privire la tehnica picturală, sintetismul, divizionismul și pletora de stiluri noi, care însă nuanțează curentul în ansamblul său. Cu alte cuvinte, stilul nu devine o marcă simbolistă, nu există un "stil simbolist". "Simbolismul nu a fost limitat la un stil anume, și nici nu a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]