181 matches
-
este deosebit de importantă, întrucât pentru nespecialiști - beneficiari ai lucrărilor, proiectanți ocazionali și uneori chiar organe de avizare - există tendința de a aprecia că rectificările de traseu la sinuozități mici nu au aproape nicio influență. Fig. 3. Costul ecologic al pierderii sinuozității. Se determină în funcție de diferența dintre sinuozitatea originară și cea de după amenajare. ---------- NOTĂ(CTCE) Figura 3 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 17 (a se vedea imaginea asociată). 2.3.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
beneficiari ai lucrărilor, proiectanți ocazionali și uneori chiar organe de avizare - există tendința de a aprecia că rectificările de traseu la sinuozități mici nu au aproape nicio influență. Fig. 3. Costul ecologic al pierderii sinuozității. Se determină în funcție de diferența dintre sinuozitatea originară și cea de după amenajare. ---------- NOTĂ(CTCE) Figura 3 - se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 4 noiembrie 2008, pagina 17 (a se vedea imaginea asociată). 2.3.2. Factorul 2 reprezinta reducerea spațiului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
subcriteriilor lui C3 sunt prevăzute în tabelul nr. 4 ... Tabelul nr. 4 Criteriul 1 4. Stabilirea variantelor de amenajare Pentru amenajarea râului s-au analizat 3 variante posibile. 4.1. Varianta 1 - Canal de beton practic rectiliniu, care taie coturile (sinuozitățile) existente, cu secțiune trapezoidală; ziduri laterale din beton, patul albiei (talvegul) se consolidează cu un radier de beton de 30 cm grosime. Soluția nu este imaginară, ci identică cu cea adoptată pentru lucrări de protecție împotriva viiturilor produse de pârâul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
ani. b) Intensitatea impactului ecologic I sau costul ecologic este foarte mică pentru varianta 3, care nu modifică condițiile de scurgere. Se adoptă în mod arbitrar valoarea 0,1. ... Pentru celelalte două variante, coeficienții Îi se determină astfel: a) pierderea sinuozității. Lungimea desfășurată (albia naturală) are 578 m și o lungime de 430 m în linie dreaptă între capetele sectorului amenajat. Lungimea desfășurată în varianta V1 este de 433 m, iar în varianta V2, 557 m. Sinuozitățile sunt în consecință: ... - albie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
determină astfel: a) pierderea sinuozității. Lungimea desfășurată (albia naturală) are 578 m și o lungime de 430 m în linie dreaptă între capetele sectorului amenajat. Lungimea desfășurată în varianta V1 este de 433 m, iar în varianta V2, 557 m. Sinuozitățile sunt în consecință: ... - albie naturală - S(n) = 578/430 = 1,344; - amenajat V1 - S1 = 433/430 = 1,007; - amenajat V2 - S2 = 557/430 = 1,295. Diferențele de sinuozitate între situația de după amenajare și cea naturală sunt a1 = 0,337 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
varianta V1 este de 433 m, iar în varianta V2, 557 m. Sinuozitățile sunt în consecință: ... - albie naturală - S(n) = 578/430 = 1,344; - amenajat V1 - S1 = 433/430 = 1,007; - amenajat V2 - S2 = 557/430 = 1,295. Diferențele de sinuozitate între situația de după amenajare și cea naturală sunt a1 = 0,337 și, respectiv, a2 = 0,288; acestora le corespund, conform graficului din fig. 3 din anexa nr. 1, coeficienții de cost ecologic I1(V1) = 7,8 și I1(V2) = 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204325_a_205654]
-
pentru explorare nu poate fi mai mică decat suprafață minimă, asupra căreia se poate institui o concesiune în clasa respectivă de zăcăminte. La zăcămintele în aluviuni, forma perimetrului rezervat nu este supusă cerinței de mai sus, ci urmează în genere sinuozitatea depunerii aluvionare. Forme pentru explorare prin permis exclusiv Articolul 8 Permisul exclusiv se acordă prin decret regal după propunerea ministrului Industriei și Comerțului, cu avizul conform al consiliului superior de mine. Întreprinderea sau persoană căreia s-a acordat permis exclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
Concesiunile pot fi instituite numai în cuprinsul regiunilor declarate proprietate minieră concesionabila, conform art. 21 și următorii. O distincțiune se face pentru zăcămintele aluvionare, in ce priveste formă perimetrului de concesiune. La aceste zăcăminte, perimetrul poate urma, în sensul lungimii, sinuozitățile răului sau ale sedimentului aluvionar, iar la capetele sale el va fi limitat prin hotare duse perpendicular pe direcția cursului apei sau a terasei de aluviuni. Articolul 30 Suprafață perimetrului de concesiune se va fixă în raport cu numarul punctelor explorate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
Bala - Borcea (în prezent, cu un debit mai mare decât brațul principal). Folosind acest braț secundar, distanta dintre Călărași și Cernavodă crește cu cca. 105 km. În același timp, din cauza dimensiunilor reduse ale șenalului de navigație Bala - Borcea, precum și din cauza sinuozităților existente pe unele porțiuni, navigația trebuie să se desfășoare într-un singur sens. În plus, convoaiele mari trebuie dezasamblate, iar barjele trebuie să treacă una câte una. De asemenea, pe sectorul Dunării între km 300 și Brăila (km 175), în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153005_a_154334]
-
construirea barajului Gruia-Radujevat sau daca cu prilejul construirii acestuia se va constata că nu este necesară o astfel de modificare, Republica Populară Română va consimți la o modificare corespunzătoare a frontierei pe Dunăre, în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia prin corectarea sinuozităților actualei frontiere în amonte de barajul Sistemului Porțile de Fier într-un alt loc, ce se va stabili de comun acord. În cazul că după mutarea frontierei conform art. 9, pct. 1, lit. a din Acord, din ori care motiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151993_a_153322]
-
construcția barajului Gruia-Radujevat sau daca cu prilejul construirii acestuia se va constata că nu este necesară o astfel de modificare, Republica Populară Română va consimți la o modificare corespunzătoare a frontierei pe Dunăre, în favoarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia prin corectarea sinuozităților actualei frontiere în amonte de barajul Sistemului Porțile de Fier într-un alt loc, ce se va stabili de comun acord. În cazul că după mutarea frontierei conform art. 9, pct. 1, lit. a din Acord, din ori care motiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151993_a_153322]
-
în momentul actual cu un debit mai ridicat decât brațul principal). Folosindu-se această rută ocolitoare, distanța dintre Călărași și Brăila crește cu 105 km. În același timp, datorită reducerii dimensiunii șenalului navigabil pe Bala și pe Borcea și datorită sinuozității acestuia, în unele zone navigația trebuie să se desfășoare doar pe un singur sens. Mai mult, convoaiele de dimensiuni mari trebuie să fie descompuse și barjele trebuie să traverseze una câte una. 7. Obiective Obiectivul acestei măsuri ISPA este acela
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186560_a_187889]
-
specie de ciupercă comestibilă din familia Morchellaceae, fiind una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca zbârciogi falși. Ciuperca are o culoare galben-pală spre maro și pălăria sa are formă de clopot și conține o suprafață zbârcită și striată (asemănătoare sinuozităților cerebrale), având un diametru de 1,5 până la 2 cm și 6 până la 14 cm pe lungime. Centrul pălăriei se unește cu centrul piciorului, iar pălăria colorată cade peste piciorul liber. Dimensiunile pălăriei variază de la 12 cm lungime la 1
Ciuciulete de plop () [Corola-website/Science/328783_a_330112]
-
554 000 locuitori), Kaunas (358 100 loc.), Klaipėda (185 900 loc.), Siauliai (128 400 loc.), Panevezys (114 600 loc.), Marijampole (69 300 loc.), Alytus (68 800 loc.). Țărmul Lituaniei este unul coborât, presărat cu limanuri și lagune, făra prea multe sinuozități (ex: laguna Kurshskiy), aici întâlnindu-se câmpia Pajurio. Domină relieful de cămpie cu altitudini cuprinse, în general, între 100-150m, altitudinea maximă fiind de 293 m, în punctul Juozapines Kalnas, fiind intens modelată de ghețarii cuaternari. Apar din loc în loc coline
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
lungime: 64 km; lățime maximă: 550 m; adâncime maximă: 26 m), cel mai meridional braț al Dunării și cel mai vechi, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfășurat pe 112 kilometri și transportă 22% din debitul fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigația pe acest braț al Dunării este de interes local. Secționarea unor meandre în ultimul timp a micșorat lungimea cursului navigabil. De-a lungul său se inșiră așezările: Nufăru, Mahmudia, Uzlina, ultima dintre ele fiind localitatea Sfântu Gheorghe
Brațul Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/306227_a_307556]
-
Jiului și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele încătușate sunt de două feluri : de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt moștenite de la un prim ciclu de meandrare a râului. Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
turbulențe și helicoidale, cât și din cauza rezistenței variate a mâlurilor. Firul apei se deplasează la coturi spre malurile cu aspect concav, pe care le „buclează” continuu. Pe masura ce râul se adâncește tot mai putin, eroziunea laterală se remarcă în modelarea mâlurilor, sinuozitățile din plan tind să se perfecteze; se ajunge la un echilibru dinamic transversal, la stabilirea unor raporturi între dimensiunile cursului și curbele sale. Un asemenea echilibru de meandrare nu se formează decât în stadiul când râul atinge profilul de echilibru
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
cingular (care este o parte a marelui girus limbic) și i-a dat numele de "plică temporo-limbică". Girusul cingular este mai mult sau mai puțin flexuos după persoană. El prezintă pe marginea superioară o serie de crestături, care rezultă din sinuozitățile sau festoanele șanțului cingular. Datorită dispoziției sale semi-inelare, și din cauza crestăturilor sale festonate care caracterizează marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care i-o dau încă
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
a lobului occipital de o distanță medie de 49 de milimetri (cu variații de 35-60); această distanță este de 89 milimetri (cu variații de 72-100), pentru extremitatea sa inferioară. Șanțul central nu este rectiliniu; el descrie, așa cum a remarcat Broca, sinuozități din care două, convexe înainte, sunt constante; ele ocupă partea superioară și partea inferioară a șanțului central, și sunt numite genunchiul superior și genunchiul inferior, și sunt separate una de alta printr-o curbă concavă înainte - genunchiul mijlociu, mai mult
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
constant, se află la nivelul șanțului frontal inferior. Șanțul central separă lobul frontal de lobul parietal (aria motorie primară, de cea somatosenzitivă); el este mărginită pe tot parcursul său de două girusuri voluminoase și importante, paralele cu șanțul central, urmând sinuozitățile lui, cunoscute sub numele de girusuri rolandice sau circumvoluții rolandice (girusuri ascendente sau girusuri centrale). "Girusul anterior" aparține lobului frontal, și este cunoscut sub numele de girus precentral, (circumvoluție frontală ascendentă, circumvoluție rolandică anterioară sau circumvoluție centrală anterioară); "girusul posterior
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
subsecventa cu asimetrii pronunțate ale profilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologica s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. În deprsiunea Tărlișua cursul văii a fost rectificat și parțial îndiguit înlăturandu-se sinuozitățile prea pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Râul Potopu prezintă caracteristicile specifice piemontului Cândești pe care îl străbate de la nord la sud printr-o vale mult adâncită. Vara, datorită secetei seacă. Are o lungime de 55 Km, panta medie de 8 la mie, și un coeficient de sinuozitate egal cu 1,41. Are un debit mediu multianual de 0,84 m3/s, dar această cantitate de apă este foarte neuniform repartizată în timpul anului. Cele mai mari debite se înregistrează primăvara, iar cele mai scăzute vara. In sezonul cald
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind folosite în cea mai mare parte ca teren arabil. Prima
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
multianual al afluenților și pentru nivelul N.N.R., este de 202 zile. - lungimea malului: în raport cu cota de umplere a acumulării (NNR sau NN 1%) și calculată pe baza hărților existente, variază între 12,65 km și 13,75 km. - indicele de sinuozitate a malului (DL): definită ca raportul dintre lungimea malului (L) și circumferința unui cerc având suprafața egală cu cea a lacului respectiv (A), a dat o valoare de 2,63. /2.p.108/ Trebuie menționat faptul că acumularea BEZID, alături de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
etc.; - pedologică, pentru că această limită corespunde cu limita sudică a faeoziomurilor clinohidromorfe și cea nordică a luvosolurilor albice stagnice caracteristice platourilor piemontane; - geomorfologică prin frontul de cuestă care marchează această limită dintre Subcarpații Argeșului și piemonturile Cândești și Gruiurile Argeșului. Sinuozitatea acestei limite se datorează prelungirii ei spre sud pe toate culoarele de vale și retragerii spre nord pe sub frunțile de cueste. De la nord de localitatea Oncești, din Valea Dâmboviței, spre vest, limita merge pe sub fruntea de cuestă a Dealului Perilor
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]