3,963 matches
-
un centru raional de la noi. Juan salută pur și simplu proeminențele dorsale ale femeilor de pe trotuare, iar durata semnalului e în raport direct cu gradul de entuziasm al bietului nostru... era să-i zic maniac. Dar după vacarmul produs de sirenele automobilelor, cât și după gâturile întoarse ale celor vizate și zâmbetul lor de răspuns, cred că am de a face cu un obicei al pământului și renunț la calificativul eronat. Cu tot riscul de a părea un pic obscen, voi
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
din timpul regimului comunist, spre aducere aminte a atrocităților cărora generațiile dinaintea noastră le-au căzut victimă. Nu se poate spicui dintr-un sumar excepțional, trebuie citit totul. Ca să nu uităm. Sau ca să aflăm. Cînd auzim tot mai des vocea sirenelor îngropării definitive a trecutului (pe cine mai interesează azi Securitatea? de ce să nu privim inainte? etc), nu putem decît să recomandăm tinerilor și educatorilor lor exact contrariul. Gulagul românesc trebuie cunoscut pentru ca să nu se mai poate repeta. Și dacă e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
martie 1946, la Sainte-Marguerite-du-Lac-Masson (Québec), Canada, Maigret ŕ New-York este unul dintre cele mai bune "Maigret"-uri, în care comisarul își desfășoară ancheta cu aceeași imbatabilă logică, deși evoluează într-un loc total necunoscut. Maigret nu se simte deloc dezorientat. Sirenele, jeturile de aburi, mirosul de hot dogs, mulțimea de pe Broadway și de pe Fifth Avenue nu îl tulbură cîtuși de puțin. Conduce ancheta ca și cum ar fi la Paris, la Bruxelles sau în Berry. Chiar dacă lumea interlopă newyorkeză elimină martorii și îl
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
privește spre prezent, cea de-a doua gândește la viitor. De altfel, greșesc numărând pentru că, în realitate, este vorba despre unul și același fenomen, despre unul și același poet care ascultă și cadența însuflețitoare a lui noi și cântecul de sirenă al lui eu. Avangarda ca noi înseamnă a umple entuziast paginile unor reviste efemere. Avangarda ca eu se teme, parcă, a trece între copertele definitive ale unui volum. Să fie, oare, un simplu, întâmplător joc pronominal?". A doua chestiune importantă
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
murdare, peste mormanele de haine, peste acoperișurile șubrede ale tejghelelor de beton, peste frunzele îngălbenite, peste capetele mulțimii siderate. Pătrunzător ca un șuierat de locomotivă într-un defileu, cuvântul suna imperativ și ademenitor, ca o parolă, ca un cântec de sirenă. Mai mult: ca o definiție. Deodată cu marfa, eram roscoliți și noi, cei care baletam greoi prin hiperabundența acelei dimineți de duminică. Aproape că m-am izbit peste frunte, ca în fața unei revelații: "Dumnezeule, dar e chiar metafora lumii și-
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
dori cu adevărat să schimbe sistemul (deși tot ce-și dorește e să păstreze puterea!), el n-are cum s-o facă. Urechile supușilor nu-i mai percep glasul, așa cum marinarii lui Ulise nu auzeau, din cauza cerii, sunetele îmbietoare ale sirenelor. Lipit de catargul puterii, nu i-a rămas decât speranța că vasul în derivă nu se va sfărâma de stânci. Sau că nu va nimeri ca prostul în Scylla și Charibda nemiloșilor dinți ai lui Iliescu. Dac-ar fi băiat
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
seama pe loc, în calitate de psiholog, că trăirea sa adânc-electorală alunecase într-o zonă numită științific căderea în capcana simțirii isterice și putea da într-o tahicardie care bântuise prin Germania cam prin anul când Vasile Roaită trăgea să moară de sirenă... Sigur că m-am trezit speriat, am pus mâna pe telefon să anunț salvarea și pompierii... -Pompierii ?!, m-am minunat. -Da, domnule - de fapt echipajul lor de descarcerare din capcana isteriei. -Există și așa ceva ? -D-apoi, cum ? Nu-ți mai spun
Haralampy și "Lacul Lebedelor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12864_a_14189]
-
conturului individual decât celui național. Dacă identitatea profundă a unui ins reprezintă o ecuație cu mai multe necunoscute, nici apartenența sa la un anumit spațiu nu constituie un reper caracterologic fix. Cele mai bune povestiri ale volumului sunt Mesagerul și Sirena, iar cea mai slabă: Un dar neașteptat. În prima, planul realist și cel fantastic interferează printr-o complexă strategie epică, cu atât mai demnă de remarcat cu cât e făcută să funcționeze pe spații mici. Un profesor care "a făcut
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
mereu cârcotaș. Deoarece profesorul o scaldă, parcă ar vrea și totuși n-ar vrea, mesagerul, scârbit, se retrage. Ei nu oferă de două ori aceeași oportunitate. O povestire excelentă, bine condusă și cu o adiere de umor. Remarcabilă este și Sirena, desfășurată, în pofida titlului, într-un registru mai strict realist. Un fost poloist încearcă să ajungă în Franța cum altfel decât înot, de pe un vapor aflat la o anumită distanță de mal. Înotătorul se abate de la ruta fixată și, frânt de
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
să ajungă în Franța cum altfel decât înot, de pe un vapor aflat la o anumită distanță de mal. Înotătorul se abate de la ruta fixată și, frânt de oboseală, sub soarele torid, începe să aibă halucinații și să simtă mângâieri de sirenă. Decodarea are loc în final: sirena e de fapt o asistentă medicală dintr-un spital francez, care l-a recuperat din moarte pe tânărul naufragiat aflat în comă. La cealaltă extremă valorică se situează Un dar neașteptat, cu o treaptă
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
decât înot, de pe un vapor aflat la o anumită distanță de mal. Înotătorul se abate de la ruta fixată și, frânt de oboseală, sub soarele torid, începe să aibă halucinații și să simtă mângâieri de sirenă. Decodarea are loc în final: sirena e de fapt o asistentă medicală dintr-un spital francez, care l-a recuperat din moarte pe tânărul naufragiat aflat în comă. La cealaltă extremă valorică se situează Un dar neașteptat, cu o treaptă mai jos decât alte câteva povestiri
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
a patriei sale (percepută de/în toată lumea - grație lui și ca un omagiu întors către el - drept "un cuib de lebădă") și eclipsînd orice posibilă concurență (inclusiv a contemporanului Sřren Kierkegaard, atît de sever cu el). Datorită lui, statuia Micii Sirene (fie ea întreagă sau vandalizată) rămîne simbolul Copenhagăi și, prin extindere, al întregii Danemarce. Impunerea (fără drept de apel) în conștiința publică are resorturi greu de identificat și pare să fie, mai degrabă, rezultatul unei misterioase (al)chimii care, alături de
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
poate un mod oarecum prea realist al țării de Nicăieri (v. Crocodilul - care din simpatica creatură plină de umor, așa cum o știm din versiunea desenului animat, devine un monstru reptilian a cărui ferocitate nu poate fi pusă la îndoială, iar sirenele se transformă din personaje jucăușe în personaje extrem de puțin prietenoase), însă accentuează cîteva idei mai puțin dezvoltate atît în Hook, cît și în desenul animat. Wendy, fetița atrasă de lumea poveștilor, de aventurile piraților, este aici o povestitoare pasionată care
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
și pe cârmaci însuși” (PSB 10, 138); 27 (PSB 10, 137). footnote>, Eusebie de Caesarea Palaestinae<footnote Eus., Or., 1: „M-am înfațișat aici nu spre a depăna povești sau spre a istorisi cu vorbe meșteșugite și cu glas de sirenă cine știe ce lucruri plăcute auzului; și nici nu voi oferi iubitorilor de desfătare, în potire de aur ornate cu frumusețea de ornamente a întorsăturilor de cuvinte, cine știe ce licoare menită să le facă plăcere” (PSB 14, 189; PG 20, col. 1316-1317). footnote
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mișcătoare apariții în lumea reculeasă a visării. Vin de la infinit și pleacă spre infinit... într-o noapte orașul a răsunat din adâncuri. De jos, dinspre mare, urcau spre el, acoperind geamătul geamandurii - sute de glasuri într-un singur glas - mugetele sirenelor de vapor. Urcau spre orașul adormit, asemenea unor glasuri de orgă, slobozite din sute de orgi, în lungi cortegii de sunete. Năvăleau pe uliți, se strecurau către casele oamenilor, izbeau în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
orașul adormit, asemenea unor glasuri de orgă, slobozite din sute de orgi, în lungi cortegii de sunete. Năvăleau pe uliți, se strecurau către casele oamenilor, izbeau în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet ascuțit și sinistru. Toate sirenele lumii păreau să se fi pornit, cor înfricoșător de mugete planând peste acoperișuri. Copil, m-am apropiat de fereastră și am privit spre port. O dată cu sirenele, milioane de șoapte, într-un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian". Ardea cel
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet ascuțit și sinistru. Toate sirenele lumii păreau să se fi pornit, cor înfricoșător de mugete planând peste acoperișuri. Copil, m-am apropiat de fereastră și am privit spre port. O dată cu sirenele, milioane de șoapte, într-un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian". Ardea cel mai mândru vapor al marinei comerciale române. Nu vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de sunetul sirenelor. în sute de voci, topite într-o
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
fereastră și am privit spre port. O dată cu sirenele, milioane de șoapte, într-un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian". Ardea cel mai mândru vapor al marinei comerciale române. Nu vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de sunetul sirenelor. în sute de voci, topite într-o singură voce, sute de sirene sunau alarma și dădeau vasului în flăcări ultimul onor. încet, în prelunga lor uriașă tânguire, împăratul Traian pierea. Infinitul devenise roșu. Marea cunoaște reverii diurne și visări ale
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
un singur zvon, treziseră orașul: "Arde împăratul Traian". Ardea cel mai mândru vapor al marinei comerciale române. Nu vedeam decât marea, departe, marea care gemea, strivită de sunetul sirenelor. în sute de voci, topite într-o singură voce, sute de sirene sunau alarma și dădeau vasului în flăcări ultimul onor. încet, în prelunga lor uriașă tânguire, împăratul Traian pierea. Infinitul devenise roșu. Marea cunoaște reverii diurne și visări ale nopții. Ai crede că bezna, care ucide întinderea și umple adâncimea cu
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
în aplecări peste ele să simt încordarea de beteală urzită în trup gata de explozie ca Fîntîna arteziană a Genevei aruncînd jetul la 130 m După o cortină de pleoape dinspre nicăieri spre niciunde cînd și cînd să înalț capul - sirenă în apele așternutului Ajunsă la sfîrșit fără să fi reținut ceva parcă m-ai fi uitat într-o flacără să reiau totul de la început Pe-o mare de gelatină natură ascunsă sperînd iertarea nopților mă topesc senină Fum, aburi Deasupra
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
bombardierelor americane le-a produs în complexul feroviar Ploiești. Cel ce are norocul necesar pentru a putea lectura succintele rânduri ale ineditului document va afla că la orele 13:08 ale acelei zile din vara anului 1943 vuietul strident al sirenelor a anunțat apariția la o altitudine de 100 - 150 de metri deasupra Zonei Petrolifere a nu mai puțin de 162 de aeronave B-24 Liberator, ce aproape imediat au început să-și lanseze letala încărcătură formată din proiectile grele de 225
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
scări, ci prin spațiul gol, liber, durînd-o-n cot de gravitație" un salt vertical și" țup! în fața ușii), cam năucită la aterizare, gingaș zgîriind tăblia de lemn" neîdemînatecă în manevrarea soneriilor mele vetuste" una orizontală, țîrîitore" cealaltă verticală, stridentă ca o sirenă de vapor, de-mi scula și strămoșii din țintirime" ciocănind morse cu închietura delicată a degetului transparent" semnalizînd intens, fosforescent (cînd deschideam), cu raze în snop, divergente, de-un verde de te da de-o parte, te curenta, te zgîlțîia
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
îi permite piticului să devină invizibil, reprezintă o mască defensivă, fără însă a exclude și alte posibile decodări. Mai departe: noțiunea de "circ" este un substitut al noțiunii de teatru, iar teatrul - o metaforă a lumii: Cu un cîntec de sirenă,/ Lumea-ntinde lucii mreje;/ Ca să schimbe-actorii-n scenă. Te momește în vîrteje;/ Tu pe-alături te strecoară,/ Nu băga nici chiar de seamă,/ Din cărarea ta afară/ De te-ndeamnă, de te cheamă." (s.n.) Piticul din poezie acționează aidoma: "S-a
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Artizan al desăvârșirii rămâne pururi vie, cu culorile neșterse de trecerea indiferentă a timpului. Aș zice că este un eon, o monadă, dacă nu mi-ar fi teamă de cuvintele mari. De-a pururi, semănând tot mai bine cu micuța sirenă a lui Andersen, Marina, goală ca razele soarelui, își va spăla îndelung și numai pentru mine pletele blonde în sineala mării, pe fundalul oferit de țărmul hașurat de zborul capricios al pescărușilor de la și către cuiburile scobite în mal. Port
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
plîng, N-am fost la Moscova, O raită prin Whitechapel, O zi la Paris, O întîlnire cu Jean Gabin, asul cinematografiei franceze, Despre viață și dragoste, Bucureștiul de azi, O seară cu Mitică Popescu, Dragoste și moarte în București, Despre sirene și bărbați, Căsătorie sau uniune liberă, Dacă m-aș fi născut la Paris, Interviu cu Hortensia Papadat-Bengescu, Oamenii știu să zîmbească, Insula fericirii, Mangalia sau Visul așa cum este în realitate, Timpuri împlinite, Reîntoarcerea etc.) Rareori dă la iveală și pagini
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]