35 matches
-
genul proxim al criticii sale, probabil că l-am găsi în acea "critică de a doua zi" pe care o invocă la un moment dat Cornel Regman: o critică aflată dincolo de impresie, pentru care "adițiunea, sortarea și - fatal - scăderea, operații sistematizatoare și valorificatoare deopotrivă, ar trebui să se situeze pe primul plan al preocupărilor". De altfel, tentativele lui Cornel Regman de a face puțină ordine în devălmășia istoriei literare nu sunt puține; criticul navighează cu suplețe printre jaloanele diacronice, teoretizează en
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
Furia străluciților eseiști din perioada interbelică împotriva modelului se datorează, probabil, și neputinței de a-l depăși, deodată cu societatea în ansamblul ei, care lua și continuă să ia totul ŕ la légčre, nedramatic, într-o zeflemea exasperantă pentru spiritele sistematizatoare. Nu e întâmplător că și lui Andrei Pleșu i se aduc, de multă vreme, cam aceleași reproșuri: iresponsabilitate civică, neseriozitate intelectuală, neimplicare morală. Dar iată că așa-numita Cetate, cum gongoric era denumit spațiul public în primii ani după Revoluție
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
aflau, de altfel, și ceilalți componenți ai familiei lui literare, „târgoviștenii”, și ei mult discutați însă tot nesistematic. Și despre această „școală” care a întruchipat, consideră Gabriela Gheorghișor, „ipostaza postmodernismului «de seră», hiper-manierist și apolitic”, nu avem un mare studiu sistematizator. Lipsea apoi o lucrare care să facă legătura, în amănunte, între „târgovișteni” și „postmoderniștii programatici ai generației 80”, branșați, aceștia, mai mult decât primii, la experiențele culturale apusene din veacul XX. Potrivit colecției în care a fost editată, cartea Gabrielei
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
clar impactul prin relevarea raportului dintre orientarea nagativă și cea pozitivă: cu cât procentul este mai mare, cu atât influența este mai mare. În continuare vom prezenta rezultatele obținute. Astfel, în cazul Jurnalului Național, în urma monitorizării a rezultat următorul tabel sistematizator, prelucrat pe baza Tabelelor pe zile privind orientare articolelor, atașat la finalul acestui capitol: Nr. Orientare articole Jurnalul Național număr 1. Pozitivă (p) 3 2. Neutră (ne) 29 3. Negativă (n) 46 4. Total (t) 78 Grafic 1: Diagrama orientării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
copil. Autoformularea de reguli (regularization/over- regularization/regularizarea) este o strategie a procesului uman de învățare care constă în găsirea de asemănări între diverse forme, în categorizarea lor și extragerea regulii care duce la regularizarea limbii și corespunde fazei memorării sistematizatoare, a însușirii creatoare, raționale. în faza ulterioară, în care se memorează imitativ, se fixează formele neregulate, nesistematice, se utilizează ca strategie memorarea rigidă în cadrul regulii generale. 2.4. Vorbirea reprezintă aspectul individual al limbajului, actul prin care vorbitorul utilizează limba
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
-l facă să iasă în evidență ca entitate ușor identificabilă, astfel încât să poată deveni proprietatea "personalizată" a familiei care locuiește acolo. În cazul blocurilor situația este și mai gravă. Efectul psihologic negativ asupra instinctului teritorial al familiilor forțate de arhitecți, sistematizatori și constructori să trăiască în aceste condiții este incalculabil. Din fericire, familiile în cauză își pot impune unicitatea teritorială asupra locuințelor în alte moduri. Clădirile înseși pot fi vopsite în culori diferite. Grădinile, acolo unde există pot fi plantate și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o parte consistentă a evaluării acestuia, "cearta" dintre moderni și postmoderni fiind considerată chiar un fel de reiterare a mai vechii Querelle des Anciens et des Modernes. Pentru o mai bună perspectivă asupra acestei dificile relaționări, am aplicat o grilă sistematizatoare, întemeiată pe două mari tipuri de interpretare paradigma rupturii și cea a continuității dintre modernism și postmodernism cu particularizări și exemplificări pentru fiecare caz în parte, iar interpretarea din perspectivă retorică a relației sub forma metonimiei a reprezentat un alt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
important] și c]s]toria un ajutor pentru sl]biciunea spiritual]. Dup] ce a renunțat la trecutul s]u colorat, Sfanțul Augustin, în ale sale Despre sfântă virginitate și Despre c]s]torie și concupiscent] a devenit cel mai mare sistematizator și cizelator al unei tradiții care îi îndemna pe oameni s] renunțe la pl]cerile trupești în favoarea idealului mai înalt al contemplației. Conform liniei sale de gândire, sexul, înaintea c]derii lui Adam și a Evei, era neîntinat de pasiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândirea intelectuală să deformeze realitatea, este asemănat ca metodă de operare cu imaginarul. Cred că aici rezidă o neclaritate ce i-ar putea crea noțiunii de imaginar o conotație negativă. El este, cum spuneam, rezultatul unui efort colectiv de interpretare sistematizatoare a sensurilor și semnificațiilor lumii, așa cum le construiește o comunitate; el include și reprezentarea exemplarității, dar și pe cea a contrară, atunci când sunt încălcate principiile etice sau normele moralei (tipuri precum "monarhi trădători ai religiei creștine" sau "supuși necredincioși" etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
existențială. O ultimă imagine în oglinda teoriilor: unul din volumele lui Paul Zumthor, consacrat studiului simbolisticii spațiului în evul mediu occidental, mi-a oferit în mod neașteptat posibilitatea de validare a propriilor mele "grile" de lectură. Conform teoriei (și ea) sistematizatoare a medievistului elvețian, analiza imaginarului se poate desfășura pe trei planuri: primul, al imaginii, conceptuale sau figurative, care operează așadar cu limbajul sau cu artele mimetice; al doilea, al schemelor, modelelor și tipurilor; al treilea, al formelor arhetipale (urme de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]