10,097 matches
-
fundamentale și una sau mai multe funcții complementare. Prin definiție, un sistem se constituie din elemente interrelaționate ce derulează procesual, unitar și coerent, ca entitate cel putin o funcție. Funcțiile nu sunt elemente sistemice autotelice. Ele sunt exercitate de entități sistemice. Funcțiile sunt funcții în îndeplinirea de către o entitate a unor scopuri. Se înțelege că funcțiile sunt determinate de scopurile ce anima sistemul. Dar cine configurează scopurile? La rândul lor, scopurile sunt determinate, generate de nevoi. Raționamentul este următorul: 1) un
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/functiile-comunicarii-ecuatia-nevoiscopurifunctii-de-stefan-vladutescu-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
punerii în curs a scopurilor sunt efectele. The human communication system este un sistem de scopuri și efecte. Întotdeauna efectele depășesc scopurile. Nevoile comunicării că sistem sunt nevoi ale sistemului. Ele sunt revelate prin factorii ontologici computaționali: tranzactanții, comunicatorii. Nevoile sistemice sunt cele de stabilitate, echilibru și schimbare controlată (reforma, restructurare). Ca atare, există nevoi personale, nevoi interpersonale și nevoi sistemice. Există nevoi de existență și nevoi de eficiență. Nevoile de existență sunt nevoi ontologice. Fără satisfacerea nevoilor ontologice un fenomen
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/functiile-comunicarii-ecuatia-nevoiscopurifunctii-de-stefan-vladutescu-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
depășesc scopurile. Nevoile comunicării că sistem sunt nevoi ale sistemului. Ele sunt revelate prin factorii ontologici computaționali: tranzactanții, comunicatorii. Nevoile sistemice sunt cele de stabilitate, echilibru și schimbare controlată (reforma, restructurare). Ca atare, există nevoi personale, nevoi interpersonale și nevoi sistemice. Există nevoi de existență și nevoi de eficiență. Nevoile de existență sunt nevoi ontologice. Fără satisfacerea nevoilor ontologice un fenomen de acțiune-interacțiune-tranzacție nu accede la statutul de comunicare. După cum știm, în raport cu semnificația să etimologic-ontologică primordială, mecanismul intern al comunicării îl
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/functiile-comunicarii-ecuatia-nevoiscopurifunctii-de-stefan-vladutescu-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
impactul (economic, social și de mediu) este atât pozitiv, cât și negativ, că un business sănătos este cel care funcționează doar dacă are și o licență socială de operare. Ultimul stadiu este cel al responsabilității reale, în care abordarea este sistemică, influențând modelul de business și modul în care sunt concepute produsele sau serviciile. Este punctul în care companiile elimină practicile nesustenabile și iresponsabile, își revoluționează procesele de management și se pliază rapid pe nevoile consumatorilor / clienților, fără să-și mai
Companiile private și „responsabilitatea socială” by https://republica.ro/companiile-private-si-zresponsabilitatea-sociala-in-ce-valori-credeti [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
toate orânduirile existente , cea comunistă. Se oferea, la schimb, paleativul unor științe deja „înrămate” ideologic și a căror perenitate a „șchiopătat” serios la capitolul captatio benevolentiae, dispărând odată cu demolarea „scheletului” instituțional, politic și legislativ - care căznise la greu menținerea rectitudinii sistemice: economia politică, etica socialistă, socialismul științific, istoria partidului unic etc. Explicația absenței studierii științelor „nocive” pentru vulg (cu excepția reprezentanților lui „rasați” și atent promovați - pe criterii pe care nu le comentăm aici!) este ca simplitatea răspunsului din povestea cu „bulgărele
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
aștepte vreun răspuns mai subtil, și-l pregătise tot pe-al lui, completând la iuțeală: „Pentru a contracta oile din ...Miorița!” Pentru a fi în ton cu tema dezbătută... Tâlcul poate fi înțeles doar cunoscând împrejurările politice ale acelui declic sistemic din istoria noastră - când toți salariații bugetari de stat de la sate (inclusiv cadrele didactice) erau obligați să achite cote către stat cu diferite produse agro-animaliere pe care, chiar dacă nu le dețineau în propria gospodărie și nici nu le prisoseau trebuiau
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/_miorita_contractata_.html [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
voce în concertul european. În manualele germane pentru Hauptschule (gimnaziu), vom regăsi, într-adevăr, tendința de predare amestecată (literatură națională, literaturi străine) numai că literatura germană este efectiv prioritară, mult mai bine reprezentată cantitativ, în plus cu transmitere de viziune sistemică și axiologică (pe lângă nume mari ca Goethe, Schiller, Lessing, Brecht, Hesse, se observă chiar și literatură foarte veche, Cântecul nibelungilor). Discuții ample în educație sunt și la ei, dar se pare că noi împrumutăm nediferențiat și neadaptat, ba chiar depășim
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere by https://republica.ro/marii-scriitori-ai-romaniei-au-devenit-mici-si-irelevanti-o-noua-reforma-a-manualului-de-literatura-facuta [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
filosofic. În comunicarea filosofică, limbajul verbal este utilizat și metalingvistic. Ca gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. La baza
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
sa existență autonomă ca știință socială 15 axe. În cadrul comunicării putem vorbi deci de 15 câmpuri ale comunicării. R. T Craig reținea întreaga comunicare ca un singur câmp cu 7 „traditions”. Noi, afirma profesorul Vlăduțescu, vedem comunicarea ca un univers sistemic cu 15 câmpuri intersectate, având diferite consistențe și variate nivele de coeziune. Comunicarea este un univers neuniform și eterogen: multi-spațiu și multi-structură. Fiecare câmp se cristalizează în jurul unei axe și apare ca un spațiu cu o anumită situare sistemică, cu
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
univers sistemic cu 15 câmpuri intersectate, având diferite consistențe și variate nivele de coeziune. Comunicarea este un univers neuniform și eterogen: multi-spațiu și multi-structură. Fiecare câmp se cristalizează în jurul unei axe și apare ca un spațiu cu o anumită situare sistemică, cu o anumită orientare, cu o anumită coerență internă a structurii. În centrul câmpului se află axa. Forța câmpului este forța axei. Nu axa este a câmpului, ci câmpul este al axei. Studiind axa comunicării ontologice ca disciplină academică, profesorul
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
extrem de tehnic. Ceea ce se degajă din lecturarea atentă a cărții 'Donquijotisme antropolexice' este poziția echilibrată pe care o afișează Mircea Băduț vizavi de cele două domenii de referință, umanist și științific. Când vorbește despre datele imediatului, el devine concret, punctual, sistemic, reacționând prompt la situațiile paradoxale de care se înconjoară ființa umană: dispariția publicațiilor tipărite și înlocuirea lor cu cele on-line va văduvi omul de plăcerea lecturii și implicit îl va sărăci din punct de vedere spiritual; expansiunea fără precedent a
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
sumelor provenite din asistența comunitară nu conțin declarații false ......... (Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.).................... . Observații 3. Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele: a) ........................................................... b) ........................................................... c) ........................................................... etc. (Se vor indica limitările controlului, de exemplu, probleme sistemice, deficiențe de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentației ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări și asistența comunitară corespunzătoare acestora.) 4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control național sau din partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261093_a_262422]
-
în mod satisfăcător de autoritățile de management și nu par să afecteze suma provenită din asistența comunitară, cu următoarele excepții: a) ....................................................... b) ....................................................... c) ....................................................... etc. (Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător și, pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea problemelor și mărimea sumelor provenite din asistența comunitară, care par să fie afectate de acestea.) Concluzii În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecvența erorilor depistate este redusă și toate problemele au fost rezolvate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261093_a_262422]
-
nu conțin declarații false ............................ (Se descriu pe scurt pașii practici de executare a controlului). OBSERVAȚII 3. Scopul examinării de control a fost îngrădit de următoarele: (a) (b) (c) , etc. (Se vor indica limitările la examinarea de control, de exemplu probleme sistemice, slăbiciuni de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentației ajutătoare, cazurile aflate în proceduri legale, etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste limitări și ajutorul Comunitar corespunzător acestora). 4. Examinarea de control, împreună cu concluziile oricărui alt control național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144618_a_145947]
-
fost rezolvate satisfăcător de către autoritățile de management și nu par să afecteze suma ajutorului plătibil de către Comunitate, cu următoarele excepții: (a) (b) (c) ,etc. (Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzător, și pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora și întinderea problemelor și mărimea sumelor de ajutor comunitar care par să fie afectate de acestea). CONCLUZII Fie, dacă nu au existat limitări la examinarea de control, frecvența erorilor depistate este redusă și toate problemele au fost rezolvate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144618_a_145947]
-
proteze valvulare și pace-maker 3. Malformații congenitale și boli genetice 4. Insuficiență renală cronică în stadiul predialitic 5. Insuficiență cardiacă clasa III - IV NYHA 6. Sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrită cronică juvenilă 7. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermic, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) 8. Aplazia medulară 9. Anemii hemolitice endo- și exoeritrocitare 10. Trombocitemia hemoragică 11. Thalasemia majoră 12. Histiocitozele 13. Telangectazia hemoragică ereditară 14. Purpura trombocitopenică idiopatică 15. Trombocitopatii 16. Purpura trombotică trombocitopenică 17. Boala von Willebrand
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250178_a_251507]
-
Malformații congenitale și boli genetice 4. Insuficiență renală cronică în stadiul predialitic 5. Insuficiență cardiacă clasa III - IV NYHA 6. Sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrită cronică juvenilă 7. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermic, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice) 8. Aplazia medulară 9. Anemii hemolitice endo- și exoeritrocitare 10. Trombocitemia hemoragică 11. Thalasemia majoră 12. Histiocitozele 13. Telangectazia hemoragică ereditară 14. Purpura trombocitopenică idiopatică 15. Trombocitopatii 16. Purpura trombotică trombocitopenică 17. Boala von Willebrand 18. Coagulopatiile ereditate 19. Tumori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250178_a_251507]
-
stabilește dacă s-a produs o neregulă financiară și care ar fi consecințele acesteia. Pe baza avizului acestui grup, agenția decide dacă să inițieze o procedură care să atragă răspunderea disciplinară sau pecuniară. În cazul în care grupul constată probleme sistemice, acesta transmite un raport însoțit de recomandări ordonatorului de credite sau ordonatorului de credite delegat, în cazul în care acesta din urmă nu este persoana în cauză, precum și auditorului intern. Secțiunea 3 Norme aplicabile contabililor și administratorilor conturilor de avans
32004D0658-ro () [Corola-website/Law/292502_a_293831]
-
eficace, pentru perioada de timp dorită. ... (2) Pentru a putea anticipa corect un efect terapeutic, trebuie caracterizată foarte bine performanța formei farmaceutice care conține substanța activă. ... Articolul 3 (1) Necesitatea testării performanței formelor farmaceutice în eliberarea substanței active în circulația sistemică și prezența acesteia la locul său de acțiune a fost dovedită de o serie de accidente terapeutice legate de diferențele de biodisponibilitate (de exemplu digoxina, fenitoina, primidona). ... (2) Biodisponibilitatea unei substanțe active dintr-un medicament trebuie să fie cunoscută și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162584_a_163913]
-
astfel efecte esențial similare, se pot folosi datele farmacocinetice în locul rezultatelor terapeutice pentru a stabili bioechivalența. ... Articolul 5 (1) Obiectivul prezentului Ghid este de a defini, situațiile în care sunt necesare studiile de biodisponibilitate sau bioechivalența pentru produsele cu acțiune sistemică și de a formula cerințele privind modelul de studiu, de conducere și de evaluare a acestora. ... (2) Se are de asemenea în vedere și posibilitatea folosirii studiilor în vitro în locul studiilor în vivo cu criterii farmacocinetice. ... Articolul 6 (1) În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162584_a_163913]
-
cerințele privind modelul de studiu, de conducere și de evaluare a acestora. ... (2) Se are de asemenea în vedere și posibilitatea folosirii studiilor în vitro în locul studiilor în vivo cu criterii farmacocinetice. ... Articolul 6 (1) În cazul medicamentelor fără acțiune sistemică, evaluarea biodisponibilității sistemice nu poate fi aplicată; în aceste condiții, poate fi evaluată disponibilitatea locală, când este necesar, prin măsurări cantitative care reflectă prezența substanței active la locul de acțiune, folosind metode special alese, în conformitate cu prevederile art. 90. ... (2) În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162584_a_163913]
-
de studiu, de conducere și de evaluare a acestora. ... (2) Se are de asemenea în vedere și posibilitatea folosirii studiilor în vitro în locul studiilor în vivo cu criterii farmacocinetice. ... Articolul 6 (1) În cazul medicamentelor fără acțiune sistemică, evaluarea biodisponibilității sistemice nu poate fi aplicată; în aceste condiții, poate fi evaluată disponibilitatea locală, când este necesar, prin măsurări cantitative care reflectă prezența substanței active la locul de acțiune, folosind metode special alese, în conformitate cu prevederile art. 90. ... (2) În acest caz, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162584_a_163913]
-
este definită prin cantitatea de substanță activă sau entitate activă care se absoarbe din forma farmaceutică și devine disponibilă la locul de acțiune și prin viteza cu care se realizează aceasta. ... (2) În majoritatea cazurilor, pentru substanțele cu efect terapeutic sistemic, poate fi formulată o definiție mai practică, ținând seama de faptul că substanța din circulația generală se află în permanent schimb cu substanța de la locul de acțiune, și anume: biodisponibilitatea este definită prin cantitatea de substanța activă sau din forma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162584_a_163913]
-
Regulile de bună practică de fabricație (RBPF). (2) Pentru produsele test folosite în studiile de bioechivalență/biodisponibilitate, trebuie raportate la Agenția Națională a Medicamentului (ANM) rezultatele controlului seriei acestor produse. Articolul 53 (1) În cazul formelor solide orale cu acțiune sistemică, produsul test folosit în studiile de bioechivalență/biodisponibilitate trebuie să facă parte dintr-o serie de cel puțin 1/10 din seria de producție sau dintr-o serie de 100.000 unități, oricare altă situație trebuie justificată. ... (2) Producția seriilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162584_a_163913]
-
și intervalele de încredere corespunzătoare, inclusiv metoda de estimare a lor. ... Capitolul IV Aplicații pentru produse ce conțin substanțe active noi IV.1. Biodisponibilitatea Articolul 73 (1) În cazul unor substanțe active noi (entități chimice noi), prevăzute a avea acțiune sistemică, caracterizarea farmacocinetică va trebui să includă determinarea disponibilității sistemice a substanței din forma farmaceutică preconizată comparativ cu administrarea intravenoasă. ... (2) Dacă acesta nu este posibil (fezabil tehnic sau din motive de siguranță), trebuie determinată biodisponibilitatea relativă a unei soluții sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162584_a_163913]