504 matches
-
găsește că românii știu să facă haz de necaz, fiindcă cei de la Divertis au parodiat Waka Waka, atacând criza într-un clip numit KK Maka. Bun, faza cu necazul o știm și e ok. Dar unde e hazul? Clipul e slăbuț, cu versuri de brigadă de amatori din epoca lui Ceaușescu. Iată că alde Toni Grecu nu îmbătrânesc, ci se întorc la mintea copiilor. Libi mai scrie că Dinu Patriciu a devenit bunic. Fata omului de afaceri a născut o fetiță
Ziare la zi: Adevărul despre cremele de plajă, în Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/27976_a_29301]
-
repede pieritor decît propriul adevăr. Decît adevărul omului. E vorba, acum, de individ, nu de comunitate, nu de umanitate. „Dintr-ăștia nu voi vedea eu oameni!” spune „cu ciudă” Dinu, bărbatul Fefeleagăi, rostindu-se despre cei cinci copii ai lor, slăbuți, „deși aveau ce mînca”. Și nici nu i-a văzut el, Dinu, crescînd, împlinindu-se în vreun fel, „deoarece a murit mai degrabă ca toți”. Adevărul lui a rămas în picioare, nu neapărat agresiv, ci „constatativ”, latent, un aliat al
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
despre cum se termină o viață, în clipa unui accident, și începe o alta, care nu mai seamănă deloc cu prima, dar e totuși viață. Apoi au venit finala, cu alte surprize plăcute și neplăcute (dintre astea aș menționa nivelul slăbuț al secțiunii Opinii) și alegerea Superscrierii, care s-a făcut prin dezbatere, dar nu orice fel de dezbatere, ci una foarte încinsă. Timp de 3 ore și jumătate, 10 oameni ne-am certat, am argumentat, am pledat și am contrapledat
Mărturia unui jurat la Superscrieri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20220_a_21545]
-
Simona Tache Mai țineți minte concursul “Ce tâmpenii o să mai inventeze Lady Gâgă?”? Ei bine, a mai iventat o tâmpenie. S-a prezentat la Premiile Grammy într-un ou, care a fost purtat de umeri de niște dansatori. Slăbuț. M-aș fi așteptat că oul să fie și pus la fiert, într-o crăticioara mare, purtată pe umeri de niște dansatori în flăcări.
Ce-a fost mai întâi: oul sau Lady Gaga? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20403_a_21728]
-
fată finuță!" Glăsui un om de bună dimineața. Lui Dorin parcă nu-i venea să creadă, Abia se spala pe ochi cu roua de livadă Având în față o fată nu rea ci drăguță, O fată înaltă, frumoasa și prea slăbuță. ’Poi tot alergând în noapte după stele, Continuând s-alerg de după zăbrele, Interiorizând văzut-am unele-n cădere, Pân'ce alergând fost-am inspirat de ele.. Auzeam că de una prinzi și o închizi, În inima ta fără de haine mari
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
Două carafe cu suc poate de zmeură, după miros și culoare. - Angelica: (soția dirigintelui, tânără, poate 26-27 ani, frumoasă, fină, păr blon revărsat pe umeri ) - Ați cântat minunat ! Ați făcut repetiții cu profesorul de muzică ? Nicu : ( coleg de clasă, brunețel, slăbuț, 16 ani, cu un semn drăguț pe obraz) - nu, nu am avut timp de repetiții doamna profesoară, am exersat noi puțin la colega noastră, Mariana, acasă. Angelica: - Da, dragii mei, a fost frumos ! Luați loc vă rog, aici în jurul mesei
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
ritm de Hey Jude! Hai să ne iubim la Constanța-n odaie și să ne-nghesuim în bungalow la Mamaia! Hai să mai dormim măcar o noapte lipiți! Anii au trecut, dar noi suntem aceiași, puțin mai înceți, puțin mai slăbuți, poate mai precauți, poate mai grăsuți... Atunci puteam mai multe; astăzi știm mai mult. Nu-ți fie teamă! Haide! Vino cu mine! Azi se mai poate! Mâine, cine știe? **** בוא אתי ! אל תפחד,יקירי! בוא כבר! בוא אתי! היום עוד
VINO CU MINE !-(VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ- EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378219_a_379548]
-
găseau. Cu chiu, cu vai, am făcut rost de la colegi. Așa a început să se nască primul diafilm al meu. Desenasem o luptă între cei trei mușchetari și soldații Cardinalului Richelieu.” Prima iubire și prima poezie: „Am simțit mâna ei slăbuță în palma mea, arzând de emoție. Era pentru prima dată când simțeam un fior pe care nu l-am simțit niciodată. M-am retras în camera mea. Am scos din geantă carnețelul meu, în care aveam numai scheme de aparate
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Acasa > Impact > Relatare > RĂPIREA (1) Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Din scara unui bloc, dintr-un cartier din Drobeta Turnu Severin, ieși o doamnă înaltă și slăbuță. Are cincizecișipatru de ani, și cine n-o cunoștea, nu i-ar fi dat această vârstă. Doamna Mariana este îmbrăcată sport, în niște blugi bleumarin largi și-o geacă de catifea, îmblănită, sub care mai are o bluză albastră de
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
librării unde se vând cărți de artă. Ca să afle unde și cu cine o înșeală bărbatu-său, femeia angajează un detectiv în persoana unei femei de 50 de ani, o fostă bogătașă (acțiunea se petrece în anii comunismului, o femeie slăbuță, amărâtă, veșnic în căutare de bani, hăituită de nevoi). Zăpăcită din pricina asta, nu mai știe ce să facă, să se descurce. Umblă mereu îmbrăcată într-o scurtă peticită de iepure, cum umblau mai toate femeile de condiție, în anii aceia
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
o adventistă, alegând credința pe care nu mulți ortodocși o au, și mai ales dobândită recent, - ceea ce, având în vedere strictețea regimului politic de la noi, nu era ceva obișnuit. Dar mi-o mai aduceam aminte și pentru felul cum arăta, - slăbuță, păr deschis, castaniu, cuminte, muncitoare, curată. Și mai era ceva, - îi lipsea un deget de la mâna stângă, - dreapta, inelarul... Nimic personal nu îndreptățea visul avut. Dar parcă este neapărată nevoie de logică... Nu era nici o obsesie... Nu mă gândisem deloc
Note cu femei din '58 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8448_a_9773]
-
am participat în clasa a IX-a, am obținut un aparat și așa a început pentru mine aventura în lumea fotografiilor. Ocaziile se iveau mai ales la sărbători. Preferam exteriorul, pentru că blițul meu era încă prea puțin dezvoltat, iar pelicula slăbuță. Aveam grija fundalului, care de cele mai multe ori era un covor pus pe poartă sau pe perete. Încă nu apăruseră carpetele Răpirea din Serai sau cele cu pisicile jucând barbut”. La degetul mic Fotografierea tradițională a fost o povară pentru fotografii
Agenda2006-21-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284990_a_286319]
-
se folosea de un baston și purta un costum în care părea să fi călătorit mult, cu părul lung și alb împletit la ceafă, probabil profesor emerit, iar cel mai tânăr cu cămașă de zi, blugi și bascheți, asistentul profesorului, slăbuț și un pic agitat. Acum se îndepărtau de ușă, în întunericul parțial din zona peretelui alăturat. S-a mai uitat o clipă la ei, universitarii, adepții filmului, ai teoriei filmului, ai sintaxei filmului, filmului și mitului, ai dialecticii filmului, ai
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
uitară câteva clipe la tatăl lor, nu spuseră nimic, apoi se întoarseră, ca la o comandă, alergând după Lucica. Intră întâi Petrache. Pe două mese, puse cap la cap, învelite cu o cuvertură croșetată din ață, era așezată o bătrână slăbuță, răpusă de o boală nemiloasă, doar în douătrei luni. Nu s-a plâns la nimeni că-i bolnavă, că-i pe moarte; a așteptat sfârșitul liniștită și, doar înainte de a muri, a făcut semn norei sale să vină lângă ea
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Călărețul, dragul de el, prinde greu și dărâmă de fiecare dată orașe, tur nuri și alte minuni pitice. Otto și cu mine nu semănăm nici măcar la înălțime. Otto e mai înalt, mai rotofei, mai blond și mai tăcut. Eu sunt slăbuț, palid și am vorbit pri mul. Îmi place să povestesc, să folosesc cuvântul porto cală și să i-o iau înainte la toate. Otto mă privește, mă as cultă și mă înțe lege. Ne-am născut la douăzeci și cinci de minute
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
A renunțat în momentul în care doar tricoul îi mai ascundea bustul - monument ridicat pe piedestalul șuncilor. Prietena mea joacă cu o mână. Cu cealaltă își ascunde sânii. Iubitul ei e degajat. Eu sunt dealerul de data asta. Dau cărțile. Slăbuț. Pun jos două și ridic tot atâtea din teanc. Nu le mai țin sus, ca la macaua. S-ar duce naibii cacealmaua. Sunt ordonate cu fața-n jos, pe masă, dar le știu pe de rost. Blonda renunță la patru
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
trudise toată ziua, pentru un blid de mâncare și câțiva bănuți, de la două văduve, care-și pregăteau magaziile cu lemne pentru iarnă, spusese: Iacă. nevastă, măcar anul acesta sărbătorim și noi Nașterea Domnului cum se cuvine. Avem o gâscă, cam slăbuță dar vom avea o bucățică de carne pe masă. La auzul acestor cuvinte, lui Ionuț Îi Înghețase sângele În vine. Cele două gemene chicoteau Într-un colț al singurei odăi, În care trăiau cele șapte suflete, Înghesuite Într-un pat
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
meu acasă, l-aș trimite să cumpere. N-a venit de două nopți, iar eu și fiica mea ne culcăm devreme... N-avem nici un bănuț în buzunare. Pe când vorbea, pe chip îi flutură un zâmbet. În spatele ei stătea o fetișcană slăbuță, de doisprezece-treisprezece ani, cu ochi mari, timidă, ceea ce dovedea că nu prea era obișnuită cu străini. Dușmance... Nu, nu le consideram așa. Eram însă convinsă că, într-o bună zi, mă vor privi ele pe mine ca dușmancă a lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în fotoliu și citește. Despre Liliane Liliane e o fată bună. Are ceva din Doamna cu cățelul, dar dintr-o traducere foarte proastă a lui Cehov, făcută prin intermediul unei traduceri din engleză: trăsăturile i s-au asprit, e ceva mai slăbuță și poartă ochelari de vedere cu ramă metalică. Și e lipsită complet de nuanțe. Judecând după tunsoarea ei băiețească, ar putea fi asemănată și cu Amélie Poulain, după douăzeci de ani. Liliane a fost o elevă silitoare. Și-a luat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a Început să plouă abundent, astfel că, și alte persoane aflate prin apropiere s-au adăpostit În biserică. Vrând, nevrând, mă uitam cu coada ochiului la cei care intrau. La un moment dat, văd o femeie trecută de prima tinerețe, slăbuță, Îmbrăcată În negru de sus până jos, cu broboadă pe cap, așa cum cer bunele reguli ale bisericii. S-a Îndreptat către cele două icoane aflate fiecare În câte o firidă din perete, la dreapta era reprezentat Isus Cristos, iar la stânga
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de acasă. Ion simțea că nu se mai putea isprăvi cu toate, așa cum o făcea ea. Se stăruia, dar nu reușea. Lipsa Mariei l-a făcut să înțeleagă și să fie uimit de câtă muncă erau capabile acele două mâini slăbuțe ale ei. Să se uimească de puterea, voința și dragostea cu care le făcea și le reușea ea pe toate, îmbinând munca intelectuală cu grijile și datoriile din gospodărie, de mamă și soție. S-a gândit mult, le-a cântărit
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
asta nu mi-ai spus-o niciodată...! zise băiețelul bosumflat, cu obrajii Îmbujorați. Mama Îl fură cu coadaochiului și-i văzu zăpăceala provocată de vorbele ei, apoi Îi trecu mâna prin părul blond și-l sărută pe creștet. Copilul acesta slăbuț, cu privire inteligentă și râs cuceritor, era "ultima ei mare dragoste", venită (după atâtea deziluzii) direct de la Dumnezeu, căruia Îi mulțumea tainic În fiecare zi pentru Darul trimis. Și când ați aflat că-s băiat, Întrebă el cu o voce
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cameră. Sunt complet gol - dar mă simt bine așa. Din oglindă mă privește acum un om nou. Cu pielea alb - trandafirie. O amintire din copilărie migrează În creierul meu, cu fâlfăit străveziu. Mă vad Într-o lumină clară, Înalt și slăbuț, În casa bunicilor. E iarnă. Zăpada-i tolănită pretutindeni, În straturi groase. Îmbrăcat Într-un paltonaș gri, cu cizmulițe noi, din piele maro, mă Întind pe spate, În neaua strălucitoare, și-mi rotesc brațele În zăpadă, ca să scot de-acolo
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Între degete, mă văd alături de câțiva copii, În prăfuitul târg evreiesc În care mi-am petrecut primii ani de școală. Sunt cu doi băieți și o fată În imagine. Unul e Petcu Emilian, fiul omului care lucra la cinematograf. Era slăbuț, cam adus din umeri și vorbea graseiat, cu un soi de rârâire fornăită, care ne amuza pe toți, mai ales atunci când Încercam să-l imităm, maimuțărindu-ne. O plăcea pe Ana Maria - o fetiță drăgălașă, cu un aer distins - „o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
promis (ca În atâtea alte zile) că astăzi vor veni cu siguranță. Sorb tăcut, uitându-mă aiurea. Privirea Îmi cade pe cana din mână. E frumoasă. Nici nu mai știu de unde o am. Albă, cu un desen simplu: o copilă slăbuță, cu codițe, lângă un cățel pufos, pe care Îl invită să bea lapte dintr-o farfurioară. Fetița e leit Neli, partenera mea de joacă din copilărie. Nu știam prea multe despre Neli. Venea de undeva, din mahalaua Îndepărtată a târgului
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]