1,482 matches
-
Desăvârșit nu e decât Cel necreat, adică Dumnezeu. În privința omului, acesta se cuvenea ca întâi să fie creat, creat trebuia să crească, crescut trebuia să devină adult, adult să se înmulțească, înmulțit să se întărească, întărit să fie slăvit și slăvit să vadă pe Domnul său; vederea lui Dumnezeu aduce nestricăciunea, iar nestricăciunea ne apropie de Dumnezeu<footnote Ibidem. A se vedea și Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. al II-lea, 1985, p. 35. footnote>. În concepția Sfântului
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Lui ! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu toba și harfa ! Căci Domnul are plăcere de poporul Său Și slăvește pe cei nenorociți mântuindu-i<footnote Psalmul 149, versetele 1-4. footnote>
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
care este Iubire și să rămână mereu unit cu El prin legătura dragostei; aducerea-aminte de Dumnezeu i-a fost dăruită omului, ca amintindu-și porunca s-o împlinească și aducându-și aminte de binefacerile dăruite de Bunul Creator, să-L slăvească neîncetat; imaginația, ca prin reprezentarea celor ce-l înconjurau să ajungă la contemplarea Lui. Înainte de căderea în păcat, omul își reprezenta lucrurile sensibile așa cum sunt ele. Imaginația nu reprezenta un obstacol în relația omului cu Dumnezeu pentru că atunci omul nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
footnote Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455. footnote>. Rezumând învățătura patristică referitoare la starea primordială, Jean-Claude Larchet conchide că protopărintele Adam se ruga tot timpul la Dumnezeu, lăudându-L și slăvindu-L neîncetat pe Creatorul Său, potrivit voii Acestuia. Având sădite în suflet cugetele cele dumnezeiești și hrănindu-se cu acestea, el petrecea pururi în contemplarea lui Dumnezeu. Cunoscând prezența energiilor dumnezeiești în cele create, el se ridica prin făpturi la
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de o culoare roșu aprins, amintind astfel de păcatele pe care primii oameni le-au comis înainte de alungarea din rai. În noaptea sfântă, ”Noaptea de vis” și în zilele care urmează se cântă cele mai frumoase colinde în care este slăvit și preamărit copilul sfânt. În toate inimile, în această noapte sfântă, cresc sentimentele de bucurie, magia sărbătorii învăluie sufletul, așa cum am redat trăirille în poezia Seara de Crăciun (din volumul Joc tainic) În ziua de Crăciun copiii se organizează în
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
ea, nealterată, neinterpretată și nemistificată este cu totul și cu totul altceva. Acesta este romanul Omul care vine din Est, scris de Dan Ghițescu. Fără a fi partinic nici față de Est, dar nici față de Vest, deci fără a ridica în slăvi vreo sferă geografică în detrimentul alteia, Dan Ghițescu scrie echidistant o carte, care nu are nevoie să fie presărată cu întâmplări sau comploturi imaginate sau imaginare; îi ajunge realitatea acelor timpuri extrem de bine-cunoscută și trăită de noi toți. Muguraș Maria Petrescu
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Silveștri îmbrățișat de Neam în aură de: „mare patriot și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist de elită, creatorul rețelei de publicații electronice Intermundus Media”. În comuniunea cu harul hristic, omul creștin își definește esență să ortodoxă slăvind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru Înaintași cei Mari, recunoștiința Elitelor spiritual-religioase, flacăra comuniunii intru iubire, mireasma misiunii intru adevăr, vocația alegerii în lumina crezului și autoritatea conducerii de ați asumă jertfă, vrednicia și responsabilitatea intru zidirea Panteonului sacru al Neamului
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și țărani..." etc.). 4. Zdrobite cătușe a fost înlocuit în 1953 cu Te slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu impunea solemnitatea cuvenită", ci pentru că se ofilise iremediabil. Cît timp se mai putea cînta "Unirea și munca și lupta-i stegar/ Republicii noi populare", iar la refren
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
solemnitatea cuvenită", ci pentru că se ofilise iremediabil. Cît timp se mai putea cînta "Unirea și munca și lupta-i stegar/ Republicii noi populare", iar la refren "Zidim România republicii noi", cînd noutatea se risipise de mult?. 5. Abandonarea lui Te slăvim, Românie n-a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în 1965 s-a adoptat o nouă Constituție, denumirea statului schimbîndu-se în "Republica Socialistă România". Refrenul imnului ("Puternică, liberă,/ Pe soartă
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
și independență, singura în măsură să asigure mersul înainte și, concomitent, devenirea plenitudinară a poporului român. Stăpânit de nădejde, călăuzit de credința nestrămutată în viitorul neamului și al popoarelor lumii, el exclama cu ardoare și nestăvilită speranță: sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și, deși oamenii sângiuirilor au învelit cu marama neagră dulce fața ta, cred că va veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula spre a sfâșia acest văl și dușmanii tăi se vor împietri
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
concurenței. Steve Jobs, mulțumim că ai gândit diferit... “În ziua în care fiecare școlar va avea pe banca o tabletă digitală” nu va mai cunoaște bine scrisul de mână...se observă această tendință în prezent.Asa că nu-l mai slăviți atât!Inventatorul creionului a cam fost uitat. nu poți reuși prin puterile tale să fii ceea ce vrei să fii în viață, un muritor de foame din lumea a treia orice ar face nu va ajunge să fie un geniu pe la
Semizeul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82448_a_83773]
-
poveste folosind doar înregistrări de arhivă, fără intervenții contemporane, fără voce din off, ba chiar și fără burtiere (acele minime explicații care conțin numele și funcția personajelor): să-l denunțe, carevasăzică, pe Nicolae Ceaușescu cu ajutorul producțiilor propagandistice menite să-l slăvească. Andrei Ujică s-a achitat exemplar de această provocare. Transformarea personajului, de la liderul popular, ba chiar revoluționar, la dictatorul dement din ultimele două decenii, este punctată într-un crescendo captivant. Spre final sunt scene de-un comic involuntar monumental. Privindu
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Suflet dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova emiesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciana. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbuna Grâi de dac, grâi cu renume Ocrotit să nu apună --------------------------------------- New York 22 octombrie 2012 Referință Bibliografica: Virgil CIUCĂ - POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACȚIUNEA UNIONISTA 2012” / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
vesuri, Limba-n care suntem buni. Limba noastră românescă (Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească, Ce-o cântăm și o vorbim. Nu e limbă mai frumoasă, Nu e grai ca graiul meu Când în limba românescă Îl slăvesc pe Dumnezeu. Limba mea e-așa de dulce Parcă-i miere de albine! Dor îmi este-n limba mea, Când mă aflu-n țări străine. De-ar fi să ne șteargă neamul, Hotarele toate de-ar pieri, Limba nu o să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
care scriem vesuri,Limba-n care suntem buni.Limba noastră românescă(Î)n-care plângem și doinim, Este limba strămoșească,Ce-o cântăm și o vorbim.Nu e limbă mai frumoasă,Nu e grai ca graiul meuCând în limba românescăîl slăvesc pe Dumnezeu.Limba mea e-așa de dulceParcă-i miere de albine!Dor îmi este-n limba mea,Când mă aflu-n țări străine.De-ar fi să ne șteargă neamul,Hotarele toate de-ar pieri,Limba nu o să dispară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
tot ce fac,alături să îmi stai, Tu Domnul și Stăpânul vieții mele, Potrivnicului,Tu,să nu mă dai, Căci am trăit prins,de păcate grele. Tu ,Domnul ești și-apărătorul meu, Eu fără Tine sunt,un bulgăre de tină! Slăvit să fie-n veci și pururi Dumnezeu, Atoatețiitor, Lumină din Lumină! Amin! Scrisă cu voia Domnului de Costel Ursu. Referință Bibliografică: Sfaturi,mântuitoare! Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02 iulie 2016. Drepturi de Autor
SFATURI,MÂNTUITOARE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380737_a_382066]
-
și tu te verși, la fel de repede, spre râul acela mare. Sufletul tău se uită pe marginea lui cum curge. Iubesc inocenta maturitate; văd simplitatea ce n-o poate nimeni opri. Să atingi toate treptele! Nu există limite! Iubește, îndrăznește, cântă, slăvește! Iluzile sunt ale noastre, ale tuturor! O trecere prin lume, un semn de carte, amurguri, trăiri, neastâmpăr, surplus de căutări, emoții, atingeri, doruri, tăceri, amintiri scăldate în lumina dată și primită, și-n toate găsim omul, și-n ce poate
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
seva sa miraculoasă va continua și de-acum Înainte să marcheze viața popoarelor pe care Dumnezeu le-a lăsat să aibă grijă de ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
că vor veni vreodată la guvern". Iuliu Maniu e ținta unui pamflet: bătrînul politician ar fi un supraviețuitor politic care a continuat, după Marea Unire, să plaseze capitala României la Budapesta. Este elogiat, în schimb, Petru Groza. Noua putere este slăvită cu aceeași energie cu care este batjocorită cea veche. Cu ocazia centenarului Proclamației de la Islaz, în iunie 1948, G. Călinescu îi citează cît se poate de ŕ propos prima propoziție: "Timpul mîntuirii noastre a venit!" Venise s-ar zice, odată cu
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
consternare în tot orașul. Oamenii "par înspăimântați și buimăciți, ca și cum o mare primejdie i-ar amenința". P. M., el însuși înmărmurit, ajunge la concluzia că "Familia Codreanu a fost o familie sinistră pentru neamul românesc". "Deveniți notorii prin crimele lor, sunt slăviți ca niște eroi". Ei omoară în demență, căzându-le victimă până și marele N. Iorga. Nu-mi amintesc o altă consemnare semnificativă a înmormântării umile, în deplin anonimat, a savantului patriot. în capela de la Cimitirul Bellu, el era "întins pe
Un martor al anului 1940 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10601_a_11926]
-
rezultate se ajunge sub masca unor deziderate care propovăduiesc contrariul scopurilor spre care țintesc. Se vorbește de respectarea diferențelor, dar se tinde spre ștergerea lor. Se proclamă drepturile individuale, dar ele sînt anihilate de drepturile colective ale minorităților discriminate. Se slăvește libertatea de opinie, dar ea este cenzurată tot mai des din dorința de a nu leza orgoliile celor ce nu iubesc libertatea de opinie. Se respinge sistematic orice idee al cărei conținut poate fi interpretat ca unul totalitarist, dar se
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt! Nu am murit! Nu am murit?”. Versetele freamătă de fiorul spunerii, ca și cum ar fi ultimul timp al ofrandei. Numai lectură ,,Evangheliei inimii” vă poate convinge de un fapt cert: împlinirea nevoii de reper și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Sunt! Cel ce am fost nu mai e, cel ce sunt împarte arome și zile de iarnă în săptămâna nebunilor. Am fost verde, astăzi sunt cărunt de tristețe! Am iubit! Niciodată n-am ucis o pasăre-n zbor! Deseori am slăvit sunetul carnavalului, niciodată sprânceană omului spân! Totdeauna am mers în lumina inimii, niciodată spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]