858 matches
-
și sufletele și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea dragostea sa față de valorile perene ale Bisericii și neamului Românesc, precum și tinerețea spirituală cu care l-a înzestrat Dumnezeu - Cel în Treime Slăvit și Lăudat, pe devotatul și iubitul Său fiu - autentic slujitor!... Sunt încredințat că sunt foarte mulți oameni de rând, din țară și din diaspora, credincioși ori slujitori ai altarelor care se roagă Bunului Dumnezeu, să îi dăruiască Domnului Profesor Mihail
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
și sufletele și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea dragostea sa față de valorile perene ale Bisericii și neamului Românesc, precum și tinerețea spirituală cu care l-a înzestrat Dumnezeu - Cel în Treime Slăvit și Lăudat, pe devotatul și iubitul Său fiu - autentic slujitor!... Sunt încredințat că sunt foarte mulți oameni de rând, din țară și din diaspora, credincioși ori slujitori ai altarelor care se roagă Bunului Dumnezeu, să îi dăruiască Domnului Profesor Mihail
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
aldine, mă va săruta și cartea va lua foc...” Și nu merită a-l crede? Firește! Pentru Poet, orice-i posibil: „Chiar și singurătatea / am să mi-o las pe pământ / atunci când voi muri...” (Spirit de haiku) În evoluția sa, slăvitul Timp amprentează totul: „Lucrurile și lucrarea lumii / sunt amintiri...” - se conservă-n noi, în minele nostru și dacă ai fericirea - și-n inima celor ce te mai iubesc... Și după... Pentru Nichita, ludicul este hrană spirituală, un mod de-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
prin credință Dacă-n viața ei curată Domnului îi dă a ei ființă Prin credință dar umblați Viața-ntreagă pe pământ Lui Hristos să îi predați Duhul— de iubire frânt Ca să fiți averea Lui Dată pentru veșnicie Și miresa Mirelui Slăvit Numele îi fie Luni 10 aprilie 2017 cluj Referință Bibliografică: Biruința asupra morții / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BIRUINȚA ASUPRA MORȚII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378146_a_379475]
-
pământ Și ce e în lung și-n lat În imensul Infinit Însă omul a căzut În ispită și-ncercare Și păcatul l-a umplut Transferându-l la pierzare De aceea a venit Domnul Isus să-l salveze Creatorul Cel slăvit Iar viață să-i doneze Ființa aceasta ce-i din lut Din lumină și iubire Sub povoară a căzut Morții dată— la pieire Ce-a creat Domnul mai scump Mai curat și în lumină Totul pururea-i pierdut Căci imensă
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
ce străluce Pentru orișice vrășmaș Lumea nu l-a cunoscut Deși El i-a dat ființă A Lui mână i-a făcut Bucuroasă a ei ființă Iar ai Săi nu l-au primit Deși printre ei veni Domnul Vieții cel slăvit A lor Săi— se oferi Însă ei iat-au respins Și oferta și salvarea Lucrarea nu i-au admis Ci i-au dăruit pierzarea Cum a fost planificat El pe cruce își sfârși Viața fără de păcat Și prin jertfa Lui
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
Ce-ai avut atâtea rane Pe-ale Tale buze harul Doamne Sfânt este turnat C-ai băut Isus paharul Pentru oameni ce s-a dat Dumnezeu te-a binecuvântat Iată Doamne pe vecie Și un Nume nou ți-a dat Slăvit dar Numele-ți fie Doamne-n carul Tău de luptă Pentru oameni astăzi suie Dorul meu Tu îl ascultă Apăr-a Ta— cetățuie Doamne apără neprihănirea Inimile-acum curate Și ne dă pe veci iubirea Și spălarea de păcate Săgețile Tale
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
III, 2). Liturghia Cuvântului și Liturghia Euharistică ori Liturghia catehumenilor și a credincioșilor continuă cultic unitatea interioară dintre Cuvânt și Taină. Cina pregătită pentru noi în cadrul Sfintei Liturghii este atât a Cuvântului lui Dumnezeu, cât și a Trupului Domnului. După Slăvita Sa Înviere, Mântuitorul, mergând spre Emaus cu ucenicii Săi, le-a explicat scripturile, apoi, la masă „a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o” (Luca XXIV, 13 - 35). Prin urmare, împărtășirea cu Cuvântul este
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului La Înălțarea Sfintei Cruci, Când curge mustul pe butuci, Cu har cinstește soborul Pe Iisus Mântuitorul. În recviemuri cântă sfinți, La Hramul Crucii dintre Cruci. Preoți înalță cântare La a Crucii Înălțare. Slăvite sunt patimi sfinte, De duhovnic sau părinte, Cum Iisus a fost chinuit Și pe crucea Sa răstignit. Cu botez de creștinire Se face mărturisire În Preasfântă Trinitate, Când case sunt botezate. Iar de faci în rugăciune, Semnul de închinăciune, Minune
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
și tentație a păcatului. Se îndepărtează și de sensul moral curent, situându-se tocmai la antipodul conotației negative din sintagma consacrată "mărul discordiei". Mărul-pom al lui Mihai Beniuc e simbol al comuniunii și al dărniciei naturale, iar mărul-fruct, roșu, "fruct slăvit" (cum scrie un comentator din epocă), are "semnificația revoluției mature". Mai concret, mărul beniuccian e simbolul poetului comunist ce oferă poporului roadele creației sale: "Sunt măr de lângă drum și fără gard,/ la mine-n ramuri poame roșii ard./ Drumețule, să
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
lepra mea dulce!" (p. 37), "nu mă prădălnici de tot" (p. 39), "m-ai făcut să te iu mai mult decât aș fi putut să suport. Cămătăreasa mea. (...) Mi-ai intrat în sânge și te-ai făcut puroi. Puroi ești, slăvito ori neslăvito!" (p. 40). Mă rog. Dacă până acum a vorbit (a scris) el, străinul care o "iu" pe românca noastră, fiind poate tradus impropriu, modul în care continuă ea, cu teoretizări jenante asupra primei atingeri și a incestului obligator
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
uite Coranul, Tefik se trezise în vis cu profetul Mahomed care-i reproșase că nu mai ținea minte Cartea, fiincă trăgea la măsea. Atunci, stîlpul geamiei a ajuns la convingerea că nu mai trebuia să se ascundă. Dacă lui Mahomed, slăvit fie-I numele, nu-i mai plăcea de el, îi rămînea Kemal Mustafa, profetul laic al turcilor, care n-avea nimic împotriva băuturii, numai să nu-ți ia mințile.
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
cu Dumnezeu, iar „domniile“, „stăpânirile“ și „puterile“ cereștii cetăți își ridică porțile spre a lăsa să intre Împăratul măririi. Lui îi urmează pe această triumfală cale toți drepții dinainte de venirea Lui în lume, iar oștile cele cerești îi ies întru slăvită întâmpinare. Astfel, Iisus intră întru împărăția Sa, lăsând și pentru noi, oamenii, deschise porțile casei noastre părintești din Ceruri și liberă calea spre cetatea stătătoare, veșnică, după care caută sufletul nostru. Iar de pe muntele Eleon, cel cu calea sâmbetei, priveau
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
spațiu, în timp ce corpurile tridimensionale se vor strădui să pătrundă sensul suprafeței. Pentru a câștiga încă un plan e nevoie de un salt imens, spectaculos, un fel de mutație genetică. În această situație, ludicul, ironia nu își mai găsesc rostul: În slăvita seară am pornit printre copacii cari sunau a morțiu, a moarte. Printre copacii cari sunau a morțiu, a moarte umbrele noastre s-au întâlnit. O, Himera, torță aprinsă ți-e chipul! E lună, dragă, mai flămândă, mai setoasă ca oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
am să intru-n rai, Mă-ntrebi, Arhanghel Păzitor ? În fața ta un om tu ai Și asta-nseamnă-un luptător. Aprinde-ți flacăra privirii Și vezi-mi inima-n adânc Cum cântă rănile iubirii, Cum rănile vieții plâng. Ci eu slăvit-am cu credință Că-mi fu fidelă draga mea, Că-n lume-i Doamnă Dragostea. Și-i plină de recunoștință. Cu cei mai buni, a mea simțire Și fiecare gând lucrară Ca-n cele mai frumoase inimi, Să ardă-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lor, întru totul. Bărbaților, iubiți pe femeile voastre, după cum și Hristos a iubit Biserica, și S-a dat pe Sine pentru ea, Ca s-o sfințească, curățind-o cu baia apei prin cuvânt, Și ca s-o înfățișeze Sieși, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă și fără de prihană.Așadar, bărbații sunt datori să-și iubească femeile ca pe trupurile lor. Cel ce-și iubește femeia, pe sine se iubește. Căci nimeni vreodată
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
închis cumplite, Nici mâinile atât de reci, Nici norii, plutitoare turmă, Nici pașii lui, pierind pe veci, Și nici cuvântu-i de pe urmă.... 4 mai, 1940 X RĂSTIGNIREA Nu mă boci, maică, Cum zacu-mi în raclă. 1 Ceas nalt slăvit-au îngerii cei repezi, Și prins-au ceru-n foc a-mboboci. El Tatălui i-a spus: "De ce mă lepezi?" : Iar Mumei sale: " O, nu mă boci!..." 2 Magdalena se zbătea pierdută, Ucenicul drag părea-mpietrit, Iar la Muma unde
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
palatul din poveste / Stă cea mai frumoasă fată. / Ochi de-albastru întuneric / Ce lucesc adânc, himeric, / Ca de-iubire două basme. Dară corpul ei părere-i, / Abur viu, ca de fantasme. // TOȚI (cântă): Când pe crug e-ajunsă vremea / Mult slăvitului Crai-Nou, / Pe când cerul se deschide / La al lumilor ecou, / Atunci ea vine asemeni, / Printre stâncile de cremeni, / Lângă lacul de smarald / Unde zânele se scald'. // CÂNTĂREȚUL ORB (cântă): Și deși în noaptea toată / Peste vârfuri luna tace, / Arătarea-i luminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lumea. Odată, când mă trimisese Măria Sa cu carte tocmai la Barosan-Împărat... POSACUL: Ce mai tura-vura! Să le chemăm la porunca Măriei Sale. LINGUȘITORUL (vestește): Fiica cea mare a Măriei Sale, cu părul ca pana corbului, cu ochii ca strălucirea stelelor, cu obraz slăvit și lăudat... Domnița Ana! ANA (vine, se înclină în fața împăratului): Măria Ta... PRICINĂ (mohorât): Bine, bine... treci de-a dreapta mea. (Ana trece în dreapta împăratului) LINGUȘITORUL: Fiica mijlocie a Măriei Sale, cu părul ca arama frunzelor de toamnă, cu mers ușor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ridic de-aici prea curând. Am să poruncesc să vă taie capul! POSACUL (tușește cu înțeles): Châm... châm... PRICINĂ: Ai zis ceva? POSACUL: Chââmmm... PRICINĂ: Hm, da... ai dreptate și tu o dată. Asta-i pedeapsă pentru alții, nu pentru fețele slăvite. Iaca, de când mi-a murit împărătița, mereu mă-ncurc; ea era cu împărțitul pedepselor, eu n-aveam decât de poruncit. Și-acuma mi-a căzut și grija asta pe cap. Da' de pedepsit, tot am să vă pedepsesc. Altfel nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu cu fitecine, cum ar crede unii și alții. Să-mi spui tu, fata mea cea mai mare, Ana, dacă dintre feciorii crailor și împăraților pe care i-ai întâlnit ți-ar fi vreunul pe plac. ANA: Iubite tată și slăvite Pricină-Împărat, eu m-am gândit de mult că Țanțoș-Voievod, feciorul lui Zarvă-Împărat, mi-ar fi pe măsură, pentru că-i zdravăn la făptură, nebiruit la băutură și are niște mustăți falnice, cum nici în cărțile cu zugrăveli n-am văzut. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sprijinită cu vorbe potrivite de cinstitul nostru sfetnic limbut. LIMBUTUL: Se va face întocmai, Măria Ta, să nu porți nicio grijă. PRICINĂ: Așa! În carte să nu se scrie, dar la curtea lui Zarvă-Împărat să se arate că, pe lângă chip slăvit, fata noastră Ana va aduce zestre soțului său trei harabale cu felurite feluri de straie și de sulimanuri, de mare trebuință unei domnițe, precum și o jumătate din împărăția noastră. Așa poruncesc! ANA (îngenunchează, sărută mâna împăratului): Iubite tată, îți sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
așa este! Ți-am mai spus eu, sfetnice al doilea, că pe tine am să te tai ultimul. Ești mereu în gând cu mine și nu știu de ce nu te-am făcut pe tine sfetnic întâielea, în locul posacului ăstuia. LINGUȘITORUL: Slăvite stăpâne... PRICINĂ: Mă rog, om mai vedea. S-auzim ce ne spune domnița Liana. LIANA: Eu, mărite tată al meu, am spus mai înainte tot ce-aveam de spus. De-acum aștept hotărârea Măriei Tale. PRICINĂ: Hm! Iaca, iar mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
acum să aud din gura ta asemenea ocară? Oare eu prețuiesc în ochii tăi cât prețuiește sarea, de-o dai și la vite s-o lingă în iesle, și-o agonisește tot sărăntocul pe nimica? LIANA: Mă rog de iertare, slăvite stăpâne și tată, eu am socotit că dragostea mea, dacă trebuie cumpănită cu cele de-ale gurii, nu va părea Măriei Tale mai de puțin preț decât cea mărturisită de surorile mele. PRICINĂ: Rău ai socotit, și de aceea mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Și s-a mirat Măria Sa aflând cât ești de tânără și de înțeleaptă. LIANA: Nu de laude, ci de dragoste și de ocrotire am eu trebuință, mamă Ilincă. Să fie Măria Sa sănătoasă și să-și vadă acasă cât de degrabă slăvitul soț și pe iubitul ei fiu, Brăduț-Voievod, care, după cum mi-ai spus, sunt plecați cu treburi tocmai în celălalt colț al împărăției. Iară eu oi fi mai departe mulțumită în preajma și sub mâna dumitale. Să-i spui din parte-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]