101 matches
-
să văd la cineva C-are foc ce nu se vede De-aprinde și lemnul verde. Până mă întorc, de vrei, Da la pui și niște mei, Pe Joiana mulge-o bine C-o să am grijă de tine. Voi aduce slana grasă; Merge dup-o zi de coasă După-o zi de muncă struna, Ne vom spune ,, Noapte bună!” Referință Bibliografica: Vai, bărbate,-ai și venit? / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 674, Anul ÎI, 04 noiembrie 2012. Drepturi
VAI, BARBATE,-AI ŞI VENIT? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351263_a_352592]
-
la umbra vreunui pom și meditau la eternitate. Uite așa, ni, mă! exclamau ortacii, nu faci boli la burtă și îți mai tragi și tu sufletul de om și apoi te închini și îi zici lu' Dumnezeu mulțam frumos pentru slană și pentru pită și să țîi tu minte că te și crede, auzit-ai tu la noi?! De cînd îi povestise el care e rostul mesei, nu mai mînca nici ea din fugă și se simțea mai bine, oricît ar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
să pierdem sporurile alea care ne țin în viață? Ție ți-ar conveni? După întrebarea asta ce mi-a adresat-o direct, domnul deputat Grigore s-a oprit brusc, și-a umflat obrajii roșii de efort ori de prea multă slană cu palincă și m-a pironit cu o privire ascuțită și amenințătoare. - Mie, nici atât, Doamne ferește, am îngăimat eu trăgând cu coada ochiului la „gorila” ce mi se păruse că face doi pași spre mine. Totuși, când vor fi discutate măsurile
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
săturatelea dar nici atât de puțin să nu aibe ce mânca. Vara era mai ușor, putea potoli mai bine cele șapte guri cu câte o zamă de șelată or' urzici, or' zamă de păsulă verde. O ceapă și un pic de slană se mai putea găsi la început de vară, apoi, dacă Domnu' făcea ca găinuțele ei să-i mai dea un ouț sau două sau mai multe, se mai ducea pe la coperativă și putea lua cu ele ceva ulei de gătit
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
acolo se vedea marea dar eu n-aveam decât un gând. Să mă arunc în ea! La un moment dat a venit și pauza de masă. Ardeleanul meu și-a desfăcut sacoșica și a început să scoată de acolo... Și slană și ceapă si roșii...De toate... Eu care nu eram învățat cu asemenea program n-am scos nimic.Fiindcă n-aveam nimic! Eu doar mă uitam cu jind la cum înfuleca . Exact ca în bancul ală cu ardeleanul și olteanul
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
mult ger, Euam venit pe lume La doi părinți , care nu cer Decât să-mi fie bine. Și nicicând n-au cerut mai mult La viață sau ursite : Doar să muncească ei au vrut, S-avem mai multe pite. Și slana s-avem din belșug Pe masă, Si in tinda Dormeau și puneau boi la plug Că ziua să nu-i prindă. Când fără pământ au rămas, Căci l-au luat cu japca, ... Citește mai mult ‘Ntro zi de iarnă{Părinții
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
de iarnă cu mult ger,Euam venit pe lumeLa doi părinți , care nu cerDecat să-mi fie bine.Si nicicând n-au cerut mai multLa viață sau ursite : Doar să muncească ei au vrut,S-avem mai multe pite.Si slana s-avem din belsugPe masă, Si in tindaDormeau și puneau boi la plugCa ziua să nu-i prinda.Cand fără pământ au rămas,Căci l-au luat cu japca,... XI. , de Sofia Raduinea , publicat în Ediția nr. 1191 din 05
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
lui în lume, cântă pământul natal, frumusețile locurilor în care a copilărit, dorul de leagănul strămoșesc, de părinți, de Hiperboreea pe care o are în suflet purtând-o cu el în lume, de farmecul limbii părinților: „Mi-e dor de slană și pită,/ De stână, de un deal,/ De măicuța mea iubită,/ De o vorbă din Ardeal.// O lacrimă-mi se prelinge/ Din colțul ochiului stâng,/ Nostalgia mă învinge/ Și tăcut încep să plâng.// Simt în pieptu-mi un fior/ Și bătăi
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
puterea să vindec iar dumneata mi-ai cere să te îmbolnăvesc. Oare ce-i de făcut? - Domnule doctor, sunt ardelean din Bihor. Deși inginer IT în capitală și cap de familie numeroasă nu mă despart de brișca cu care tai slana mâncată cu pită. Ori slana cere în avans o țuiculiță. Mică, dar tare. Nu pot fără ea. - Te înțeleg om bun. Dar ca să te vindec trebuie să te îmbolnăvesc iar Dumnezeu nu-mi permite. Vrei să păcătuiesc eu ca să te
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
mi-ai cere să te îmbolnăvesc. Oare ce-i de făcut? - Domnule doctor, sunt ardelean din Bihor. Deși inginer IT în capitală și cap de familie numeroasă nu mă despart de brișca cu care tai slana mâncată cu pită. Ori slana cere în avans o țuiculiță. Mică, dar tare. Nu pot fără ea. - Te înțeleg om bun. Dar ca să te vindec trebuie să te îmbolnăvesc iar Dumnezeu nu-mi permite. Vrei să păcătuiesc eu ca să te mântui pe tine? - Nu știam
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
o excepție. Poți fi sigur că Dumnezeu va primi o înștiințare asupra acestei omisiuni regretabile pe care a făcut-o. - Domnule doctor, înțeleg de glumă, sunt doar ce se numește un intelectual. Cu ce păcătuiesc oare consumând țuiculița mea dinaintea slanei? - Nu-i vorba despre un păcat. O țâră de alcool face chiar bine organismului sănătos. Dar deocamdată creierul dumitale, nu eu, încă nu te consideră suficient de sănătos ca să-ți permită mici extravaganțe. Poate că de mâine sau când o
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea că ea n-are rațiune”. Obiceiurile, dar mai ales faptul că oșanul căruia îi făceam vizite la domiciliu, ca diriginte al feciorului său, ne obliga să bem o horincă-două-trei și să mâncăm slană... (căci dacă nu beam însemna că îi suntem dușman!), nu ne plăceau deloc. Asta ne-ar fi obligat să fim mereu cu „capul plin”... adică beți! Greu ne-am acomodat în acest sens. Dar „am supraviețuit” și i-am iubit
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
un gust bun. Ca la o ciorbă de perișoare. Cu felul doi nu era problemă : cartofi cu ouă, la cutor. Musafirii au venit aducând horincă și vin. După nelipsita rugăciune au urmat câteva pahare de horincă, și un aperitiv din slană cu ceapă. Multă sare, nu se gândeau la inimă sau colesterol. Ba, treceau și pâinea direct prin sarea din solniță. La felul I, ciorba de...opincuțe. Amețiți fiind de țuică, au înghițit cu mare poftă. E drept că fâșiile erau
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
Bobu cu capul gol precum strachina, Teleagă fuma Kent și striga disperat, Ce va spune tovarășul? Oamenii erau inimoși, răbdători, Apa o țineam în cadă, rezervă, Cu multă rugină și sânge de miel, Un pârâu trecea timid, puturos, Pălinca și slana veneau chiar din rai, Acolo un coleg a murit sfârtecat de rotorii Malaxorului Pomini Farrel, Acolo un altul a fost găsit într-o grapă-n șantier, Vorbea franțuzește băiatul, nu omorâse pe nimeni, Orașul avea trei biserici, catolică, ortodoxă, evanghelică
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
aruncă o privire spre mine zâmbind. Se întoarce cu brațele pline: - E bine aici? - Da! și sar să-l ajut. Întind un ștergar pe masa din lemn geluit de curând, iar el așează cu grijă: o “pită”, o bucată de “slană”, o ceapă roșie, două pahărele și o sticlă mărgelată cu “palică”. Ia pâinea-n mâna stângă, o strânge între antebraț și piept, face semnul crucii asupra ei, mi se pare curios acest obicei de-a face cruce folosind cuțitul și
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
rar, aici doar cu gândul vorbim și așa “fain” grăiește el, că uneori, uităm să dăm răspuns celui ce ne întreabă. No, că m-am luat cu vorba și n-am coborât în sat. Strânge rapid ștergarul cu pâine și slană, ia sticla cu pălincă sub braț și “tuleo” în casă. Până să se întoarcă sunt gata încălțată: - Vreau să merg și eu! Nu-mi răspunde nici da, nici ba, așa că urmez ritualul: el inainte, eu după! - Bună ziua moș Petre! - Zâua
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
mâna. Se îmbrăcă rapid cu ochii la ceas (se făcuseră orele trei treizeci), trecu prin bucătărie și luă de pe masă suplimentul pregătit de femeie de cu seară, o jumătate de pâine, niște salam sau parizer și - firește ! - nelipsita bucată de slană cu o ceapă roșie sau albă, mare cât o mingiucă de tenis. Stinse luminile și ieși din apartament. La patru fără un sfert pleca autobuzul-convenție către mină. Istrate era navetist. Locuia la municipiu și se mândrea cu asta, pe când locul
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
dau boii Că-mi mai trebuiesc la câmp, Ce zici dacă-ți dau țurcana Care paște-acol' pe dâmb? -Apoi, bade Toderică, Iapa mea pe o turcană? Nu ți-am zis că-i de prăsilă? Dă-mi și porcul c-are slană. -Măi...Vasile porcu-mi trebe Că s-apropie Crăciunul Poate-ți dau oleac' de slană Da nu face pe nebunul. -Uite, facem o prinsoare Am la stână un măgar Și mai punem și țurcana Iar tu-mi dai un armăsar. -Nu
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
Care paște-acol' pe dâmb? -Apoi, bade Toderică, Iapa mea pe o turcană? Nu ți-am zis că-i de prăsilă? Dă-mi și porcul c-are slană. -Măi...Vasile porcu-mi trebe Că s-apropie Crăciunul Poate-ți dau oleac' de slană Da nu face pe nebunul. -Uite, facem o prinsoare Am la stână un măgar Și mai punem și țurcana Iar tu-mi dai un armăsar. -Nu pot, bade Toderica Să mă lepăd de-armăsar Apoi cum mai merg la mândre
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
amu, nu am nimică? -Lasă, mă Vasile, tată, C-am să-ți dau ție măgarul Dar o țin amu pe Ana, Tu rămâi cu armăsarul, Iapa îmi rămâne mie Că pălinca a fost scumpă, O să-ți dau un pic de slană Când tai porcul, iapa după, După aste sărbători C-o să fete mânji frumoși Asta, dacă n-ai să mori Fără Ana pan' la Moși. Scrisoare către Ion (pamflet) Mă Ioane, m-a pus dracul să mă iau după Măria, Știi
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
vedea. Am „grijit” toată viața pădurile țării, dintr-un birou cu calorifer și lift înconjurat de un infernal trafic, cel din Piața Rosetti. Noroc că trei săptămâni pe lună eram „în delegații” adică dormeam deseori pe cetină verde și mâncam slană sărată, marmeladă și pită de la unchiul Sam. Ce mai viață! Am 80 dar m-aș mulțumi dacă Dumnezeu mi-ar înapoia viața de la mijloc. Acum 40 de ani, cei care „trăiesc ca să muncească” duceau o viață adevărată. Mai erau Sași
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
fi o excursie de vis. Căpitanul a dat drumul la motor. După nici o jumătate de oră, i-a prins foamea. Au găsit un refugiu, ca cele de pe autostrăzi. Emil și-a desfășurat pe masă merindea adusă de-acasă. A crestat slana și ceapa cu o brișcă și i-a poftit la masă. Întîi, a sorbit un pahar de pălincă. Așa se obișnuiește în Ardeal, ca nu cumva musafirii să creadă că în sticlă e ceva periculos. Ceilalți doi, au ciocnit prietenos
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să-și crească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
de prună!- adăugă John. Ady, pune tu niște țuică la fiert ca să încălzim... spiritele! - Iar eu v-am făcut rost de palincă și de afinată! - rosti nea Binder cu accentual său de sas. - Asta da, surpriză! - exclamă Marius. Mai avem slană, pulpă de porc, cârnați oltenești, cartofi de prăjit, ulei, zahăr, ceva murături și ce-am mai găsit pe la casele noastre. - De-ale gurii am și eu destule! Am făcut aprovizionarea de curând. - surâse cabanierul - Nea Binder, vom petrece un revelion
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]