4,254 matches
-
Ion Simuț Cealaltă jumătate a eredității, partea rusească, îi activează orgolii culturale tulburi, pentru a căror clarificare solicită intervenția de cea mai mare încredere a iubitei: „Psihologismul meu este slav. Și de aceea se oprește la detalii și filtrează până la cea din urmă limpezire. În mine zac și veselia lui Tolstoi, și înțelepciunea lui Pușkin, și tumultul lui Lermontov, și morbidețea lui Dostoievski, și tristețea lui Chopin, și tot ce
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
de comportamentul preoților și, în general, al tuturor oamenilor, mimând credința religioasă. Pasionat de artă, el e un admirator al picturii lui Paul Klee, admirație pe care i-o insuflă și Ruxandrei, colegă de masterat. "Avea o alură de prinț slav, de Stavroghin" (p. 35), după cum este înclinată ea să-l descrie din amintire. Tatăl său, ajuns maistru miner, era de viță aristocratică, iar mama - o servitoare. Originile amestecate îi dau umilințe, vinovății obscure, conștiința decăderii și obsesia salvării printr-o
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
pentru noi ciosvârte, Și roată Lumii se învârte Cu noi lozinci la temelie Și va veni și-o vreme, poate, Când tot Cezarii ne vor face Frăție și egalitate, Cu dumnezeu Satan, în pace Ca niște vite, dobitoace, Îi vom slavi atunci, prin munca, Pe cei ce pâinea ne-o aruncă În timp ce Dumnezeu va tace Privind ce inima, ne face, Și nu vă dă nicio porunca...
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
cuvinte au o rezonanță atât de profundă și vibrantă cum numai un afro-american o poate exprima cu ecouri de la Martin Luther King. Long ne explică semnificația cuvântului Eliade, de la “helios”, în limba greacă “soare”, “lumină”, pe când Mircea provine din cuvântul slav “mir”, care este pace, sau lumea, cosmosul. “În acest nume găsim destinul lui”. Și cu aceeași voce de profet declama: “o mare viața a părăsit această lume”. După care Long ne arata marile lui contribuții în științe dar accentuează și
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
acei străini care, de multe secole, ocupaseră vechea Dacie Superioară, unde fuseseră așezate capitala lui Decebal și apoi a împăraților romani, unde se plămădise sinteza românească și unde „ducele Gelou, un anumit român”, domnise pe la anul 900 peste români și slavi. În fine, Eminescu îi numește „dușmani” și pe „străinii” de la sud și est de Carpați, de la intrarea Dunării în țară și până pe Valea Prutului. Firește, ca să înțelegem toate aceste „uri”, trebuie să vedem cum era țara noastră atunci, ce teritorii
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
din jurul stâlpilor au pornit să joace, recitând strofele jocului”. În treacăt fie spus, faptul că Baba Novac a coordonat dansul Călușarilor propune încă o ipoteză, aceea că loialul căpitan al lui Mihai Viteazu nu era sârb (Călușarii nefiind un dans slav), ci valah din Valea Timocului, bun cunoscător al obiceiurilor românești. Replică protectoare la dansul Ielelor Călușul este cea mai complexă și mai arhaică dintre formele coregrafice ritualice românești. Este un dans de feciori, jucat în săptămâna Rusaliilor și răspândit pe
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
dulce spinare de femeie, zațul meu de săptămâni, Prin himen trece libelula ca o lila, ca un tutun; e semn! La cuibul dumitale vin în genunchi să mă depun! înălțare Orașul privit prin plasma sangvină pare coborât dintr-un suflet slav, Toți împachetează și pleacă hei, nici urmă de lâncezeală lirică; prin biserici varul crăpat desparte fecioara de prunc. Convorbiri telefonice între pârâtorii orașului; parcă trezit din anestezie pe un pat de spital începe purificarea prin vomă, curând ne vor ține
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
scrie spre a se mărturisi. Îmi place tonul împăcat al acestor fragmente, în care strigătul mi se pare că vine din tânjirea "după tihna și bucuria care, ele singure, mi-ar arăta că s-au vindecat rănile". (Ioan Lăcustă) Suflet slav Am văzut la televizor o scriitoare rusă...skaia a cărei principală temă e mizeria. Nici nu se poate închipui o temă mai actuală decît cea a marii mizerii post-comuniste. înainte însă de a vorbi despre literatura proprie, autoarea a făcut
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
ales, prin eficiența estetică. Poemul Inscripție pe piatra de hotar, de pildă, a ajuns un fel de șlagăr al poeziei românești postbelice și a făcut de multe ori să curgă câte o lacrimă pe obrajii unor cititori " sau ascultători " sentimentali: "Slav aș fi fost, de nu eram latin,/ latin aș fi, de n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
celălalt nu există, dincolo de pod nimic nu e. caut biserică, n-o găsesc - biserică e lichidă și curge. câțiva câini aleargă spre inima sângerânda, încă palpitând, a unui înger. nici zi, nici noapte - doar rază fascinantă a morții strălucește. din slavi se prăbușește un cuvant uriaș, ne strivește, ne face praf și pulbere pe mine și orașul meu. descrierea uneia dintre morțile mele (admiratorul) cineva se uită la mine zi și noapte. e invizibil și probabil uriaș: vom fi arătând amândoi
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
cap, spre a-i admira... Iată ce însemna, în acel secol, a trezi apetitul pentru lectură! Anna Karenina se ucide (nu se sinucide!), se distruge ca și cum ar sparge un porțelan foarte frumos, făcîndu-i în ciudă amantului! Interpretare hazardată? Nicidecum. "Sufletul slav", neică! În adolescență, eram atît de emoționat la o primă lectură din Dostoievski, sau Blecher, sau Meyrink ("Golem", citit la Curtea de Argeș, într-o vacanță), încît nu pricepeam aproape nimic, tremurînd, literalmente zguduit ca de-o boală cu febră și transpirație
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
ai cum să înțelegi foamea și disperarea atât timp cât dormi într-o organizație non-guvernamentală. Mă dezamăgești! Nu știu de ce trăiam cu iluzia că ești un fel de om superior.Cineva care-i găsește circumstanțe atenuante acum!! lui base,care ridică în slavi subcultura țiganilor, nu poate fi un model ,un exemplu de urmat.Sunt prea obosită și nervoasă acum,după emisiunea de la pro-tv în care ai ridicat osanale țiganilor, ca să fiu mai coerentă,probabil o sa revin.Ti-as dori,doar atât: să
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
de pe Aventin, cu Santa Sabina, nici tu icoane înnegrite ale Fecioarei, nici tu fresce numai frigul fierbinte al cerului dinăuntru, piatră și ardoare, un altfel de soare. Negația și interogația. Riva degli schiavoni, Dalmația, Sacul de cânepă al sclavului, Umilința slavului, teroarea frigului, mysterium iniquitatis, toate anunță Lumina. Dar nu se știe în care ceas. Toate pregătesc Invierea. Medaliile scuipatului pe haina împăratului. 2. Vino, la Subiaco, unde croncăne inteligibil corbul lui Benedict, parc-ar emite un edict. Crux. Crevasă, Normă
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
Iordan Datcu Despre motivul incestului în literatura populară se adunaseră, la români, începând cu balada publicată de V. Alecsandri în 1853 și de Fr. W. Schuster în 1862, și la slavi numeroase atestări, iar o serie de opinii semnalaseră, la noi, situația de excepție, ca vechime, semnificație mitică și ca valoare poetică a baladei Soarele și Luna. Lucian Blaga atrăsese atenția că plăsmuiri de asemenea anvergură conțin virtualități ale unor creații
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Alecsandri, S. Fl. Marian ș.a.). Studiu de foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu o pământeancă, la bulgari tema fiind "aceeași cu a legendelor românești din Moldova centrală". în zona slavilor de sud se întâlnește incestul dintre frate și soră, dar nu ca în balada românească, între cei doi aștri, ci între un crai și sora sa, ca în materialele sârbești, în care lipsesc probe esențiale, ca podul peste mare, și
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
ci între un crai și sora sa, ca în materialele sârbești, în care lipsesc probe esențiale, ca podul peste mare, și motive esențiale, ca vizitarea iadului și raiului; în schimb, există motive comune ale versiunilor românești din sud-est cu ale slavilor: "întrebarea adresată fețelor bisericești dacă e permisă căsătoria între frați, construcția bisericii pe mare, săparea fântânilor, numărul mare de preoți, numele personajului feminin". în privința spațiului în care s-a născut cântecul despre nunta Soarelui, autorul opinează că la origine, și
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
dacă e permisă căsătoria între frați, construcția bisericii pe mare, săparea fântânilor, numărul mare de preoți, numele personajului feminin". în privința spațiului în care s-a născut cântecul despre nunta Soarelui, autorul opinează că la origine, și la români, și la slavii de sud, au existat "scurte povestiri despre dorința unui fecior de împărat de a se căsători cu sora sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
coborât direct din copaci? Oare nu este aceasta o insultă adusă unuia dintre cele mai vechi popoare ale Europei. De fapt trebuie să-l înțelegem pe acest Dodon. El își merită solda. Săpând puțin mai adânc ar fi dat de slavii ruși care au apărut prin secolul IX, dar moldovenii nu pot fi mai vechi ca slavii (rușii) „de la care am provenit” - vă mai amintiți probabil despre aceste teorii smintite din perioada sovietică. Analizând perioada istorică cuprinsă în aceste făcături pretins
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
popoare ale Europei. De fapt trebuie să-l înțelegem pe acest Dodon. El își merită solda. Săpând puțin mai adânc ar fi dat de slavii ruși care au apărut prin secolul IX, dar moldovenii nu pot fi mai vechi ca slavii (rușii) „de la care am provenit” - vă mai amintiți probabil despre aceste teorii smintite din perioada sovietică. Analizând perioada istorică cuprinsă în aceste făcături pretins istorice se observă totuși un „progres”. La început „istoria adevăraților moldoveni” ai lui Dodon începea cu
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
inumane" (HotNews, 16.09.2006). Pușcărie e un cuvînt destul de vechi, din familia lexicală a termenului pușcă (pentru care în DEX e indicată sursa maghiară; în realitate, cum arată Ciorănescu în dicționarul său etimologic - DER -, e vorba de un cuvînt slav, prezent în mai toate limbile din zonă). Există mai multe explicații etimologice pentru pușcărie: e foarte credibilă ideea că o cazarmă de artileriști (= pușcari) sau locul de depozitare a armelor ar fi devenit un tipic loc de detenție (Tiktin); Ciorănescu
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
artileriști (= pușcari) sau locul de depozitare a armelor ar fi devenit un tipic loc de detenție (Tiktin); Ciorănescu, în schimb, înclină să creadă că e vorba de o metaforă în care s-a păstrat un sens mai vechi al cuvîntului slav - de spațiu de depozitare -, comparînd pușcăria cu pușculița. Ideea e destul de ingenioasă, dar textele vechi par s-o infirme, întărind-o pe cea tradițională: într-o jalbă din "1794, noiemvrie 21", Dima din Tîrgoviște povestește despre un hoț care "acum
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
generațiilor, cu automatisme fie tiranice, fie înregi mentat-iresponsabile: “Recrutarea elevilor se va face/prin grijă organizațiilor de partid/sindicate și a conducerilor de întreprinderi, instituții...” - ieri, pentru a strigă: “Stalin și poporul rus libertate/ne-au adus...”, azi, pentru a slavi Unicul Partid, dimpreună și în frunte cu, neînvins...Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fi instalată o bază militară americano-română. Liniștirea primarului Primarul avea regrete C-are băiat n-are fete! Nu-i băi, între-americani Sunt și homosexuali. În revistă “Hohote” a aparut epigrama: Președintele Băsescu Prin băi frecvente de mulțime Să urci în slavi, la infinit, Că poate numai la-nălțime Vei da de un meteorit. Majorități Parlamentare Îi menține laolaltă Comportamentul de haită Nu poartă nimic în tașca Decât spiritul de gașca. Împrumuturile FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
generațiilor, cu automatisme fie tiranice, fie înregi mentat-iresponsabile: “Recrutarea elevilor se va face/prin grijă organizațiilor de partid/sindicate și a conducerilor de întreprinderi, instituții...” - ieri, pentru a strigă: “Stalin și poporul rus libertate/ne-au adus...”, azi, pentru a slavi Unicul Partid, dimpreună și în frunte cu, neînvins...Cârmaciul sau “traian” (a cărui “gândire transcende Galaxia”... declară țuțerul Traian Ungureanu...: ”are mama trei căței,/ cine-i pupă-n cur pe ei?” - cf. Chirilice, p. 20). ...Și, pentru a liniști spiritele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]