283 matches
-
surrounding România and sample their cuisine - then cross into România and eat again to savour the influences of a babel of cooking pots on the Romanian palate. And like its food, the Romanian language hâș absorbed words and expressions of Slavic, Hungarian, German, French, Italian, Turkish and Greek origin. Look into the faces and we see the genetic imprint of most of Europe and parts of Asia. And yet, and yet... it is still distinctively Romanian. Somehow this genetic melting-pot, these
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
Ionel Cionchin a publicat volumul Columna lui Traian, monument unic al etnogenezei românilor, Editura Eurobit, Timișoara, 2013, 496 p. „Columna lui Traian, replică dusă la Roma a Columnei Cerului din Carpați - menționa Conf. univ. dr. Tiberiu Ciobanu, Prorectorul Universității «Ioan Slavic» Timișoara, în Prefața volumului - are o triplă valoare: documentară, topografică și artistică. Scenele Columnei sunt ilustrarea fidelă a textului Dacica sau De Bello Dacico ‘Despre Războiul Dacic', scrisă de ilustrul împărat”. Volumul se structurează în cinci cărți / părți: • Cartea I
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
de către regele sârb Stefan Nemania și fiul său Ratsko care s-a călugărit luând numele Savas (Arhiepiscopul Savas al Serbiei).A fost de două ori atacată de incendii și apoi refăcută în 1896 . Biblioteca deține o bogată colecție de manuscrise slavice ,coduri scrise pe pergament,muzică bisericească.În biserică se păstrează o colecție de gravuri din bronz. Mânăstirea DOCHIARIOU Mânăstirea aceasta se află pe malul mării și se găsește la o distanță de o oră de mânăstirea Konstamonitou.A fost fondată
MUNTELE ATOS de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364143_a_365472]
-
dată, ICR NY a ținut cont atât de calitatea filmelor propuse, cât și prestigiul artistic al invitaților din România și din SUA. Concret, la organizarea și finanțarea festivalului participa următoarele instituții: Special Language Program, Stanford University (SLP) & the Institute of Slavic, East European, & Eurasian Studies at the University of California, Berkeley (ISEEES), Europe Center, Stanford University, Language Center, Stanford University, Slavic Department, Stanford University, Honorary Consulate of România în Sân Francisco, The Workmen's Circle Northern California, Chair Diana Scott, the
CALIFORNIA, ECRANUL ŞI FILMUL ROMÂNESC CONTEMPORAN de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363217_a_364546]
-
din SUA. Concret, la organizarea și finanțarea festivalului participa următoarele instituții: Special Language Program, Stanford University (SLP) & the Institute of Slavic, East European, & Eurasian Studies at the University of California, Berkeley (ISEEES), Europe Center, Stanford University, Language Center, Stanford University, Slavic Department, Stanford University, Honorary Consulate of România în Sân Francisco, The Workmen's Circle Northern California, Chair Diana Scott, the Dramă Department, Stanford University, Department of Cinema, Sân Francisco State University, Blue Collar Films, UNAFF/UNAFF Traveling Film Festival, Palo
CALIFORNIA, ECRANUL ŞI FILMUL ROMÂNESC CONTEMPORAN de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363217_a_364546]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > PREMIUL LA CONCURSUL LITERAR "IOAN SLAVICI" - CLUJ Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cu siguranță că toată lumea a auzit de Bulă și de celebrele bancuri ceaușiste cu acest personaj. Cu siguranță că toată lumea sau marea majoritate a
CLUJ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347680_a_349009]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dr.Constantin Dobrescu Pornind de la textele lui Lucian-Vasile Szabo, publicate în revista Familia de la Oradea, nr. 2-3/2015 despre aspecte mai puțin cunoscute
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
eliberat chiar și cunoscuții îl înjură în public, îl scuipă sau chiar strigă în gura mare iată trădătorul sau trădător infam. Astfel procedează Alceu Urechia, fiul lui V.A. Urechia, vechi prieten al scriitorului. Un factor agravant în condamnarea lui Slavic a fost colaborarea sa la „Gazeta Bucureștilor”, înființată în 1880 și care, în timpul ocupației germane, a început să apară și în versiune germană ca ediție de război. Primul număr a apărut spre sfârșitul anului 1916, la 12 decembrie. Veșnic în
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
Internațională de Comunicări Științifice, Istorie și Societate, Ediția a IX-a, desfășurată la Colegiul Național Ion Luca Caragiale, Ploiești, în ziua de 8 mai 2015, sub egida Societății de Științe Istorice din România, filiala Prahova. Referință Bibliografică: LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
Vladimir Megre este cel mai citit autor al Rusiei moderne, scrierile sale se vând în milioane de exemplare. În perioada de 3 ani, cât a durat traducerea volumelor în limba engleză de către John Woodsworth, cercetător asociat cu "Grupul de Cercetare Slavic" al Universității din Ottawa, au fost vândute peste 100.000 de cărți doar prin recomandările călduroase ale celor ce le-au citit iar până în anul 2005 vinde peste 10 milioane de cărți în întreaga lume fără nici o reclamă, ci doar
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
mai banal trecător de pe stradă, tocmai poate pentru a nu atrage atenția asupra sa, mergea cu pași silențioși, tăcându-și liniștea pe care o rupea din când în când cu câteva vorbe, care nu așteptau replică. „Aici își avea casele Slavici”, „Cândva Caragiale a locuit aici”, „Aici e un loc sfânt, e al lui Eminescu, care ne-a făcut pe toți și care ne-a scris pe toți. În camera de sus, neștiută de cei care trec prin fața ei, și-a
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
silențios, răspundea întrebărilor mele doar în metafore. Era o mașină de metafore. Totul în rostirea lui se transforma în metaforă. Din când în când, se oprea și, ca și cum ar fi prezentat una dintre minunile lumii, spunea: „Aici își avea casele Slavici”, „Cândva Caragiale a locuit aici”, „Aici e un loc sfânt, e al lui Eminescu, care ne-a făcut pe toți și care ne-a scris pe toți. În camera de sus, neștiută de cei care trec prin fața ei, și-a
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
frumoase. Mi-amintesc, cum mergeam în ziua de Crăciun în cete cu colinda, apoi cu hăitul la Anul Nou. Mergeam prin nămeți, fericiți... Culiță Agachi și Vitalie Gavrilă duceau prăjina cu colaci, Tudor Agă suna din clopoțel, Tolică Munteanu și Slavic Arseni cu buhaiul..., Victor Mocreac pocnea din harapnic, iar eu mergeam liber, eu îi dirijam, că numai eu cunoșteam hăitura cea mare cu Badea Vasile pe care mă învățase tata. El cunoștea multe hăituri. Am prins acele timpuri, când mergeau
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
suntem ai unei patrii, nemul), și desigur de tot ceea ce numim „viața noastră”. (Dintotdeauna a fost așa. Ca un program misterios al omenirii: episodic și ... repetabil cyclic prin milenii: a fost Geneza, apoi Exodul ... Este impropriu a zice „taina scrisului” (slavicului “taina” îi prefer neo-latinului „Misterul”, sau mai potrivit MISTERIA. Scriem nu doar în cifre, economia ca știință a societății civilizate, ci scriem ca artă a cunoașterii, Re-ligio, refacere a legăturii cu existența care altfel ar tinde spre haotic, estincție entropică
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
Deci elidarea lui "n" este frecventă. Se poate presupune ușor că romii au preferat pronunțiile mai ușoare, abandonând formele khoni-seu, kuni-cot, în favoarea formelor khoi și kui. 4) Gradul comparativ Domnul Courthiade a ales formele po/mai. "Po" este de origine slavică iar "mai" este românesc. Exemple: "mai mishto/po mishto" - "mai bine". Singurele dialecte corecte, sunt cele care folosesc -eder pt. a exprima gradul comparativ: "mishteder" - "mai bine". Această formă provine din sanscritul -tara, folosit pt. a forma comparativul. Nici acest
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
frumoase. Mi-amintesc, cum mergeam în ziua de Crăciun în cete cu colinda, apoi cu hăitul la Anul Nou. Mergeam prin nămeți, fericiți... Culiță Agachi și Vitalie Gavrilă duceau prăjina cu colaci, Tudor Agă suna din clopoțel, Tolică Munteanu și Slavic Arseni cu buhaiul..., Victor Mocreac pocnea din harapnic, iar eu mergeam liber, eu îi dirijam, că numai eu cunoșteam hăitura cea mare cu Badea Vasile pe care mă învățase tata. El cunoștea multe hăituri... Am prins acele timpuri, când mergeau
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
iudaic, care începea de fapt în seara zilei următoare, ci în sensul că El a instituit un nou Paști, adică Taină Sfintei Euharistii, care avea să fie pentru Biserică o permanentă actualizare a jertfei adevăratului Miel ... XV. LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016. Dr.Constantin Dobrescu Pornind de la textele lui Lucian-Vasile Szabo, publicate în revista Familia de la Oradea, nr. 2-3/2015 despre aspecte mai puțin cunoscute din activitatea și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
în spectacolul „Fata din curcubeu”, la Festivalul Național de Comedie, Galați, Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a, 2004... Căsătorită cu Veceaslav Damian, are doi copii, pe Daria, (dintr-o căsătorie anterioară) „copia mea xerox”, cum remarcă actrița și pe Slavic (diminutiv de la Veceaslav). „Acum sunt la a treia căsnicie si sper să fie cu noroc. Primii doi soți au fost români, al treilea s-a întâmplat să fie basarabean de-al meu.... Relația noastră merge din ce în ce mai bine, pentru că învățăm să
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
de natura activităților și relațiilor interumane existente între vorbitorii unei populații dintr-o anumită perioadă istorică. La pag. 36 din Etimologicum Magnum Romaniae, Hașdeu spune: „după Cihac, limba română se compune din: o cincime latină, o cincime turcă, două cincimi slavice și o cincime eterogenă”... Mai departe...” nicăieri ca în Dobrogea, românii nu au fost expuși la o mai mare influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Magnum Romaniae, Hașdeu spune: „după Cihac, limba română se compune din: o cincime latină, o cincime turcă, două cincimi slavice și o cincime eterogenă”... Mai departe...” nicăieri ca în Dobrogea, românii nu au fost expuși la o mai mare influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac nu se potrivește”... Normal, după dispariția stăpânirii otomane, românii au înlăturat din vorbirea lor majoritatea cuvintelor turcești, revenind la limbajul lor
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
referință al civilizațiilor antice” (rev. „Dacia Magazin”): • este o limbă fonetică; • articolul hotărât este folosit la sfârșitul cuvintelor; • genitivul este identic cu dativul; • infinitivul verbelor, foarte rar folosit. „INSULA” Cu alte cuvinte, deși este o „INSULĂ” latină într-o mare slavică și ugro-finică, în același timp este și o „insulă” în grupa sa de limbi romanice. În gălăgia planetară a celor peste șase miliarde de oameni, care „sporovăiesc” în aproape o mie de limbi și dialecte, „vocea” limbii române este relativ
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
anului 1917, București, Editura Fundației Culturale Române, 1993. Hitchins, Keith, The Nationality Problem in Austria-Hungary. The reports of Alexander Vaida to archduke Frank Ferdinand's chancellery, Leiden, E.J. Brill, 1974; "The Russian Revolution and the Rumanian Socialist Movement. 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, iunie 1968. Istoria Transilvaniei, Budapesta, Akademiai Kiado, 1992. Kiritzesco, Constantin, La Roumanie dans la Première Guerre mondiale, Paris, 1927. Netea, Vasile, Unirea Transilvaniei cu România, București, Editura Meridiane, 1968. Pascu, Ștefan, Făurirea Statului național unitar român, 1918
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1944; Les Derniers Jours de l'Europe, Paris, Egloff, 1946. Goldschmidt, Roșie, contesă Grafenberg, Athene Palace, Londra, 1943. Haupt, Georges; Marie, Jean-Jacques, Les Bolcheviks par eux-mêmes, Paris, 1969. Hitchins, Keith, "The Russian Revolution and the Rumanian Socialist Movement, 1917-1918", în Slavic Review, vol. XXVII, nr. 2, iunie 1968. Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar, București, Editura Roza Vînturilor, 1993. Lambrino, Zizi, Mon mari, le roi Carol, Paris, Calmann-Lévy, 1950. Manoilescu, A. Mihai, Le Parti unique, Paris, 1936. Manoliu, Florin, La
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
towards România, 1938-1947, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1977. Scurtu, loan, Viața politică din România, 1918-1944, București, Editura Albatros, 1982. Shapiro, Paul, "Prelude to dictorship in Romania. The national-christian party in power dec. 37-febr.38", în Canadian American Slavic Studies, VIII, l, 1974. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941, București, Editura Humanitas, 1993. CAPITOLUL IV: România în război Ancel, Jean, "The lassy syndrome", în Romanian Jewish Studies, Ierusalim, 1987. Antonescu, Ion, Mărturii și documente, coord. de losif Const.
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Constantin C. Giurescu, Stephen Fischer-Galați (ed.), New York, Columbia University Press, 1982. Giurescu, Dinu C., "Challenges of a Generation", în Analele Universității București, 1990; Imagini din România, București, Editura Meridiane, nedatat. Ionescu, Ghiță, "Communist Rumania and nonalignment (april 1964-march 1965)", în Slavic Review, vol. XXIV, nr. 2, iunie 1965. Judt, Tony, Un passé imparfait. Les intellectuels en France, 1944-1956, Paris, Fayard. 1992. Kissinger, Henry, À Ia Maison-Blanche, 1968-1973, Paris, Fayard, 1978. Lovinescu, Monica, Unde scurte. Jurnal indirect, Madrid, Limite, 1979. Montias, John
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]