85 matches
-
astăzi curgând tocmai pe acolo pe unde se află vechea Dierna, este învederat că numele dac a fost slavizat, fiind ambele așa de apropiate. Dacă însă aceste patru etimologii pierd la o cercetare mai de aproape orice putere doveditoare pentru slavismul Tracilor, ce să zicem despre o sumă de alte etimologii, care de care mai fantastice ? Astfel sunt, bunăoară: Crovizii popor din Tracia ce nu ar fi decât Croații slavoni; Carpații care ar veni de la crapii, tare; Cotensii trib al Dacilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei... Acestora li s-au dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor ei și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor"... Aceasta o făcea acum, în 1910 Gazeta mazililor și răzeșilor de la Cernăuți care apărea de 2 ori pe lună. Așa avea să facă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Petersburgul au vizat să asigure organizarea și administrarea imperiului pe baza unor elemente definitorii pentru națiunea rusă. Întreg efortul de omogenizare etnică s-a canalizat pe dezvoltarea și aplicarea a două pan idei ca bază a geopoliticii ruse, respectiv pan slavismul și pan ortodoxismul. Totuși, asimilarea nu s-a limitat la impunerea factorului etnic rus și a celui religios ortodox. A presupus, adesea, un proces complex, mai ales în raport cu popoarele non slave. Rușii, în special pe vremea sovieticilor, au excelat în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
proiectul latin s-a impus datorită elitei pașoptiste care urmărea să conecteze principatele române la Occidentul progresist. Opțiunea latină a constituit nu doar o inițiativă de modernizare a țării, ci și o formă de opoziție față de Rusia care, propovăduind pan slavismul, tindea să șteargă de pe fața pământului românismul. Succesul a avut și cauze externe, fiind posibil datorită Occidentului, interesat să conserve existența unui spațiu latin care rupea legătura directă a Sankt Petersburgului cu popoarele salve din Balcani. Raportându-se la teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
însușită pe deplin de Occidentul european, îndeosebi de germanii protestanți care, mai ales după secolul al XVIII-lea (prin contribuția lui Im. Kant), au desăvîrșit activitatea începută de greci. Alta este însă situația în Estul european, în special, în zona slavismului ortodox, unde există încă un sincretism pro-nunțat, o nediferențiere clară între filozofie, mitologie, religie, artă și cunoaștere științifică propriu-zisă sau între palierele popular și erudit ale culturii și ale limbii, fapt care atestă că aici se mențin încă stări culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asigura o evoluție spre modernitate în sensul specializărilor și al manifestărilor distincte a ramurilor culturii, așa cum s-a produs în Vestul european, îndeosebi prin contribuția intelectuală a germanicilor. Sincretismul, adică dezvoltarea și manifestarea împreună a ramurilor culturii, a rămas caracteristic slavismului ortodox, care s-a deosebit astfel de modelul vestic. O altă trăsătură a tipului occidental congruentă aceleia reprezentate de tipul vechi grecesc este primatul raționalității și al ordinii, în vreme ce în orientul slav domină sentimentalitatea și gestul inexplicabil, care fac posibilă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
, „Cine zice slavism, zice bizantinism - afirma Demostene Russo în cartea sa Elenismul în România (1912) -, căci slavonismul nu era altceva decât trupul exterior mișcat de sufletul bizantin.” Remarca reputatului bizantinolog cuprinde o doză importantă de veridicitate, dar are și tendința de a trimite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
cu înclinarea spre criticism și ironie mușcătoare, cu înțelepciunea umoristică și satirică de proveniență orientală a literaturii noastre, dominată de fatalism și de o experiență a neșansei. „Dacic, latin, bizantin - poate și slav într-o măsură, dacă ideea însăși de slavism n-ar fi atât de nebuloasă și greu de definit -, el se distinge de al celorlalte popoare vecine și se traduce în literatură prin expresii contrastante și printr-o neîncetată neliniște, care înclină forma de gândire românească către lirism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
această forma mentis, bizantinismul culturii noastre nu privește, arată autorul, numai un sens religios, ci și „concepte sociale și morale și, în același timp, o ierarhie spirituală și profană”, ce i-au conferit atât asumarea unui rol misionar în fața expansiunii slavismului și a tenebrelor de orice natură ale Orientului, cât și orientarea esențială și salvatoare spre Occident. O asemenea dezbatere de idei presupune discutarea literaturii române în contextul european al celorlalte literaturi moderne. Scriind Despre ironia românească și descifrându-i notele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
este Barnovschi. Noroc că, Înainte ca floarea să se ofilească de tot, am Întâlnit pe cineva, a cărui cunoștință mă onorează. „Nu căta aici, la Barnovschi, ci În vecini, la Zlataust“ Îmi zice, și a avut dreptate. Hm! D’ale slavismelor Într’o mare latină, aș zice parafrazând vestita expresie atașată originii neamului nostru, „o insulă de latinitate Într’o mare slavă“..., crezând sincer că am fost victima unei confuzii. Nu-mi rămâne altceva mai bun de făcut decât să profit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încă o dată, limba dacă este necunoscută (ca și limba tracilor, În genere). Singura certitudine rămâne asemănarea cu albaneza (care privește de altfel și mai multe cuvinte de origine latină, unele aproape identice În cele două limbi). Pe de altă parte, slavismele din română și influența slavă În ansamblu se pot explica nu neapărat prin venirea românilor din sud, ci prin asimilarea slavilor la nord de Dunăre, proces completat și amplificat prin Înrâurirea ulterioară a modelului politico-cultural slavon. Nici tăcerea surselor nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În cadrul Întâlnirii cu Bismarck din 1883, a incriminat șovinismul maghiar și politica antiromânească a autorităților ungare, declarând că „cei din regat nu pot rămâne nepăsători În față acestui fapt”, dar că era necesară o apropiere românoungară pentru a opri expansiunea slavismului. Începând cu 23 martie 1888, Perte P. Carp a deținut funcția de ministru de externe În guvernul conservator Rosetti - Carp, venit la guvernare după 12 ani de dominare liberală (guvernarea Brătianu) până la 29 martie 1889, pentru ca În perioada 4 iunie-11
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Carp nu i-a păsat niciodată de ce spuneau alții despre el, ci numai de propriile lui convingeri, chiar dacă acestea făceau din el un „inadaptat” așa cum Îl caracterizau o parte din contemporani. Dar el nu era singurul care vedea pericolul slavismului, convingerile sale fiind și ale altor oameni politici, cum era cazul lui Kogălniceanu. Acesta credea că Rusia victorioasă va lua Basarabia, fapt ce ar fi dus la formarea dincolo de Dunăre a unor state slave puternice, care ar fi contrarii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noastră expusă Între Rusia și slavii din sudul Dunării ne-a impus să ne alegem locul alăturea cu Puterile [Centrale], care reprezentau menținerea păcii față cu tendințele permanente și sforțările periodice de a răsturna acea stare de lucruri În interesul slavismului”, pledând pentru o acțiune alături de Germania, care ne-ar aduce Basarabia, răpită În 1812, mărirea și Întărirea țării, căci „pozițiunea cea mai puțin profitabilă și din care nu ar putea rezulta decât micșorarea țării, ar fi inacțiunea, nehotărârea și neutralitatea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vom putea să stăm, vom fi invadați, fatal, fie de unii, fie de alții ... De aceea, fără nici o clipă de ezitare, cer să mergem cu Tripla Alianță și să declarăm imediat război Rusiei", Încheind fulminant "trebuie ajutat germanismul să strivească slavismul...... Regele a vorbit limbajul datoriei și onoarei; trebuie să-l urmăm. Avem un tratat, trebuie să-l respectăm". Dacă nu mergem cu Austria, Germania sau va Înlesni victoria rusului, și vom pierde astfel România, sau, ceea ce e convingerea mea, Germania
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând pericolul slavismului ne-am mărginit la văitări și am avut slăbiciunea de a face fel de fel de concesii” - se spunea într-un articol la 23 aprilie 1911. Articolul exemplifica slăbiciunile: ... în Mihalcea sunt 617 alegători români,în Turenisi, în Banila moldovenească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să se înece, fără a mișca un deget măcar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să se înece, fără a mișca un deget măcar, comune mari românești, ca Cuciurul-mare, unde s-au constatat la ultimul recensământ aproximativ 10.000 de suflete românești, dintre care 3200 sunt alegători, și ca Mihalcea, acest sat conștient de menirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Asia". Manualul glosa, la adăpostul posterității: "se simțea că la sfârșitul răsboiului se va crea altă soartă popoarelor și că generațiunea noastră, sau va avea norocul să izbândească "visul neîmplinit" sau va fi martora prăbușirii noastre sub cele două colosuri, Slavismul și Germanismul (s.n. C.M.)"287. Pe nesimțite, povestitorul revenea la propriile amintiri și la încercările prin care trecuseră contemporanii săi. Subtitlul "Triumful" dezvăluia urmașilor marea speranță a anului 1918, aceea de câștigare a războiului și de eliberare a Regatului nu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
spulberată. "Noua istorie" elaborată de Roller distrugea semnificația acceptată a recentului act al Unirii, denunțat ca act imperialist, unitatea națională cedând în imaginar rolul de motor al istoriei către lupta de clasă, legăturile cu Occidentul fiind eliminate în favoarea imersiunii în slavism, iar rolul Bisericii fiind negat în favoarea ateismului militant.864 A fost ocultată și spinoasa problemă a originilor, principiul de clasă impunând revoluțiile ca momente fondatoare (Burebista și Decebal blamați pentru că își construiseră statele pe sclavaj, iar romanii pentru că erau cotropitori
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vizitei sale la M.C.G. al Wermachtului din 11 februarie...” Cum nu poți scoate pe Niebelungi și pe luptătorii lui Adolf Hitler din Valea Rinului, nici o forță de pe lume nu ne va scoate din Podișul Transilvaniei. Poporul român luptă azi în contra slavismului și a comunismului, dar mâine el va trebui să lupte în contra acelora care i-au luat pământul fără luptă. Transilvania este datoria noastră față de noi înșine și nu va fi un singur român care să nu moară pentru ea. Mai
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Hasdeu, după contactul cu slavii: „Dialectele serb și slovac implică acest fenomen pe câmpia Olteniei și a laturii învecinate din Temeșiana, mainainte adică de răspândirea elementului român în direcțiunea gurilor Dunării”. „Putem afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe care să o ia de bază, iar pe slavi îi considera veniți la sud de Dunăre mult mai târziu decât romanii. Militând contra latinismului pur în constituirea limbii române, el urmărea să descopere elemente autohtone prin care să contracareze slavismele, maghiarismele și turcismele care, aduse teoretic și eșalonate după secolul al optulea, se insinuau ca inerente perioadei de început a limbii române. Truda etimologică a lui Hasdeu a fost din capul locului zădărnicită de viziunea eronată asupra constituirii peisajului etnolingvistic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
liberalii (între care I.C. Brătianu), propuneau o apropiere de Rusia Țaristă în vederea unei acțiuni antiotomane; conservatorii se opuneau, socotind că regimul garanției colective din 1856 era singurul obstacol în calea expansiunii Rusiei Țariste (formați la școlile din Germania, vedeau în slavism cea mai marea amenințare la adresa României). -În 1876 guvernul liberal, condus de I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu la externe, spera să obțină independența pe cale pașnică: guvernul a adresat un memoriu Porții Otomane și Puterilor garante (iulie 1876), în care cerea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]