149 matches
-
1953 pe motiv că nu examinase și proza realist-socialistă a scriitorului. Cu toate acestea, lucrarea fără modificări îi este acceptată în 1959, iar Fridman primește titlul de candidat în științe filologice. În anul 1972 devine cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. Fridman obține apoi titlul de doctor în științe filologice cu o teză despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
limba rusă cele mai importante scrieri ale lui Sadoveanu. A scris și revizuit capitolul „Istoria literaturii române moderne” din volumul "Istoria literaturii din Europa de Est, după al doilea război mondial" (vol. I:. 1945-1960, M. Indrik, 1995), elaborat sub auspiciile Institutului de Slavistică și Balcanistică. A colaborat la realizarea dicționarelor ruso-române și româno-ruse și a participat la scrierea unor manuale de limba rusă pentru învățământul mediu. A publicat și literatură originală, îndeosebi romane, în limba română ("Întoarcerea la viitor" (1967)) și în limba
Mihail Fridman () [Corola-website/Science/335363_a_336692]
-
știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului Național de Acreditare și Atestare al Republicii Moldova (din 1992). A pregătit 16 doctori
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
Vodă” pe care îl absolvă în 1925. Între 1925-1929 urmează studiile la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, obținând licența în litere cu o teză elaborată sub îndrumarea lui Ovid Densusianu. Urmează apoi studii de specializare în slavistică (1929-1934) la Praga, Cracovia, Bonn și Varșovia, unde îi are ca profesori pe M. Murko, P. Bogatyrev, I. Horak, M. Tille, R. Jakobson, nume de rezonanță în folcloristica, etnografia, lingvistica și teoria literară universală. Între 1928-1929 funcționează ca profesor suplinitor
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
de pictură. Printre alte persoane cu care a fost legat în perioada în care a stat la Fredericksburg, se numără Emil Schnellock și Milton Stansbury. A fost, ocazional, lector la Institutul Francez din Londra și conferențiar la Școala de Științe Slavistice și Est-europene din Oxford.( Mihai Dim. Sturdza, "op.cit".) În același timp, Matila Ghyka a continuat să scrie, publicând volumul " Sortilèges du verbe", prefațat de Léon-Paul Fargue, prefața cunoscând mare vizibilitate în epocă. Dintre lucrările lui Matila Ghyka ies în
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Ștefan Çapaliku, Allegreto Albania, dramă, Teatrul Odeon, București 2009 Ștefan Çapaliku, Ține ușa deschisă!, monodrama, Teatrul Marin Sorescu Craiova, 2013 Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990) Membru al Asociației de Prietenie România-Albania Membru al Asociației de Balcanistica și Slavistica Președinte al Asociației de Prietenie România-Albania Vicepreședinte al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21” Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, 2003 Premiul Până de argint, acordat de Ministerul Culturii din Albania, 2006 Premiul Penița
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
București.. De-a lungul anilor 2010-2011, a debutat ca inițiator și director al Programului interdisciplinar internațional de Masterat "Strategii comunicaționale interculturale - literare și lingvistice", promovat de Catedra de Limbi și Literaturi Germanice în colaborare cu Departamentele de Romanistică, Limbi Clasice, Slavistică și Canadiană din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Următorul an, a fost profesor oaspete la Facultatea de Științele Culturii a Universității Europene "Viadrina" din Frankfurt,Oder la un seminar special: "Interculturalitate transfrontalieră în Bucovina". George
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
avansat conferențiar. În această perioadă, a predat cursurile "Istoria pedagogiei" și" Legislația școlară". Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse și slave, în general. În 1952 a fost epurat din Universitatea
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
trăit, ani de zile, pe vremea Vieții literare, de pildă, dând meditații. Spre regretul meu, n-am putut lua nici o diplomă înaltă, dar sunt latinist și cunosc câteva limbi moderne. M-am apucat, la un moment dat, să fac studii slavistice și bulgara, de pildă, am învățat-o mai întâi după un manual german de Gavriisky. Țin la dispoziția oricui, caietele, în care am început cu verbul sâm și imam (a fi) și (a avea). Am tradus din poeții bulgari, din
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
anul 1973 a ieșit la pensie. Ca o recunoaștere a meritelor sale în activitatea științifică și didactică, cu toate ca nu era membru P.C.R., i s-a conferit Ordinul Muncii, Clasa a III-a. A continuat activitatea științifică publicând lucrări în domeniul slavisticii și lingvisticii. A fost membru a Asociației Slaviștilor din România. Nu a fost membru al niciunui partid politic. După anul 1990 a reușit să se întâlnească cu câteva rude din Basarabia, însă nu a reușit să-și viziteze locurile natale
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
15 august 1980 finanțarea editării lucrării sale „Die Gesänge des altrussischen Okteochos samt den Evangelien-Stichiren -- Eine Neumenhandschrift des Altgläubigen-Klosters “ (Cântările Octoichului lipovenesc împreună cu Stichirile evanghelice - un manuscris pe bază de neume (Kriuki) a mănăstirii lipovenești Belaja Krinica. In probleme de slavistică a colaborat cu Prof. Dr. Schütz de la Universitatea Erlangen. Lucrarea conține în primul volum atât facsimile cât și transcrierea întregului manuscris din notația muzicală veche cu neume (Kriuki) în notația muzicală actuală. In volumul al doilea sunt studiate din punct
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
științifice (conferințe, simpozioane, seminare, mese rotunde, sesiuni de comunicări naționale și internaționale) Implicări în viața publică: emisiuni, dezbateri la diferite posturi de radio și TV. Facultatea de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova, 1982; specialitatea - Istoria. Doctorantura la Institutul de Slavistică și Balcanistică al Academiei de Științe a Federației Ruse, Moscova, 1986-1989 Articole științifice - 156 1996-2003 - Membru al colegiului de redacție al Revistei de Istorie a Moldovei; 1991-1993 - Membru al colegiului de redacție al Revistei de Istorie· "Patrimoniu"; 2009-2012 - Membru al
Ion Varta () [Corola-website/Science/306780_a_308109]
-
de studiere a Comunismului de același rang?! (Convorbiri literare, iulie-august 2005) LITERATURA ORIZONTALĂ sau PROSTITUȚIA SLOVEI La mijlocul acestei luni a plecat pentru totdeauna dintre noi, în lumea celor drepți, Emil Iordache (16 dec. 1954 11 oct. 2005), șeful Catedrei de Slavistică a Universității ieșene, critic și istoric literar, profesor și valoros traducător al marii literaturi ruse, secretar general de redacție la actuala serie a "Convorbirilor literare", de la debutul ei în ianuarie 1996 pînă în vara lui 2001, cînd, din motive personale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
despre piatră“ al lui Ninoslav Ranđelović. Teatrul pentru tineri din Novi Sad va evolua cu o piesă pentru copii. Tot copiilor le sunt destinate și câteva producții ale Televiziunii Sârbe. Iar între 11 și 13 noiembrie, cu sprijinul Catedrei de Slavistică din cadrul Universității de Vest se va organiza o amplă conferință internațională sub genericul „Mozaic cultural sârbo-român și balcanic, în general“. D. B. Un deceniu de speranță l Aniversare pentru jurnaliști creștini Se împlinește un deceniu de când primul post de radio creștin
Agenda2005-41-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284286_a_285615]
-
la Arhivele Statului din București. Îi apar câteva cărți: Cercetări istorico-filologice (1900), Studii privitoare la limba și istoria românilor (1902), Vechile relații ale Principatelor Române cu Croația (1903), mai multe studii și articole. În 1905 i se încredințează Catedră de slavistica, nou înființată, la Universitatea din Iași, la care B. va funcționa mai întâi că suplinitor, apoi ca profesor titular (1909) până la pensionare (1938). Îi succedă fostul său student Petru Caraman. Raporturilor româno-slave privite din perspectiva actualității le va consacră numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
istoria limbii, multe ipoteze amendabile. Izbânzile parțiale, care s-au absorbit în fondul comun al disciplinelor respective, compensează însă în bună parte erorile. SCRIERI: Cercetări istorico-filologice, București, 1900; Studii privitoare la limba și istoria românilor, București, 1902; Problemele capitale ale slavisticei la români, Iași, 1906; Relations des Roumains avec leș Serbes, leș Bulgares, leș Grecs et la Croație en liaison avec la question macédo-roumaine, Iași, 1912; ed. Iași, 1999; Istoria literaturii ruse moderne, Iași, 1921; Curentele literare la români în perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
a Universității bucureștene. Și-a luat licența magna cum laude în 1922 și a petrecut un stagiu de specializare la Universitatea Jagellonă din Cracovia, în 1923 și 1924, predând aici și limba română. Se familiarizează cu limbile slave și cu slavistica, făcând acum o opțiune definitivă pentru studierea istoriei medievale a românilor și adunându-și informația pentru teza de doctorat, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, pe care o va susține în 1925, cu distincția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
li se va alătura o altă perspectivă demnă de a fi luată în seamă. Ne gândim, desigur, la „linia de mijloc“, mult mai atentă însă la nuanțe, propusă de către Ioan Bogdan și P. P. Panaitescu, două nume de referință ale slavisticii românești, care au legat începuturile influențelor slave la români de niște îndelungate contacte, dacă nu chiar de o coabitare a românilor cu slavii, în sudul sau nordul Dunării, poate „chiar în ambele părți deodată“12. Invocarea unei istorii comune a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prozator și poet. G., care se trage dintr-o familie de țărani, a absolvit Liceul Comercial din Suceava (1952), iar după trei ani urmați la Facultatea de Filologie a Universității din București (1952- 1955) a făcut, ca bursier, studii de slavistică (1955-1959) la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev. Lector la Catedra de literatură ucraineană a Facultății de Limbi Slave a Universității bucureștene, este autorul unui curs de istoria literaturii ucrainene (1975) și traducător al dumelor în limba română. A transpus, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
și literaturii române. Coord.: Alex. Bojin. București, EDP, 1974, 275 p. SPCIP = Studii de pedagogie cibernetică și instruire programată. Ministerul învățămîntului. Institutul de Științe Pedagogice. București, EDP, 1968, 208 p. SRUBr = Secția reprografie a Universității din Brașov. SSMD = Studii de slavistică. Coord.: Mihai Lozbă, Livia Cotorcea. Iași, EUI. SȘIC = Sesiunea științifică a cadrelor didactice - aprilie 1969 - Culegere de referate. București, 1970, 302 p.; aprilie 1973 - Culegere de comunicări. București, 1976, 348 p. SȘIP = Sesiunea științifică a Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Comunicări. 28-29
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pe lîngă traduceri din exegeza tuturor țărilor, cuprinde și un important grupaj de studii românești (M. Eminescu, B. P. Hașdeu, I. L. Caragiale, G. Ibrăileanu, N. lorga, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu etc.). (f) p. 81 Dintre studiile de slavistică menționăm pe cele ale lui loan Bogdan : însemnătatea studiilor slave pentru Români, București, 1894 și numeroase ediții de cronici și documente, printre care Cronicile slavo-române din secolul al XV-lea, publicate de loan Bogdan, ed. revăzută de P. P. Panaitescu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
I, 39-41; Ist. lit., I, 261-264; Panaitescu, Începuturile, 24; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Ivașcu, Ist. lit., I, 83-85; G. Mihăilă, Cronica episcopului Macarie, LRV, I, 168-171; G. Mihăilă, Sintagma (Pravila) lui Matei Vlastaris și începuturile lexicografiei românești (secolele XV-XVII), „Studii de slavistică”, 1969; Dicț. lit. 1900, 525-526; Mazilu, Lit. rom., 280-304; Mazilu, Proza, 266-288; Mazilu, Recitind, I, 120-122, 165-168, 210-218, III, 23-28; Dicț. scriit. rom., III, 3-5. D.H.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
articole de istorie și critică literară, de teorie și istorie a teatrului, cronici dramatice și recenzii la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Arlechin”, „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Teatrul azi”, „Viața românească”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Kitej-grad”, „Romanoslavica”, „Studii de slavistică”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” ș.a. A publicat volumele Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (în colaborare cu Livia Cotorcea, 1976), Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate (1983), Simple propoziții. Încercări de poetică (1994), Istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
Poezia slovacă a secolului al XIX-lea, București, 1998. Traduceri: Frantisek Svantner, Joc omenesc, București, 1972 (în colaborare cu Dan Teodorescu). Repere bibliografice: Tiberiu Pleter, Istoricul studierii limbilor și literaturii cehe și slovace la Universitatea din București, în Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 11-122; Corneliu Barborică, Interviu, „Ramoid” (Bratislava), 1984, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 149-150. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]