214 matches
-
în 1245 într-un document al regelui maghiar Bela al IV-lea prin care vorbea de ținutul Vallis Rodnensis (Vallis Vallachis), care se bucură de drepturi și imunități deosebite avute din vechime. Numele localității se pare că ar proveni din slavonul "CHSECH" care înseamnă vițel (legat, poate, si de neamul cehilor și moravilor care ocupau odinioară întreg spațiul panonic). Numele se datorează faptului că locuitorii acestor meleaguri, valahi, se îndeletniceau cu creșterea vițeilor. În documentul emis de regele maghiar localitatea apare
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
se transmit din generație în generație și pe care unii autori localnici de monografii ale satului au încercat să le augmenteze cu detalii reale sau miraculoase greu verificabile. Deși dobridorenii îi atribuie origini fabuloase (romane, hunice, gotice etc.) numele este slavon. Vine de la Dobraia Dolina (Добраиа Долина = „Vale Bună”, în chirilică), expresie folosită probabil de păstorii sârbi și sloveni care au întemeiat satul sau au poposit acolo în jurul anului 1000. Este un nume potrivit cu locul, care este o vale roditoare a
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
(, în ) este un oraș în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Chiuruș și Covasna (reședința). Numele vine de la cuvântul slavon „kvasny”, ceea ce înseamnă „dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate - berea de exemplu). Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
Dvera (provenit din slavonul dvĕrĭ) este perdeaua ușilor împărătești din catapeteasma unei biserici ortodoxe sau greco-catolice. În bisericile ortodoxe, altarul este despărțit de restul bisericii printr-o catapeteasmă (un perete de icoane). În catapeteasmă se află în mod tradițional trei deschideri: una la mijloc
Dveră () [Corola-website/Science/322301_a_323630]
-
unor manuscrise importante pentru toate popoarele din aria de cuprindere culturală a Europei de Est. În finalul cărții, M. demonstrează cu argumente noi că versiunea greacă a "Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie" a fost tradusă după originalul slavon. Pe aceeași direcție tematică și cu o finalitate declarat comparatistă se înscrie volumul "Cultură și literatură română veche în context european" (1979). Studierea surselor medievale în limbile latină, greacă și slavonă conduce la cunoașterea limbii române cu existență de sine
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
studierii limbilor literare romanice". București, 1962; S. B. Bernstein, "Gramatica comparată a limbilor slave", București, 1965, "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie". Text ales și stabilit de Florica Moisil și Dan Zamfirescu. Cu o nouă traducere a originalului slavon de G. Mihăilă. Studiu introductiv și note de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă, București, 1970, 1971; ed. a II-a, 1984; "Glume din Gabrovo". Culese și repovestite de Ștefan Fărtunov și Petăr Prodanov, București, 1973; "Învățăturile lui Neagoe Basarab către
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
de stea să aibă ca teme nu numai nașterea lui Iisus, ci toate cele patru evenimente. De pildă: "De atunci s-a cunoscut / La nuntă în Cana Galileii / Că Mesia s-a născut." Totodată, românii înainte de trecerea la ritul bizantin slavon, aveau Postul Crăciunului ca și occidentalii, cu pomenirea parusiei. De aceea multe cântece de stea sunt parusiace, de pildă "Sus la poarta raiului". Exemple de cântece de stea românești cu autor anonim: Exemple de cântece de stea românești cu autor
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
Țaratului de Vidin era românească (astăzi românii sunt majoritari încă în zona rurală), iar religia încurajată de țarii români din dinastia Asăneștilor ai Imperiului valaho-bulgar au solicita la Roma trimiterea unui nunțiu papal pentru revirimentul latinității în lupta contra asimilaționismului slavon. Denumirea maghiară "Bolgárcserged", la fel ca și vechea denumire românească "Cergău Șcheiesc", păstrează amintirea venirii bulgarilor. Odată cu Reforma protestantă bulgarii catolici din Cergău și-au pierdut limba și au devenit evanghelici (luterani). Ulterior, satul ajungând posesiune a Arhiepiscopiei Române Unite
Cergău Mic, Alba () [Corola-website/Science/300234_a_301563]
-
moartea lui, în aprilie 1508. Cinci dintre fiii lui au fost domni ai Țării Românești. A avut 5 copii din căsătoria sa cu domnița Cătălina din Sărata: A mai avut și doi fii nelegitimi: În timpul domniei sale a fost tipărit Liturghierul slavon al lui Macarie (1508) în spațiul românesc, reprezentând prima carte românească în istoria literaturii române, finalizat la data de 10 noiembrie 1508. Este înmormântat la Mănăstirea Dealu din Târgoviște.
Radu cel Mare () [Corola-website/Science/307025_a_308354]
-
Plavia este un sat în comuna Iordăcheanu din județul Prahova, Muntenia, România. Cadrul geografic. Localitate dispusă în sudul comunei Iordăcheanu, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Denumirea localității derivă din slavonul « Plavi » = ceva ce plutește sau « plavie »=insulă plutitoare formată din plute, nămol și pietroaie. În sanscrită « plava »=a înota, a pluti, a fi ajutat. Istoricul, în general, necunoscut. S-ar putea să fi luat ființă prin secolul al XVIII-lea
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
cărți menționate în condica lui Vartolomei Măzăreanul au fost duse la cele trei mănăstiri păstrate de austrieci în Bucovina. În prezent, la Mănăstirea Putna se păstrează ""Condica sfintei mănăstiri Solcăi"", unele cărți aduse de Vartolomei Măzăreanul din Rusia, un tetraevanghel slavon îmbrăcat în catifea roșie și având mențiunea că a fost ""cumpărat de Constantin Roșca mare vornic și l-au ferecat fratele său Ghoerghe vistiernic și Vasilie mare armaș și l-au dat sfintei mănăstiri din Solca"", o candelă de argint
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
al părinților și al copiiilor săi în anul 7122 (1614) martie 18""). La Mănăstirea Sucevița se află două feloane de atlas roșu și cu aceeași inscripție ca și cel de la Putna, un stihar diaconesc din atlas roșu și un tetraevanghel slavon cu următoarea însemnare: ""Această sfântă evanghelie este a mănăstirii Solca să (se) știe. Varlam, egumen Solca"". La Mănăstirea Dragomirna au fost aduse multe cărți de la Mănăstirea Solca, precum și o dveră cu icoana Adormirii Maicii Domnului, cusută pe catifea roșie și
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
de "Cârța Română" ("Kerch Olacorum"), a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români, spre deosebire de Cârța Săsească. Originea numelui este fie de origine slavă, derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrișat, curătură), respectiv sinonimul său slavon "krč" sau "krči", sau de origine germană, preluat de la mănăstirea Cârța. În cea de-a doua variantă originea numelui este explicată etimologic din germanul "Kerz(e)" (în trad. "lumânare", "candelă"), denumirea latină a conventului mănăstirii Cârța fiind "Sancta Maria de
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
morminte: în partea de sud-vest cel al episcopului Leontie (Lavrentie) și cel din nord-vest care aparține lui Roman I (1391-1394). Mormântul episcopului Leontie (Lavrentie) s-a putut determina luînd în considerare tradiția orală și un izvor scris. Într-un document slavon din secolul al XVI-lea se menționează că "în Rădăuți, în Episcopie, sfântul Leontie făcătorul de minuni zace cu trupul întreg" Urmează apoi mormântul domnitorului Roman I, fratele lui Ștefan I și nepotul lui Bogdan I. Pe lespedea funerară se
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
participat la diverse festivaluri internaționale în Rusia, Olanda, etc. Principalele evenimente culturale din oraș sunt: Festivalul „Cântecul găgăuzesc”, o manifestare teatralizată în stilul tradițiilor vechi găgăuze, care are loc anual la sfârșitul lunii august. Un alt eveniment este Festivalul „Curcubeul slavon”, la care participă reprezentanții naționalităților slavone, în haine naționale. Veniturile în bugetul local în anul 2002 au constituit 7.295 mii lei și au fost cu 32% mai mari decât în anul precedent. Structura veniturilor bugetului local sunt caracteristice orașelor
Ceadîr-Lunga () [Corola-website/Science/297403_a_298732]
-
înapoiez corecturile. Îți sunt foarte recunoscătorpentru grija ce-o porți extraselor mele. 6 Alăturez și titlu pentru copertă. În curând vei primi și Dosarul moșiei Răcăciuni 7 pentru Rev[ista]Arhivelor. Vărul meu P.P. Panaitescu 8 a tradus singurul document slavon ce nu-l puteam traduce. Mă bucur că voi avea plăcerea să-ți arăt mănăstirile de pe aci! Aș dori însă ca să vii acumîn luna iunie sau cel mai târziuîn primele zile ale lunii iulie, deoarece după acea dată, pe la 4
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
fost publicat în Revista Arhivelorașa cum intenționa autorul. 8. P.P. Panaitescu (1900-1967), istoric și unul dintre cei mai însemnați slaviști. Autorul menționează: „Pentru traducerea din limba slavonă a actelor nr. 1 și 5 sunt îndatorat vărului meu P.P. Panaitescu. Originalul slavon îl dăm în facsimile fotografice”. 9. Nicolae Dobrescu - Istoria bisericii române din Oltenia în timpul ocupațiunii austriece (1716-1739), cu 220 acte și fragmente inedite culese din arhivele din Viena.București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, S-sor Ioan St. Rasidescu
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
funcțiile pe care le deținea (ritor-profesor de retorică și sholastic- om savant), dar și din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
retorică și sholastic- om savant), dar și din Studiul Pravilei. Lucaci a activat ca profesor la școala Mănăstirii Putna în jurul anilor 1580, în timpul domniei lui Petru Schiopul. Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu doar a copiat și a alăturat
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu doar a copiat și a alăturat niște fragmente ci a intervenit cu contribuții proprii în textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
cel slavon, sunt identificate următoarele situații: 1. Textul românesc, deși apropiat de cel slavon, are unele cuvinte în plus față de cel din urmă, 2. Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu doar a copiat și a alăturat niște fragmente ci a intervenit cu contribuții proprii în textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
Textul românesc dezvoltă mult pe cel slavon. Traducerea românească a fost în mare parte alăturată textului slavon, dobîndind o structură liniară. Ritorul Lucaci nu doar a copiat și a alăturat niște fragmente ci a intervenit cu contribuții proprii în textul slavon și în cel românesc. Aceste intervenții ale sale demonstrează ca ritorul era un bun cunoscător al limbii slavone și că el a avut intenția de a îmbunătăți traducerea românească. Sunt semnalate asemănări de text dintre pravilă și alte texte juridice
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
de s-au tocmit așa”". P. P. Panaitescu a analizat aceste argumente în monografia sa dedicată lui Mircea cel Bătrân, demontându-le și dovedind că granița se afla pe Milcov. În primul rând observă că Hasdeu a tradus greșit cuvântul slavon краи prin "graniță" în loc de "margine". În lumina acestei corecturi, istoricul precizează că în acele vremuri vămile se plăteau mai ales în târguri. Bacăul și Bârladul fuseseră alese ca târguri "de margine", întrucât nu mai erau alte asemenea așezări până la granița
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]