267 matches
-
experienței proprii, în fascicolul de lumină aruncat asupra tuturor celor ce-i trec pragul criticului-amfitrion: "faptul că, de aproape douăzeci de ani, ușa biroului meu e deschisă după-amiază tuturor celor ce au o poezie mâzgălită cu creionul pe un petec slinos de hârtie, ori somptuoase manuscrise, bătute la mașină în cerneluri felurite, cu peceții pe ceară roșie și cu șnururi de urice domnești - a făcut să fiu vizitat de o lume literară variată, dându-mi astfel posibilitatea unei portretistice anonime în
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
150 de grame, pentru că n-avea sens să cumperi mai mult, le găseai în alimentară tot timpul, până la femeile mizerabile, în halate albe murdare, dar cu degetele pline de inele de aur, care te „treceau“ în niște caiete dictando la fel de slinoase ca și ele că ți-ai „ridicat“ rația de ulei, zahăr și mălai, la „berea“ otrăvitoare pe care vecinul Moiceanu, cazangiu la Grivița, și-o cumpăra „vărsată“ în fiecare duminică de la „restaurant“ cu găleata de plastic de 5 litri, atunci când
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
așezat picior peste picior pe scaun. Alex se holbă mai întâi la gol, apoi la ceilalți. Toți țineau în mână câte un bon sau un bilet, unii aveau o fișă sau un număr de ordine. Semănau între ei din pricina bonulețului slinos lipit de degetele lor cu negru sub unghii. Alex nu avea la el decât frigul și trebuia să tacă. Cine sunteți? — Doisprezece. — Eu, optsprezece, mai am de stat. — Mi s-a băgat unul în față, că aș fi avut șapte
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
același timp. Așteptam nerăbdători să apară volumul, încrezători că ai reușit să-l vindeci pe Edi, dar pe plan editorial nu se petrecu nimic. Apăru în schimb Edi. Tras la față, cu părul prea lung și încâlcit și cu blugii slinoși, s-a așezat lângă noi la masă, ne-a fixat pe fiecare un timp și ne-a mărturisit totul. La început nu l-am crezut. Ne uitam la el și ni se părea că suntem îndreptățiți să spunem că inventează
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
eu voie, începu să țipe, ia mai verifică înc-o dată dacă nu ne-a scăpat nimic, îi făcu un semn discret cu ochiul Părințelului. Ia spune, fetițo, ce ai pe suflet, zice Angeline trăgîndu-și și ea un scaun la masa slinoasă plină de firimituri rămase de la colegele care mîncaseră înainte lor, sau acum nu-ți mai vine, ți-a trecut mai repede decît ai fi crezut? Tușica se preface că nu aude nimic, se ridică doar pentru cîteva secunde de la locul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nici că există, reia Gulie, ca să vă puteți face o idee cam cum stăteau lucrurile în cazul lui Petrică, fustangiul. Sîc, sîc, să le plîngi de milă nu alta, zice Roja, privind la becul care abia mai pîlpîie, la mesele slinoase, acum că sîntem doar noi, parcă nu mă mai bîntuie gîndul că ar fi existat un trădător care a dat totul peste cap. Să știți că bătrînul Valter l-a pricopsit cu urîtania aia, că era din familie bună, că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fie ce-o fi - zice ticălosul ăla patentat - ar arăta cu două sute la sută mai bine cu anvelopele alea cu dungă albă - nu crezi, tinere? N-ai vrea ca tăticu’ să cumpere măcar anvelopele dungate? Auzi, măcar! A dracu’ sulă slinoasă ce-mi ești, ah, îmi vine să te sparg! Auzi, se dă la mine ca să-l fraierească pe babacu, otreapa împuțită, scârnăvia dracu’! Cine mă-ta te crezi, mă-ntreb, să te dai așa rotund cu noi - un bășinos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ajung, e la bar, încălțat cu adidași albi. Stă cu coatele pe bar și mănâncă un un sendviș cu friptură și kaiser din care ies, la capătul celălalt, muștarul și maioneza. Bea o ceașcă de cafea neagră. Își ține părul slinos legat într-un palmier negru, în creștet. Și atunci? zic. Apartamentul a fost jefuit? întreb. Nash continuă să mestece, rumegând cu falca masivă. Ține sendvișul cu amândouă mâinile, dar privește peste el, în farfuria plină de resturi, de murături și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe jumătate. Un alt bărbat e întins în pragul coridorului care duce spre toaletă. Altul e mort, întins pe masa de biliard, cu mâna încleștată pe tac. În spatele barului, un radio răsună în gol în bucătărie. Un om cu șorțul slinos zace pe grătar printre hamburgeri; grătarul sfârâie și fumegă și din fața omului se răsucește, lingând tavanul, un fum cu miros dulceag, de grăsime. Lumânarea de pe masa lui Nash este singura lumină din încăpere. Și Nash își ridică privirea, roșu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
unui avion în noapte - ce-și poate dori mai mult un artist? Al doilea personaj despre care vreau să vă povestesc s-ar putea numi Hidoșel. Era urât, slab, strâmb și îmbrăcat ca vai de el: o haină ațuită și slinoasă direct peste un maiou cândva albăstrui. Strâmb în două planuri de secțiune, ca un copăcel japonez: și șui, și adus de spate. Ochii, aruncați unul mai sus, unul mai jos, pe o față plată, cu un nas redus la două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
salcâm. Se uită în sus și, pentru o clipă, văzu în cele mai mici amănunte conturul frunzelor proiectate pe cerul pustiu. Chircite din cauza căldurii de după-amiază, frunzele erau ca niște mânuțe împreunate într-o rugă; o pasăre, o coțofană oarecare, slinoasă și ca vai de ea, era agățată ceva mai sus pe o cracă, cu ghearele bine fixate, aruncând săgeți din ochii ei negri. Doar situația pur și simplu dificilă în care se afla domnul J.L.B. Matekoni făcea ca imaginea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
boarfe. - Stai și tu pe banchetă... A, dă-mi și papucii ăia de dedesubt... Pantofii cu noroi uscat pe tălpi dispar și ei în burta primitoare-a dulapului cu știință. - Fac imediat și-un nes, dar rece... Paharele sunt cam slinoase, le șterge cu-n colț de prosop, toarnă apă dintr-o sticlă de plastic... merge. - Și, cu băboiul... întreb după ce ne-am instalat și-avem în față și cutia de la alune plină cu mucuri de țigară. Ce-a fost? - Vinerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a-l descoperi Însîngerat și muribund și a zări, În același timp, chipul sinistru al asasinului. Vru să strige, dar nu reuși s-o facă, deoarece Își pierdu cunoștința. Iguana Oberlus Îl trase deoparte pe rănit, Își dădu jos pantalonii slinoși și, pentru prima oară În viață, pătrunse o femeie, posedînd-o cu o furie demențială, pe cînd era Încă privit de ochii unui bărbat căruia viața avea să i se scurgă din vine În numai cîteva clipe. Fu o noapte lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
patriot peste măsură. Tribun, ce mai Încoace Încolo! E ceva important, domnu' Precup? Important? Precup Își privi mustrător musafirul peste ochelarii aburiți, căzuți pe vârful nasului. Vital, domnu' Gheretă! Vei vedea Îndată. Gheretă se aplecă cu sfioșenie asupra carnețelului cam slinos pe care Dionisie Precup Îl Împinse nu fără trufie spre capătul opus al mesei, dar nu zări altceva decât cifre pe două coloane Într-o aliniere severă, dincolo de care nu putea domni decât hazardul sau o logică obscură. Cifrele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fi vreun cuvânt inventat pentru morgă, Vreo secție nouă cu alți pacienți Așteptând străvezii cu castronul în mână Ciozvârta de viață, gramajul de pâine, Litrul de aer și targa pe role, Neștiind că din umbră, de după perdele, Pândesc, cu privirea slinoasă, călăii. Cântecul liftierelor din spitale Aici în cabina cu aer lăptos Mereu ne mișcăm: când în sus, când în jos Sus, chirurgii cos morții cu ață, Jos, noi le punem cearșaful pe față. Rude fierbinți, contra cost, ne-nsoțesc. La morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în cuști blindate progeniturile geniale spre clasele Liceului de Artă. Un scriitor local nu putea fi ridicat la cer pentru că era alcătuit dintr-un aliaj neferos. Cei ce dirijau cu brațele pe macaragiu aveau căști de protecție de sub care pletele slinoase pluteau pe umeri. Salopetele mânjite le trădau proveniența: Combinatul de Prelucrare a Sufletelor. Câțiva îngeri urâțiți de neputința misiunii lor încercau să se spele cu zeama cântecelor din greierii adormiți ai copilăriei sau cu portativul tristeții părinților neînțeleși de copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de elită ale orașului, din gândurile iubitelor, din moștenirea genetică a părinților, din amintirea profesorilor, pentru că și-au ros coatele învățând pentru a fi negați de morala acestor visători de cai multicolori. De frizeri, care le tundeau cu plăcere pletele slinoase de gânduri, în care parazitau visele despre câmpii fără sfârșit, lanuri uriașe și greieri... Cum să nu tai cu foarfecele, cum să nu razi cu briciul asemenea gărgăuni! Ceea ce nu înțelegeau frizerii era faptul că exmatriculații aveau umerii aduși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
eu voie, începu să țipe, ia mai verifică înc-o dată dacă nu ne-a scăpat nimic, îi făcu un semn discret cu ochiul Părințelului. Ia spune, fetițo, ce ai pe suflet, zice Angeline trăgîndu-și și ea un scaun la masa slinoasă plină de firimituri rămase de la colegele care mîncaseră înainte lor, sau acum nu-ți mai vine, ți-a trecut mai repede decît ai fi crezut? Tușica se preface că nu aude nimic, se ridică doar pentru cîteva secunde de la locul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nici că există, reia Gulie, ca să vă puteți face o idee cam cum stăteau lucrurile în cazul lui Petrică, fustangiul. Sîc, sîc, să le plîngi de milă nu alta, zice Roja, privind la becul care abia mai pîlpîie, la mesele slinoase, acum că sîntem doar noi, parcă nu mă mai bîntuie gîndul că ar fi existat un trădător care a dat totul peste cap. Să știți că bătrînul Valter l-a pricopsit cu urîtania aia, că era din familie bună, că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-i ca protagoniști pe fiul unui miliardar american, Hearst II (al II-lea) și pe portarul unui zgârie-nori (sediu al firmelor magnatului), Hershkowicz. Hearst II este un tânăr inteligent, zvelt și plin de grație, iar Hershkowicz - un ins scund și slinos, schimonosit de ură împotriva semenilor săi. Acest Richard al III-lea à la Sorin Comoroșan vrea să posede - printr-un transfer de personalitate - femeile cu care se culcă Hearst II, să... juiseze în locul lui și, mai mult decât atât, să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
-așa, zise Ticu, Iorgu al nostru s-a hotărât să ne părăsească... De aici o să mergem întâi pe la mine, apoi ne ducem acasă la el. E vorba să plece peste vreo săptămână... Într-un târziu apăru un ospătar cu păr slinos și privire crucișă, care își notă cu o figură plictisită comanda într-un carnet soios, dar mai trecu încă multă vreme până să aducă berea și debreținii comandați. Gata cu săptămâna de bună servire, meștere? îl întrebă Ticu ironic. "Meșterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cuvinte drăgăstoase care m-au ajutat să mă liniștesc și să ațipesc. M-am trezit din nou pe când eram târâtă pe o scară abruptă din piatră care părea să sfâșie carnea de pe mine. Apoi am fost trântită pe o pardoseală slinoasă. Am deschis ochiul valid și i-am văzut pe chinuitorii mei. Erau acum patru militari dintre care unul părea să fie șeful care zbiera la ceilalți. Deși știam puțină rusă, nu înțelegeam mare lucru din vorbele lui. Când în fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vulcan s-au dus/ hai trezește-te din nefiresc și nepământesc/ vino în realitatea de aici și acum/ scoboară-te din tramvai urcă-n metroul scrijelit cu grafitti/ de trăitorii la periferie/ bea o bere cu mine fii măcar puțin slinoasă și năpădită de murdărie/ fii reală și nu boreală/ lasă-te prinsă-n cacealmaua prezentului dar nu cu vorbe de boală/ fii tu însăți nu pianistă cum te prefaci a fi/ ci femeia de smoală din lăuntru care prea mult
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
lin, până ce-mi termin cântul. Dulce Tamisă, curgi lin, căci nu vorbesc nici tare și nici mult Dar în spatele-mi într-o pală rece-aud Sunetul oaselor si rânjetul de hârcă. Un șobolan se furișa încet prin vegetație Târându-și burta slinoasă pe mal În timp ce pescuiam în canalul plictisit Într-o seară de iarnă în spatele fabricii de gaz Gândind la a regelui, fratelui meu, epavă Și-a regelui, tatălui meu moarte înaintea-i. Trupuri albe dezbrăcate pe pământul jos și umed Și
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
Aia cu presa are lesă, aia cu bannerul ăla uriaș la care mă uit eu și pe care îl susțin foarte mulți oameni, aia e de un porc inimaginabil, acum vă spun în limbaj ecologist, e de un porc gras, slinos, puturos. Remus Cernea: Vedeți, trebuie să căutăm nuanțele... Mircea Badea: Porcul nu are nuanțe, e porc. Remus Cernea: Oamenii acum sunt o voce, își afirmă niște idei, sunt foarte diferiți, sunt tot felul de bannere. Cu unele nu sunt deloc
Dialog aprins între Badea și Cernea. "E de un porc gras, slinos, puturos" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71576_a_72901]