912 matches
-
lui M.Cătruna) Deschis-ai fereastră În pereții duri ai turnului Ce-adăpostea inima mea, Iar tu cu o tușă de penel Făcut-ai o firidă în groșii lui pereți - Punct vulnerabil Ce mă expune lumii dinafară Prin care..... Ies slobode dureri Ce - ascunse au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald, Din fiecare rană... Creneluri tăiași în turnul meu de fildeș, C-o ușoară tușă de penel. Mă plec sub arcul-curcubeu al culorii Și-ascult divine imnuri, eterne simfonii
JERTFA ZIDURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1467970909.html [Corola-blog/BlogPost/341046_a_342375]
-
iadului. - A face semnul crucii înseamnă a te pune pe tine la dispoziția lui Dumnezeu. Constantin Ghika - Să-ți ferești capul de frig și de prostie. sf. Arsenie Boca. - Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode și a face cele ce nu sunt niciodată slobode? Antim Ivireanul Referință Bibliografica: Citate memorabile (102) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
CITATE MEMORABILE (102) de ION UNTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_102_ion_untaru_1391664572.html [Corola-blog/BlogPost/360302_a_361631]
-
pe tine la dispoziția lui Dumnezeu. Constantin Ghika - Să-ți ferești capul de frig și de prostie. sf. Arsenie Boca. - Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode și a face cele ce nu sunt niciodată slobode? Antim Ivireanul Referință Bibliografica: Citate memorabile (102) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CITATE MEMORABILE (102) de ION UNTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_102_ion_untaru_1391664572.html [Corola-blog/BlogPost/360302_a_361631]
-
peste mine, Prin toamne cu frunze aurite, M-ai purtat prin ceruri senine, Fiindu-ne visele noastre împlinite. Am sădit în grădina vieții noastre, Copacii frumoși care au dat rod, Călăuzindu-i spre zările albastre, Să aibă zborul cât mai slobod. Am dat sufletului eterna iubire, Care chiar și la greu ne-a însoțit, Curgând spre veșnica nemurire, Primind sensul vieții de noi dorit. Ai reușit cu bine să treci, Pragul treptei șaptezeci Urcând așa an după an, Să ajungi la
ŞAPTEZECI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Saptezeci_mihai_leonte_1331568475.html [Corola-blog/BlogPost/354501_a_355830]
-
și în atriu drept Și-acuma tare se frământă, să plece sau să-mi stea în piept? Că a venit un zburător, de la vreo câțiva ani lumină Neobosit și călător, fără popas, fără hodină Să vadă de mi-e dorul slobod sau ferecat în atriu stâng, Să vadă de mi-e bine-n lume, dacă trăiesc sau de mă frâng. Să simtă el, cu boarea-i rece, cum plâng, când plâng, cum tac, când tac Cum, fiindcă știu că este înger
CUM TAC, CÂND TAC de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1464258431.html [Corola-blog/BlogPost/378967_a_380296]
-
avea și atât de multe lucruri de făcut. Nu a mai avut timp să-i gătească ceva de mâncare lui Vasile, să aibă ce îmbuca când va veni de la pădure sau de pe unde o mai hălădui el ca tot omul slobod, învățat să nu dea socoteală nimănui. Știa că pentru el, ea reprezenta doar o umbră care se plimba prin casa lui. În cel mai bun caz, era mama celor două fiice nedorite și neiubite vreodată de el. Erau o povară
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
alții priveau cu compasiune „martiriul” în timp ce puțini radiau că în sfârșit mi s-a înfundat și că a fost bine „potcovit talanul”- cu toate că nu mi se potrivea deloc uzuala poreclă, dată îndeobște cailor închiși în obor sau lăsați de către stăpâni slobozi, să pască pe miriștile și ulițele satului, la adăpostul nopții ... Văzând că nu mă opresc din plâns s-a așezat lăngă mine în bancă, m-a mângâiat pe creștet și a încercat să-mi explice că „nota” asta este, zicea
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
tot mai fermecător, în plină zonnă montană , unde înălțimile încântă privirea, până la Cheile Râmețului, dominate de vârfurile Pleșii și Prisecii. Trasee de legătură te conduc la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Mâncând pește-n Blagovește, Tot anu-i va merge bine. Cei ce spun că nu au vreme De reculegere sfântă, Nu simt viața cum se cerne Către lume nevăzută. Nu citesc Sfânta Scriptură, Să afle ce-i pocăința. Lăsându-și slobodă gura, Îndepărtează credința. Cât stau în popas de viață, Scriu tradiții moștenite Și în suflet port speranță, Că de urmași sunt citite. Deschid fereastră de suflet, Cu tradiții pentru lume, Ce le-am primit în testament Și mi le-am
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1458403540.html [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
alb, mereu, cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea. Și-a zilelor din Șnur. Și vine iarăși clipa, ce leagă egal noaptea În echinocțiul slobod. Îți mai citesc iar cartea- Zilelor poeme...E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! E ziua sărbătoare! Domnul Constantin Stroe a citit un poem despre „Întâiul vestitor”. „E martie, întâiul vestitor Cu muguri de slove-n poezie Lăcrimând în
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_la_romani_si_martisorul_vasilica_ilie_1330258260.html [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
ori, nu ajungeai la rând, după o coadă de sute de metri ... Am fost și eu „mic negustor”, „traficant” la sticla de benzină. Alții făceau „embargoul” cu cisterna, chiar zice-se, era conductă, cu tancuri de combustibil, dar ăștia aveau „slobod” de sus. „Bolnav de călătorii” am văzut dincolo afișe cu itinerarii de vis. Italia, Franța, Anglia, Grecia, Egipt, Elveția (destinații știute din cărțile de acasă). Prețul unui sejur era de speriat pentru „micul traficant” și accesibil celor care aveau un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/belgrad-o-vacanta-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
la viața cucernică a fraților, ci să fie crescuți și aceștia cu evlavie ca și copiii obișnuiți ai frățietății, să fie stabilite separat: locuințele, dieta pentru băieți și pentru fete, astfel încât pe de-o parte să nu aibă nici gură slobodă, nici curaj peste măsură înaintea celor mai mari, pe de alta să fie salvat respectul față de ceilalți, din cauza întâlnirilor rare cu ei; locuința separată și dieta vor contribui, așa încât de la pedepsele ce se impun celor desăvârșiți pentru ignorarea atribuțiilor lor
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Învățam scrisul libertății”. Cu adevărat remarcabil într-o vreme când Poesia era pusă-n cătușe în Basarabia iar poeții nu aveau voie să vină în Țară. Sârma ghimpată dintre teritoriile hotărnicite de oameni, nu a împiedicat, însă Cuvântul să circule slobod, chiar și pe căi freatice, lăturalnice, întortocheate, pentru a ajunge, în sfârșit, la Lumină și poetul să poată spune: Învățam scrisul libertății. Da, Libertatea se dobândește, se câștigă cu greu, chiar dacă te naști cu ea, în ea, trebuie s-o
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
pagina de istorie ce se va scrie despre tine. Când te vei retrage din politică, preferă liniștea, că ar fi păcat să pierzi totul numai datorită gurii care te-a ajutat să fii ce ești. Nu lăsa gura să fie „slobodă”, te poate aduce în sapă de lemn. Să nu uiți niciodată locul de unde ai plecat, este un avertisment pentru orice politician. Dacă ai să cazi din vârful piramidei, ar fi o fericire pentru tine să trăiești din nou în sărăcie
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Din_auzite_si_traite_vrei_sa_ai_succ_marin_voican_ghioroiu_1345713762.html [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
Chiar și pe aceea care zice că ochii verzi niciodată să nu-i crezi. Și-a' tăi, dacă mă iau după Ruxandra me', îs di culoarea șopârlei, Ioane ... Și dispri șopârlă mai știu eu că vietatea asta își lasă coada slobodă la nevoie și pe-aici ți-i calea. Îi crește ei alta la loc ... Pi când fetei, Ioane, di-o fi să-i crească odată coadă, nu mai scapă di ea cât trăiește, băiete ... Și eu, cu fata me', n-
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ironie și autoironie, în nota generației anilor '60, comentariul livresc, specific generației anilor '70, dar și adresarea directă, în stilul optzeciștilor: „Umbră a sunetului/ spune-mi tu,/ ce mirare îmi e că sunt plop desfrunzit,/ oră grea, secunda timpului mut ... / Slobod întru vocabula/ imnicului zbor - / iată-mă,/ sunt gloria Clipei: Tăcerea!” Multe poeme stau sub semnul dedicației. Iată, un prim poem închinat lui Nichita: „Nu râd, nu plâng,/ plictisit îndelung/ sub ceardacul divin neaflat./ De aceea te blestem/ să-ți fiu
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
să te muște dansând. Te slobod uitare în hrisoave de ceață cerneala să-ți curgă bâjbâind oarbă cerul luceferi să-ți coasă pe sub aripi verdeață prin Raiul de umbre să-ți adie doar gerul. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TE SLOBOD UITARE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1981, Anul VI, 03 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1464959898.html [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
Din toate porțile. Fug sumețite Fetele, fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n panică Galinaceele. Se scaldă-n șanțuri Rațele, gâștele. Au pierit, oare, Muștele, muștele? Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum și cărare, Învolburate, Apele, Apele! Dar, deodată Apare o roată Însângerată Pe zarea toată: E Soarele, Soarele, Zvârlindu-și pletele, Bucurând fetele Cu mii de scânteie De curcubeie. Vine pe
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
care țin cont. Conștiința unui tânăr nu ar trebui să fie prinsă în jocul „seducției” de libertate, deoarece el poate fi influențat de mediul extern în sens negativ, în special de informațiile complexe din mass-media. „Purtați-vă ca niște oameni slobozi, fără să faceți din slobozenie o haină a răutății”, spune însă Sfântul Petru. Deși avem mai multe tipuri de libertăți, cum ar fi: libertatea de exprimare, libertatea de gândire, ideologică, socială, politică, economică, religioasă etc., trebuie să avem o responsabilitate
LIBERTATE ŞI TINEREŢE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1434805261.html [Corola-blog/BlogPost/368122_a_369451]
-
de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a sărbători cu fast un eveniment, ori a-și acorda sloboda bucurie de a ieși când și când din monotonia și sordidul vieții cotidiene. Interpretând ungerea cu mir ca o jertfă cu bun miros, ca o manifestare de iubire și ca un simbol al îmbălsămării Sale apropiate, certându-și ucenicii pentru
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
de mâine, și haideți să ascultăm tăcerile cosmice, tăcerile siderale dătătoare de viață, de liniște și putere! Lăsați să zboare gândul cot la cot cu imensitatea spațiului și-a veșniciei! Lăsați să se-nalțe gândul cât mai sus cât mai slobod, cât mai departe, spre a putea vedea ceea ce ochii nu văd, spre a putea auzi ceea ce urechile nu aud, ceea ce doar gândul și sufletul vede... Lăsați să pătrundă cosmosul în voi - și veși fi liberi, veți fi liberi! Veți fi
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
îndrepte gândul către cel care a ridicat unicul templu veșnic cuvântului românesc-EMINESCU. Să lăsăm în fiecare iarnă ”cu degetele-I vântul” să lovească în ”ferești” și să ne amintească de cel care s-a integrat în viața cosmosului, să lăsăm slobod vântul să ducă gândurile noastre către el. Dacă fizionomia sufletească a lui EMINESCU este făcută din luceferi și stele, lună și soare, lac și izvoare, mare și codru, floarea de tei și floarea albastră, vântul este mișcarea sufletului său. Jumătate
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
reviiîmi tremură iar mâna pe o panăde acum am tâmplele argintiinu pot să-ți scriu, căci sufletul mi-e rană.... XVIII. E ZIUA TA FEMEIE, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017. mă culc, sunt slobod la trezire, sunt un rebel ca orișice nebun și duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun, ceasul mai ticăie în turnul nopții timpul s-a oprit și odihnește în vale mai stau o clipă să îmi număr
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
limba bate ora șapte, e ziua ta femeie, veșnică făptură cu dalta ți-am cioplit trupul în stâncă surghiun mi-a fost visul, îmi dai o gură când ochiul tău începe iar să plângă. Citește mai mult mă culc, sunt slobod la trezire,sunt un rebel ca orișice nebunși duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun,ceasul mai ticăie în turnul nopțiitimpul s-a oprit și odihnește în valemai stau o clipă să îmi număr sorții,rămân în
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
care își notează pe agenda zilnică împlinirea faptelor bune și iubirea, a devenit pentru mine esențială. Scriu din dragoste de oameni și ca să intru în conversație cu ei. În scrierile mele mi-am deschis sufletul și lumea poate să umble sloboda prin el. Am în minte prietenii cărora mă adresez, dar și pe cititorii care au puncte de vedere diferite de ale mele, căci, într-un anume fel, si ei mă stârnesc pe mine. Când scriu îi am în vedere chiar
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]