583 matches
-
reduse până la absurd, din ele rămânând incredibila prostie ce le caracterizează. Stilul este de o claritate deplină, niciun fel de mofturi lingvistice iar dialogurile sunt de o autenticitate rară." (Mircea Cavadia - Veșnicul inventator al cuvintelor). ---------------------------------- Alexandra MIHALACHIE 15 februarie 2015 Slobozia Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE - MIHAI FRUNZĂ - TERAPIE DE RÂS / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509, Anul V, 17 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
până aproape de locul numit Jidogin i, de aici, printr-un hotar convențional, hotarul merge până la pădurea Iapa. în partea de apus, comuna Filipeni se mărginește cu comuna Ungureni, Parincea și Pâncești, de care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost păstrate. Vechile denumiri, desemnând părți și locuri din vechea moșie răzeșească au început să fie folosite din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domni unor beneficiari. Nevoia de brațe de muncă, rezistența satelor răzășești la transformarea lor în sate de clăcași, dispariția unor sate (Filipeni) i-au determinat pe unii proprietari de întinse moșii să întemeieze sate cu oameni aduși din alte părți - slobozii sau săliști. Aceste forme de așezări umane se întâlnesc și în comuna Filipeni și, în devenirea lor ca locuri de manifestare a activității productive și social-culturale, au refăcut etapele și practicile de înstăpânire caracteristice satelor românești în general.Satele Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bucovina și apoi o trecere a unei părți din această populație peste „Cordon”, peste granița dintre Bucovina și Moldova, care și-a găsit loc de așezare pe moșiile boierești din centrul Moldovei, în județul Bacău, punând bazele satului Lunca și Slobozia Domniței. Cauzele migrării românilor la sud și la est de Carpați, atât în șara Românească Muntenia, cât și în țara Românească Moldova au făcut obiectul a numeroase însemnări, scrieri, impresii de călătorie, analize social-economice, opere istorice, atât ale unor istorici străini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gura Dunavățului) Laz - pădure lăzuită, tăiată pentru a se obține locă de așezare și agricultur Poianș - luminiș în pădure, insule de stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânire sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca, din velnița din hotarul Sloboziei cu Ruseștii. Boierul Rosetti a avut cârciumă și han în Lunca. În 219 centrul satului, pe partea dreaptă a drumului ce ducea la Runc. Rosetti, prin anul 1879, și-a ridicat han, pune vânzător la han pe Gheorghe Hură, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care la Lunca - Slobozia și Valea Boțului se ținea pe 8 noiembrie, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, patronii bisericii. Hramul era o petrecere de familie, se adunau toți cei plecați în țară, se adunau rudele, apoi era un prilej de a „socializa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Balthazar Hacquet, care a călătorit în șările Române și în Bucovina, învățând limba română. Acest port de la sfârșitul secolului al XVIIIlea a fost adusă de „dornenii” luncași pe Valea Dunavățului și în alte sate din Centrul Moldovei (Valea Lupului și Slobozia Domniței). Balthazar Hacquet descrie și prezintă atât îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mitropolit la Cluj; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei; Casian al Dunării de Jos - căruia i-a fost mentor și îndrumător; Calinic al Argeșului și Mușcelului; Gherasim al Râmnicului; Damaschin al Sloboziei și Călărașilor, trecut și el între timp la viața cea veșnică în luna aprilie anul 2009; Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - care i-a fost un sincer și apropiat sfetnic în multe împrejurări și situații; Laurențiu al Caransebeșului - Profesor de
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
din ziua de 23 Aprilie anul 2009 ne facem părtași la nașterea în viața cea veșnică a Împărăției Cerurilor a unui mare cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești, totodată și apologet al dreptei credințe creștine - Episcopul Damaschin Coravu al Sloboziei și Călărașilor, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a pastorației vreme de mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
Călărașilor, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a pastorației vreme de mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de douăzeci de ani
EPISCOPUL DAMASCHIN CORAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366870_a_368199]
-
veșnice în 29 August anul 2005, la Sibiu. Apoi Episcopii Epifanie al Buzăului și Vrancei - colegul și urmașul său în scaunul stărețesc de la Mănăstirea Neamț, Casian al Dunării de Jos, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Damaschin al Sloboziei și Călărașilor - colaboratorul său apropiat în calitatea de Episcop Vicar și de Profesor Universitar la Craiova, trecut și el la Domnul în anul 2009, Ioan al Covasnei și Harghitei - ucenicul și colaboratorul său pe șantierele mănăstirilor oltene și totodată stareț
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
și totodată stareț al Mănăstirii Lainici, pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare la Episcopia nou înființată din centrul țării românești; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Vincențiu Ploieșteanul, actualul Episcop al Sloboziei și Călărașilor, din anul trecut 2009 - ucenicul său iubit și apropiat, de asemenea Arhiereul Irineu Slătineanu - Episcopul Vicar de atunci al Ținutului Râmnicului, Profesor și Decan la Facultatea de Teologie din Craiova și actual Mitropolit al Olteniei, și mulți alții
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
alăturând-se și ceilalți comeseni în nici un fel legați de evenimentul cu pricina, pur și simplu din respect pentru sărbătorit, cunoscut sau nu și datină! Alo, se-aude la Lido sau Athene Palace sau la Coliba haiducilor sau la Privighetoarea Sloboziei de Ialomița sau pe unde-o mai fi, ce va ca să însemne asta!?... După un ghiftuit ca la ... „Rainforest” acasă, pentru oameni simpli nu cu dare de mână, o plimbărică cu tramcarul din San Francisco era o împlinire „peste poate
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
al Alba Iuliei; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei; Casian al Dunării de Jos - căruia i-a fost mentor și îndrumător; Calinic al Argeșului și Mușcelului; Gherasim al Râmnicului; Damaschin al Sloboziei și Călărașilor, trecut și el între timp la viața cea veșnică în luna aprilie anul 2009; Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - care i-a fost un sincer și apropiat sfetnic în multe împrejurări și situații; Laurențiu al Caransebeșului - Profesor de
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
Acasă > Literatura > Cărți > O NOUĂ APARIȚIE LITERARĂ, ÎN COLECȚIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: „LUMINI ȘI UMBRE” (VERSURI) DE AUREL VASILICA (SLOBOZIA), CARTE DEDICATĂ PĂRINTELUI CRISTIAN POMOHACI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată „LUMINI ȘI UMBRE” (versuri) de
„LUMINI ŞI UMBRE” (VERSURI) DE AUREL VASILICĂ (SLOBOZIA), CARTE DEDICATĂ PĂRINTELUI CRISTIAN POMOHACI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351904_a_353233]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > ILEANA VULPESCU - LANSARE DE CARTE LA SLOBOZIA - „NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” Autor: Florentina Loredana Dalian Publicat în: Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Asociația „Montan Club Excelsior”, al cărei Președinte este domnul Eliad Dobrinescu, a organizat la Slobozia o întâlnire cu
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
DALIAN-1.Doamnă Florentina Loredana Dalian, sunteți o personalitate a vieții culturale ialomițene, o cunoscută și apreciată scriitoare, membră a Asociației Culturale „Helis” din Slobozia, membră fondatoare a Clubului Umoriștilor Constănțeni „Prăvălia cu umor”,... IV. ILEANA VULPESCU - LANSARE DE CARTE LA SLOBOZIA - „NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?”, de Florentina Loredana Dalian , publicat în Ediția nr. 777 din 15 februarie 2013. Asociația „Montan Club Excelsior”, al cărei Președinte este domnul Eliad Dobrinescu, a organizat la Slobozia o întâlnire cu Scriitoarea Ileana Vulpescu
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
în două autobuze. Ne-am urcat în trenul spre Verești. Am călătorit toată ziua. Schimbat trenul la: Verești, Ploiești -Sud și Urziceni. La U. am ajuns la ora 2 și 20. De aici la 5 și 10 vom pleca spre Slobozia Veche.Din Slobozia vom pleca, în sfârșit, spre Amara! Cu autobuzele; biletele au fost plătite aici la Urziceni. 3 iulie. În jurul orei 6 dimineața am ajuns la Slobozia. În apropierea gării se află o stație de autobuze.Tov.comandant a
DEŞERTUL DE CATIFEA (14) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345687_a_347016]