40 matches
-
Era frig și lapoviță iar prin Slobozie umbla vorba că nu este semn bun ca tocmai de Alexe Caldu să fie frig. Băteau clopotele într-o dungă... Cui îi mai ardea să măture bătătura și să grebleze livezile ca să oprească slobozitul gângăniilor din lacra pe care i-a încredințat-o Dumnezeu lui Alexe? Toți știau povestea, dar o mai spuneau o dată: cum de Ziua Crucii, la 14 septembrie, Domnul din ceruri a pus de s-au strâns toate gângăniile și toate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
inclus în 65 antologii/ culegeri. Are 7 volume personale de umor. Femeia și epigrama Amândouă mă turmentă Gânduri, simțuri îmi incită, Fiecare de-i recentă, De se poate inedită! Rostul amorului “Iubire, bibelou de porțelan”, Un dar divin din ceruri slobozit, Tu îi îndemni pe tineri an de an Să prețuiască ce-i neprețuit! Amorul tarifat și onoarea Când tu, constrânsă dur ești de nevoi Și dai pe bani favoruri și candoare, Să știi că ai tot dreptul la onoare, Că
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
golit. Cât era la ora zece, Budac se gătea să plece Ca să treacă peste vale la mândruța-n șezătoare. Când era să treacă valea, cinci jendari îi ținea calea. Iar Andrei Budac îndată își luă pușca să tragă. Când cocoșu-a slobozit, pușca lui nu a troznit Și la văr-so a gândit. Lăcomia vărului l-a trădat jendarului. Jendarii nu-l cunoștea pân-ce vărul nu-l striga... Cînd era la cap de punte gloanțele l străpung în frunte, Prin inimă și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lipsită de interes este descrierea Constanței Dunca (realizată din amintirile copilăriei) referitoare la interiorul locuinței Eminoviceștilor de la Dumbrăveni: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulcină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben. La dreapta două divanuri cu macaturi și saltele de lână roșii și verzi, țesătură de casă. Între ferestre o masă de cărți închisă. Pe dânsa o lampă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să fi fost interiorul dependinței, văzută cu ochii copilăriei, din moment ce o găsim descrisă aievea, în amintirile unei sătence: o odaie mică, joasă, sclipitoare de curățenie, apoi o alta mai mare. Aici iarăși pereți albi, văruiți, dar și perdele albe, dese, slobozite. Miros mare de sulfină, podele uscate, gălbii, proaspăt unse cu lutișor galben 50. Atmosfera de interior generează o intensă stare poetică: Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,/ S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră,/ Jăraticul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sub sancțiunea de a i se revoca autorizarea și fără drept de despăgubire. El este dator să despăgubească pe riverani de stricăciunile cauzate prin lovirea lemnelor transportate în stare liberă sau în formă de plute, cum și prin revărsarea apelor slobozite. Stricăciunile provenite din cazuri de forță majoră sau care s'ar fi produs și fără instalarea opusturilor nu-l privesc. De două ori pe an, fie-care proprietar de opusturi va face să se constate prin primăria respectivă prevenind și pe
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
colină, ca nu cumva mirosul de bucate să-i supere. Sus, pe colină, tânăra doamnă a casei dădea viață unei ființe micuțe, negricioase și vinete. Mitrana, agentul de legătură dintre casa boierilor și bucătărie, își dădea importanță. Baba Ioana - roabă slobozită, care după eliberare se întorsese la matcă și era socotită un bun al familiei, care se mândrea cu acest lucru și, cu aere de aristocrată, își bătea joc de țăranii cu «călcâie crăpate», pe când ea era «țigăncușe crescută pe cărămida
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lui spurcat cu tot! Isaia cade pe gânduri... Entuziasmul i se moaie. Nu, nu-i bine. Dacă-ți întoarce lovitura?.. Aista-i dracu' gol", îl străfulgeră un gând. O săgeată rătăcită în bătălie din spate. Nu se știe de cine slobozită, nu se știe de unde, propune Alexa. Nu... nu... Și-aiasta-i încă cu primejdie. Sângele mânjește, lasă urme. Lovitura trebuie să vină pe furiș, tăcută, nevăzută, neștiută, fulgerătoare, ca mușcătura de năpârcă mortală. Un praf, un prăfuleț cât o buburuză, o înghițitură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
facă din Manuscrisul Potra un text secret al lui Șuțu menit spre a alimenta cu un adevăr dublu un lanț conspirativ al biografilor lui Eminescu. Drept pentru care încep să deschid ochii și ies de sub cascada de imprecații și noroi slobozită de autor asupra istoricilor literari lăsându-l să băligărească mai departe un sol îndemn de sămânță pentru simplul motiv că e nisip și numai nisip spulberat de vânt. Nici scrisul nu se îndeamnă să rodească în deșert. 2. „DOSARUL MAIORESCU
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în chemarea pe care o avea când a fost chemat. 21. Ai fost chemat când erai rob? Să nu te neliniștești de lucrul acesta; dar, dacă poți să ajungi slobod, folosește-te. 22. Căci robul chemat în Domnul este un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod care a fost chemat este un rob al lui Hristos. 23. Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți, dar, robi oamenilor. 24. Fiecare, fraților, să rămână cu Dumnezeu în starea în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu un cunoscut al meu, ce se afla acolo în slujbă, anume Alecu Stavăr, carele au și spus bărbierului de unde sunt, și la a căruia dugheană, după eșirea mea de acolo, s-au găsit o pascvilă lepădată. Îndată, după poruncile slobozite, s-au făcut înștiințare de aceasta hatmanului, agăi și polițmaistrului rosienesc ce era atuncea în Eși, s-au chemat pe bărbier la dopros (interogatoriu), ca să arate cine a fost într-ace sară la dânsul și el au spus că între
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-au mai păstrat. Unii istorici presupun că acest moment ar fi legat de domnia și luptele lui Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648-1657) care, în încercarea de a se scutura de jugul otoman, strânge în armata sa toți "nobilii sloboziți și secuii". După moartea acestuia, principii care i-au succedat, în special Mihai Apafi I (1660-1690), declanșează o seria de persecuții dure și expropieri împotriva celor care s-au remarcat în luptele date de Gheorghe Rákóczi al II-lea. În
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
sunt proprietatea statului"”, exista un număr mic de robi care nu erau rromi, îndeosebi printre „"tâmpiți"” (handicapații mintali) și tătari capturați în bătălii, și de rromi care nu erau robi (printre familiile înstărite, care-și răscumpăraseră robia sau printre rromii „"sloboziți"”, adică eliberați, care se regrupau în „"Slobozii"”), dar aceștia nu mai erau denumiți "țigani", cuvânt care devenise sinonim cu "rob". Legile referitoare la țigani erau cam aceleași peste tot. Robii erau proprietatea stăpânului, care dispunea de ei ca de orice
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]