100 matches
-
care este semnul unei anumite puteri de a face ce vrei într-o lume în care tot ce vrei se poate cumpăra. Această „putere“ a devenit o valoare în sine. Semnele pustiirii sunt „instanțele aservite ale justiției, cu închisori care sluțesc, pervertesc sub motivul reeducării“, cum foarte bine observa Dostoievski în volumul „Amintiri din subteran”. Cu toate că trăim o realitate invadată de un gen de „barbarie, simplificatoare și aspră“, totuși viața noastră nu este legată definitiv de lumea de aici și, sub
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
se potrivește nicidecum. Am trecut pe străzile cunoscute mie încă din anii copilăriei și am simțit o mânie de nedescris față de cei care din dorința de a obține profit cât mai mare, au acceptat ca ”fața orașului străbun” să fie sluțită, sub un pretext meschin, de a fi în pas cu țările vestului... Ei nu știu însă că aici nu este voie să se taie copacii! Cine face acest lucru este tras la răspundere. Mi-a lăcrimat inima când am pășit
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
Mesajul de comunicare se transmite, uneori, printr-o formă specială de corespondență cu „însoțitorul” său din această carte: „Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
fost tineri fără a fi bogați generația care vine își crează o altă lume nu atât de romantică precum a noastră cu diplome mai aiurită mai rococo roși de gelozie ne dăm bătuți după atâtea jertfe inutile care ne-au sluțit voi nu mai sunteți sensibili la razele lunii nici toamnele nu vă mai impresionează cu melancolia lor deșucheată nici sălciile plângătoare cu frunzișul lor care scuipă în toamnă licur de stele voi trăiți în orașe care se pliază ca armonicile
GENERAŢIA NOASTRĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345660_a_346989]
-
Pentru că acestea leagă inima noastră numai de cele de jos și împiedecă înălțarea sufletului spre cele de sus. Câte cazuri nefericite sau adevărate tragedii nu s-au desfășurat chiar sub ochii noștri, din cauza dorinței de îmbogățire cu orice preț. Banul sluțește, înrăiește și poate transforma omul într-o adevărată fiară. Înnăbușă orice sentiment de milă sau compasiune față de semenii noștri care o duc mai greu. Când am venit în această lume, nu am adus nimic cu noi, precum nici nu vom
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 6 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355335_a_356664]
-
noroc. Avea în sfârșit o întâlnire decisivă, după o sumedenie de alte întâlniri ratate. Își găsise în cele din urmă jumătatea. Acceptase. Azi venea cu bagaje cu tot să i se alăture pentru toată viața. „Iar doctorii voiau să-l sluțească să-l lase ciung, tocmai când..." N-apucă să-și mai ducă gândul la capăt. Speriat de trecerea garniturii de tren prin gara pustie, alunecă. Pălăria-i căzu furată de pe creștet de curentul iscat de goana trenului neanunțat. Căzut fără de
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
valorilor ca oamenii să nu mai alerge după himere? Ce îl determină pe om să-și aleagă drumul pe care îl va urma în viață? Și nu știi când apare chipul mefistofelic al banului care distorsionează virtuți și caractere. Care sluțește sufletele. Banul care fură mințile la mai mult de nouăzeci și nouă la sută dintre noi. Banul care maculează totul. Care orchestrează neînțelegeri, dispute și războaie și care antrenează suferințe inimaginabile. Banul, izvorul tuturor suferințelor. Suferințe care la rândul lor
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
organizează spectacole, concerte, târguri, festivaluri și alte evenimente încadrate la categoria culturale. Între timp, Bucureștiul geme de mașini de teren parcate pe trotuare, taie tot ce e verde pentru a amenaja terase pline de kitsch-uri fără nicio gândire unitară, sluțește clădirile de patrimoniu văruindu-le la parter și face strategii de fluidizare a traficului care vor avea ca rezultat final doar aducerea mai multor mașini în oraș. Spre comparație, în conferința despre care am pomenit mai devreme, primarul Emil Boc
Ghici care-i orașul kitsch? Am fost la Cluj și mi-am dat seama cât de calamitat este Bucureștiul () [Corola-blog/BlogPost/339225_a_340554]
-
făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș, hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!...” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
suflet să-i ridicăm către lumini și drept să-i îndrumăm la umblet pe calea aspră spre grădini iar de-om greși a noastră-i vina nicicum a pruncilor crescuți obrazul de-l mânjește tina numai pe noi ne face sluți ei se pornesc egali în lume și de ajung la bine greu este că noi greșim anume dar îi ajută Dumnezeu nici ei nu ne vor cerne-n site să ne împartă-n buni sau răi vor fi doar ființe
COPIII NU SE CERN PRIN SITE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341608_a_342937]
-
blânzi, educați, Dar ne scuipă . - Orice-ar spune, -ntre animale, Noi n-avem asemănare. Așa virtuosi mai rar! Eu sunt Asinus! Nu măgar! ” * * * - Cred c-ați înțeles deplin: Amorul propriu e venin, Ce sufletul ni-l otrăvește Și caracterul îl sluțește. - Da! Da! Da!! Am înțeles! Printre noi vedem adese Mulți ce, sigur, n-au habar Că seamănă cu un ... măgar! ................................................................................................................ 1. Baudet - nume de măgar Referință Bibliografică: Leul, Maimuța și Măgarii / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LEUL, MAIMUȚA ȘI MĂGARII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371360_a_372689]
-
la marginea Limpejoarei. Valea principală, pe iarbă (Valea proscrișilor). Cârnu urla înfuriat aruncând valuri, valuri de ape mocirloase (Valea Proscrișilor). Reperele de sănătate morală și fizică au fost păstrate cu strășnicie, cu toate că în perioade tulburi ideologii nelegiuite au încercat să sluțească omul curat și frumos, așa cum l-a lăsat Dumnezeu. Descrierea de natură așază temporal acțiunea: Ninsoarea s-a întețit. E mai degrabă o ploaie deasă care îngroașă stratul noroios în care se afundă bocancii (Nimic deosebit în timpul serviciului meu); era
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
un număr de telefon. - Numai dacă s-a întors de la spital ! îmi zice el, cam sceptic. Am văzut-o ieri plecând cu prințul imediat după duel. - Dar prințul nu avea nimic ! îmi exprim eu mirarea. - Se plângea că l-ați sluțit, sir ! Oricum, era și așa destul de slut ! Nu-i mai pune nici dracu` păr pe unde a trecut glonțul ! Referință Bibliografică: Drumul apelor, 49 ( roman ) / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2301, Anul VII, 19 aprilie 2017. Drepturi
DRUMUL APELOR, 49 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375328_a_376657]
-
trufași; Crezându-se stăpâni, au vrut să scoată România la mezat, măcar pe bucățele, dacă nu întreagă. Uitând, se pare, că nu pot vinde ce nu le aparține. Dar, mai ales, nesocotindu-Ți vrerea, Doamne: “SFÂNTA CRUCE NU POATE FI SLUȚITĂ”. ROMÂNIA: “Privește-i hotarele!” “Privește-i stema!” “Primește-i DUHUL!” IOANA STUPARU 24 ianuarie 2005 Referință Bibliografică: VIZIUNE PENTRU ROMÂNIA, de Ioana Stuparu / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1772, Anul V, 07 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
VIZIUNE PENTRU ROMÂNIA, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372877_a_374206]
-
trufași; Crezându-se stăpâni, au vrut să scoată România la mezat, măcar pe bucățele, dacă nu întreagă. Uitând, se pare, că nu pot vinde ce nu le aparține. Dar, mai ales, nesocotindu-Ți vrerea, Doamne: “SFÂNTA CRUCE NU POATE FI SLUȚITĂ”. ROMÂNIA: “Privește-i hotarele!” “Privește-i stema!” “Primește-i DUHUL!” IOANA STUPARU 24 ianuarie 2005 ... Citește mai mult Viziune despre RomâniaCând ai făcut această țară, DOAMNE,ai vrut să aibă formă de CRUCE.Nenumărate bogății ai presărat în ea,dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
trufași;Crezându-se stăpâni,au vrut să scoată România la mezat,măcar pe bucățele, dacă nu întreagă.Uitând, se pare,că nu pot vinde ce nu le aparține. Dar, mai ales, nesocotindu-Ți vrerea, Doamne:“SFÂNTA CRUCE NU POATE FI SLUȚITĂ”.ROMÂNIA: “Privește-i hotarele!”“Privește-i stema!”“Primește-i DUHUL!”IOANA STUPARU 24 ianuarie 2005... V. ALEXANDRINA CHELU ȘI FLORIAN CHELU MADEVA - ROCK FILARMONICA ORADEA, DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1651 din 09 iulie 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
pregătită din timpul zilei o grămadă de lemne. Aprinse focul. Scânteile se pierdeau prin negură ca niște licurici, iar lumina flăcărilor inundă ograda, întunericul retrăgându-se în dosul gardului. - Acum începe dezmățul! Cine mă vede așa să amuțească și să sluțească până la Rusalii când numai dansul călușarilor îl va scăpa de povara ce va cădea pe capul său în această noapte a vrăjilor! Cotoroanța își aruncă straiele și basmaua slinoasă, își despleti părul și rămase în pielea goală. Din traistă scoase
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
întregi, așezându-și-le deasupra semnăturii lor. Or, cred ei cumva că nu se observă de departe sufletul și carnea mea în prada din care își umplu ei scrierile? Ba bine că nu! Cel puțin, îi rog să nu-mi sluțească exprimările, nici să nu ia un portret zugrăvit de către mine cuiva, ca să-l atribuie ei altcuiva! De pildă, chipul pe care l-am dat eu, în cuvintele mele, părintelui Gheorghe Bârjovanu, nu poate fi transgresat în altul, fără tenta de
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
politicienilor de incredibilă platitudine și nu numai, că țara asta minunată trebuie gospodărită mai acătării, mai cu dragoste de neam și respect față de înaintași, care s-au sacrificat pentru a o face și mai frumoasă, iar nu pentru a o sluți diverși Manea sluții și urâții... dar și o subtilă atenționare a eventualilor prădători, mânați doar de bicisnica lor lăcomie, că aici viețuiește un popor viteaz și mândru, care nu se va lăsa îngenuncheat atât de ușor... La fel de bine, avem de-
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
veniseră în București! Cine s-ar fi gândit că din copilul gracil și temător de atunci să iasă femeia rea și prepuielnică de acum?! Și Mira își aminti cât de fragilă și caraghioasă îi păruse biata gâgâlice, căci bunicul îi sluțise pe nepoți chiar în vara mutării în Capitală, tunzându-i la zero, fără să o fi consultat în prealabil și pe mama lor. Când Marieta venise în ziua aceea de la școală și rămăsese mută de priveliște, socrul îi spusese pe
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
un poem din roze de poiană, flori de ,,nu mă uita” din acelea pe care i le punea Veronica lui Eminescu pe mormânt, căci e frumoasă ca steaua Iris, o văd așa în alb, coborând precum noaptea ielele, să mă sluțească, să-mi fure savoarea sufletului... dar în pădurea cuvintelor e singurătate, Doamneee, ce singurătate ! voi prieteni, unde sunteți, v-ați rătăcit și voi ? ieșiți din morminte, din cârciumi, din bârlogul iubitelor, din fericirile și nefericirile voastre, veniți la mine să
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
Nausica, care-l ajută să ajungă acasă. să fiu eu un rătăcit ,un naufragiat, un fel de Odyseu care bâjbâi prin întunericul cuvintelor ? la început a fost cuvântul și cuvântul este Dumnezeu, dar cine a pervertit cuvântul, cine l-a sluțit, cine l-a răstălmăcit, cine a făcut din el sabie, dar și miere, cine a făcut din el cuib de metafore care înfloresc în poemele noaste, cine l-a făcut să ucidă dar și să mângâie, cuvintele dor, cuvintele mint
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
Se zice că va fi pus și Primar, na! Mi-a zis mie Arghira lu’ Ciuciulei. -Nu îl vreau mamă, nu îl vreau ! -Ei, co fi după tine! Și om scăpa și noi de amarnica de sărăcie, că mi-a sluțit sufletul...Eu ce am făcut dacă am luat unul sărac? Sărac el, săracă eu, uite că a fost rău. 3 Un vînt calduț ,de primăvară , aleargă printre frunze și oameni ,vesel ca un copil răsfățat. A coborît de pe culmile din
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
horn? - Îl văd. Și...? - De s-o sui pisica, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca niște smintite. Pe când se sluțeau ele, cum vă spun, iaca și tatăl copilului intră pe ușă, flămând și necăjit ca vai de el. - Ce este? Ce v-au găsit? Atunci ele, mai venindu-și puțin în fire, începură a-și șterge lacrămile și a-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și deschiderea porților templului pentru toată lumea. Nu! strigă Brummell izbind cu pumnul În masă, nu, nu toate picioarele sunt chemate să poarte În același fel o cizmă sau un pantalon... Nu, milords. Oare nu există oameni care șchioapătă, care sunt sluți sau mizerabili pentru toată viața? Și nu ar trebui să prefacem În axiomă acea cugetare pe care am rostit-o de mii de ori de-a lungul vieții: XII Nimic nu seamănă mai puțin cu omul decât un om! Prin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]