140 matches
-
le-a dăruit mânăstirii Strehaia, domnul Constantin Brâncoveanu exclamă:“ Auziți, boieri, cu jafuri și cu nedreptăți face pomene” și continuând rechizitoriul, domnitorul exclamă: „Dar până când aceste jafuri să le faci, clucere Costandine? Eu te-am rădicat și te-am făcut slugeru mare , comisu mare și cluceru mare, al șaselea scaun al divanului și te-am miluit și te-am ținut credincios”. După ce rezumă fraudele comise în trecut, sub alți domni de el, tatăl său și alții din familia sa, cunoscuți ca
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
posturile cele mai modeste; în privința lui Tudor Vladimirescu, acei boieri nu se puteau împăca cu ideea că, ajutat de noroc, ar avea șanse a se face Domnitor, uzurpând astfel drepturile lor. Ce fel! Un boiernaș de a treia clasă, un sluger Tudor, să ceară reforme politice și sociale? Și mai ales cu mâna armată? Să ajungă să fie Domn?...”. Fără a relua toate argumentele istoricilor, cred că Tudor Vladimirescu n-ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti atestarea documentară
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
În documentele din1808 despre pricina dintre Marica Săvoiu polcovniceasă și moșnenii din Roșiuța, pe de o parte, și Tudor, pe de altă parte, pentru 406 stânjeni de moșie din hotarul Lupoița, cel din urmă este menționat cu rangul boieresc de sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului pentru mehedințeni
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
fi putut avea atâta putere în societate încât să facă propria-i lege prin părțile vestice ale Țării Românești, să ajungă dintr-un simplu moșnean din Vladimiri mic boier cu rang de postelnic (1801), biv vtori comis! (1806) și, apoi, sluger, în baza căruia să i se acorde gradul/funcția de comandir al pandurilor, sau ctitor al bisericii din Prejna (1806-1808), calitate lângă un alt boier Gheorghe Duncea („jipan Gheorghe Duncea”) ?! Orice răspuns ar fi dat nu poate fi lispit de
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
genial ar fi fost tânărul Tudor din Vladimirii Gorjului, la nivelul dinamicii sociale din primii ani ai secolului al XIX-lea, ascensiunea lui fulminantă către considerația prietenului și colaboratorului său Gheorghe Duncea din Prejna „de prea bunul și prea înțeleptul sluger Theodor Vladimirescu”, care gânditu-sa să scape Țara Românească de fanarioți este greu de acceptat de o minimă logică. Tot din „memoriul” lui Gheorghe Duncea, apreciat de istoricul Emil Vârtosu ca „cea dintâi istorie a lui Tudor Vladimirescu”, editat în
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
șederea copilului Tudor în Prejna timp de șase ani, și apoi la moșia Glogoveanului de lângă Baia de Aramă și la Craiova unde a învățat trei ani „carte boierească” împreună cu fiul boierului Ioniță Glogoveanu, Nicolae. După terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile sale din Baia de Aramă, Glogova și Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustorești în Transilvania și la
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Negri, maiorul Alecu Cuza, vornicul Grigorie Șuțu, vornicul Manolaki Costaki, medelnicerul Vasilie Nicolau, d. Vasile Stan, aga Manolache Costin, spătarul Nic. Carp, spătarul Sandu Miclescu, nobilul Const. Sturdza, d. Ioniță Olariul, d. Ioniță Ghidionescu, vornicul Petre Mavrogheni, vornicul Nicu Catargiu, slugerul Nic. Bosie, Pandele Croitoru, colonelul Nic. Iamandi, Dimitrie Vesiliev {EminescuOpXI 267} Romov, Lazar Galiardi, vornicul Ioan Cantacuzino, aga Grigorie Costachi, Constandin Știun, Timofti Sacalov, logofătul Alecu Balș. Iată o Adunare compusă din privilegiați, din boieri, condusă de vornici, care abroagă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la Poartă și serviciile aduse suedezilor nu-i impun scrupule de fidelitate, căci întreținea relații epistolare și cu hanul tătarilor, dușmanul regelui. Ulterior, calitățile sale diplomatice sunt bine apreciate la Curtea Moldovei, unde dobândește și ranguri: mare „ușeriu”, căminar, mare sluger. Mihai Racoviță, ajuns la a treia domnie (1716-1726), îi încredințează misiuni dificile: tratative privind retragerea tătarilor din ținuturile Moldovei (în 1717) sau aplanarea conflictelor dintre populație și soldații unguri ai lui Esterházy, ce iernaseră la Iași. Mehmendar (însoțitor) abil, A
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
putea recruta filfilzonii ar fi a cincea și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia, boieri cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
duh al răzvrătirii”. Împotriva „câinilor de boieri” se ridică haiducii, olteni aprigi, care dau norodului speranța izbăvirii. Însă vremurile sunt încă potrivnice, și dacă legendarul Iancu Jianu șetrarul se dă prins până la urmă, resemnându-se să devină un gospodar potolit, slugerul Tudor, pornit să schimbe „rânduiala”, cade ucis mișelește. Epicul vioi, deși fără suflu, ticsit cu o puzderie de amănunte ce aspiră să imprime narațiunii un colorit de epocă, este servit de un limbaj care se vrea cronicăresc, și în mimetismul
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
grecque de Iassy (1812-1821), în „Balkan Studies“, nr. 7, 1966, p. 61-76. • Vezi însemnările lui Anatole Demidov, în Gh. Bezviconi, Călători ruși în Moldova și Muntenia, București, 1947, p. 311-399. • Tipografia fusese creată de dr. Caracaș, stolnicul Răducan Clinceanu și slugerul D. Topliceanu. 53 D. Simonescu, Din activitatea tipografică a Bucureștilor (1678-1830), București, p. 18-19. 54 Între altele și Topografia Vlahiei, scrisă de fostul proprietar, „iatrofilosoful C. Caracaș“. Din 1834 Heliade îi are asociați pe frații Hristide, iar din 1840 este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Neculce (niște „ucideri tăcute”) în legătură cu Gavriliță Costachi, hatmanul (a fost căsătorit întâi cu o fiică a lui Caracaș, apoi cu Tudorica, fiica hatmanului Iancu Costin - i-a fost, deci, cumnat lui Miron Costin -, și, în fine, cu Vasilica, fiica marelui sluger Gavril Palade 112) pe care Constantin Cantemir l-a trimis ca sol pe lângă Domnul țării Românești („Și întorcându-se Gavriliță înapoi, îndată au și murit. Dzic să-l fie otrăvit Șerban-vodă”)113, și cu acel „cneadzu mare”, pentru care „cheltuit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a marelui vornic Vintilă Florescu, a murit în 1508 în lupta de la Tinoasa „în oastea răposatului Radu voevod cel Bun, fiul lui Vlad voevod Călugărul”168. Adesea boierii își dădeau viața pentru Voievodul pe care-l slujeau (Preda Floricoul, mare sluger - i se spunea astfel, fiindcă se însurase cu Florica, fiica lui Mihai Viteazul -, a fost ucis la București, în 1631, combătându-l pe Leon Vodă169; Albu Golescu, căsătorit cu Irina, fiica lui Miloș Voievod, i-a fost credincios unchiului soției
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Făreașa 202 și marele armaș Radu Vărzaru, ginerele lui Chirica Rudeanu (o ținea pe fiica aceluia, Ioana)203, cele două „vase rele” de care vorbesc cronicile inventariindu-le abuzurile. în 1655, aceiași mercenari rebeli, „turbați”, i-au omorât pe marele sluger Socol Cornățeanu (cel care fusese însurat întâi cu Marula, fiica naturală a lui Mihai Viteazul 204, pe Udrea Doicescu, și el mare sluger (căsătorit cu Neaga, fiica postelnicului Pătru Mihălcescu din Pătârlagele)205, pe grecul Gheorghe Caridi din Tricala, vistier
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care vorbesc cronicile inventariindu-le abuzurile. în 1655, aceiași mercenari rebeli, „turbați”, i-au omorât pe marele sluger Socol Cornățeanu (cel care fusese însurat întâi cu Marula, fiica naturală a lui Mihai Viteazul 204, pe Udrea Doicescu, și el mare sluger (căsătorit cu Neaga, fiica postelnicului Pătru Mihălcescu din Pătârlagele)205, pe grecul Gheorghe Caridi din Tricala, vistier (prima lui soție, rudă cu Matei Basarab, a fost Sofica, fiica postelnicului Staicu din Sintești; pe a doua o chema Ioana 206), pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Calotă - frate cu marele Dobromir, cel omorât de Petru Cercel cu Buzeștii și cu Mihai Viteazul. Fiicele lui Mihai Viteazul au fost și ele neveste de mari dregători. Marula, fiică naturală, a fost măritată (fiind cea dintâi soție) cu marele sluger Socol Cornățeanu (pe care seimenii răsculați îl vor omorî în 1655), iar Florica, fiica bună, l-a luat pe un alt sluger, Preda, care - după numele soției - va căpăta - vedeam - porecla de Floricoiul. A căzut în lupta contra lui Leon
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ele neveste de mari dregători. Marula, fiică naturală, a fost măritată (fiind cea dintâi soție) cu marele sluger Socol Cornățeanu (pe care seimenii răsculați îl vor omorî în 1655), iar Florica, fiica bună, l-a luat pe un alt sluger, Preda, care - după numele soției - va căpăta - vedeam - porecla de Floricoiul. A căzut în lupta contra lui Leon Vodă din 1631, după un stagiu în pușcărie pricinuit de Alexandru Iliaș. Ilinca (sau Elena), o fată cu sânge domnesc (era fiica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alt Hrizea, un grec - Karydi din Popești, ajuns vistiernic mare și mare vornic (închis, torturat, jefuit și ucis din ordinul lui Șerban Cantacuzino în 1680) intrase în marea familie a Bălenilor - era ginerele marelui ban Gheorghe Băleanu. Drăghici Greceanu, mare sluger, a fost ginerele marelui vornic Vintilă Corbeanu și a avut mai mulți copii... Și înșirarea ar putea continua (incluzând și situațiile în care istoricii vorbesc doar despre „urmași”: „urmașii” marelui vistier Oancea din Batiu, aventurier și hoț - mort, probabil, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Petru Rareș. Nevasta marelui vornic Nistor Ureche (ca monah Nicodim) a fost Mitrofana, iar marele medelnicer Nicolae Bașotă (monahul Nicodim) a avut două soții: întâi pe Axinia și apoi pe Anița, fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată era Udriște din Bogdănești, și Despa. Pe soția marelui comis Radu Știrbei (cel care îl dușmănise pe Șerban Cantacuzino și nu se dădea în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de doamne și domnițe, ed. cit., pp. 498-499. 299. Ștefan Pascu, op. cit., p. 55. 300. Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, pp. 276-279. A se vedea și Nicolae Iorga, op. cit., p. 76. Hainele de blană erau scumpe. Slugerul Preda și fiul său, postelnicul Mihai, au zălogit satul Patineine la niște cojocari pentru blănurile achiziționate de la aceștia: „[...] mărturisim cum amú luoat de la jupan Dima și de la jupan Zota neguțitori doi foe de samur și un fial de jder pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai prisosi și de datorii, după pamenți, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe și sărăcuste cu bucatele mele”), să corecteze unele nedreptăți făcute de acesta în timpul vieții (jupâneasa Grăjdana - pomenită mai sus -, văduva fostului mare sluger Buzinca a dat înapoi Mânăstirii Malamar moara de apă de la Vodânân, răpită călugărilor cândva de soțul ei). Văduvele erau datoare să multiplice semnele depuse spre iertarea păcatelor celor morți (precum jupâneasa Slavna, văduva banului Hamza, care, în 1535, dăruia Mănăstirii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-o [...] la toate nevoile ei și a cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au fost a jupân Cernicăi, ce-au fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cei 150 de galbeni plătiți, ca despăgubire. Afaceri proaste încheiate cu alți boieri sau cu negustori ori o rea „chiverniseală” făceau să apară debitele. Așa se întâmplă că ei cad „la mare nevoie și grea datorie” (precum Matei Radeanu, mare sluger, însurat cu Ariana, fiica logofătului Velisarie și mort în 1676) nu izbutesc câteodată să-și plătească nici dările (Pârvu din Cioroiași, însurat cu Benetta sau Benedetta -, nepoată a Doamnei Ecaterina Salvoressi, căci era fiică a Lucreției, sora Doamnei -, pribeag împreună cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gașpar voievod. De aceea, boierul nostru mai sus-scris, Enachi postelnic, el singur a întors acel sat mai sus-spus [...] în mâna cneaghinii Gaftona a lui Nebojatco”). Urmașii marelui spătar Dumitrașco Cuzea (grec, poate, împământenit, căci se însurase cu o fată a slugerului Toader Jova, Safta), spânzurat în 1711 de Mihai Racoviță pentru legături primejdioase cu străinătatea, au fost obligați, căci nu mai făceau față greutăților, să vândă o parte din bunuri. Și ca ei mulți alții și, mai ales, altele... Pribegia îndepărta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]