82 matches
-
era un om mîndru și de caracter ar fi devenit agresiv, violent. S-ar fi luptat ca să obțină ce voia, dar el, s-a purtat ca un cățel fricos care crede că va primi bucățica de zahăr gudurîndu-se și făcînd sluj. Se pare că la el umilința este ceva obișnuit. Probabil că și la servici e un slugarnic și un lingușitor iar acasă n-ar fi exclus să facă pe stăpînul, am mai văzut cazuri dintr-astea. Așa sînt bărbații timizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că poate fi și semn clar de servitute. Ești în sfârșit pătruns de adevărul cu care te-au dădăcit veacuri de-a rândul strămoșii, aia cu „capul plecat...”. Zici că te pui în slujba adevărului, dar chinui în continuare la ... sluj”. Și dăi, și dăi ... la șters urme (pete ale trecutului biografic care nu cadrau) și pupat ... funduri care pe unde vor fi, de orice culoare, doctrină, sus să fie, în vârful ierarhiei sau prin preajmă. Unele strâmte că nu le
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
vădind preocupările sale certe și care i-au îndreptat primii pași spre litere. S-a săvârșit din viață în 1975, la o vârstă venerabilă, marcată în ultimii ani de pasivitatea autorităților de a-i recunoaște meritele integrale incontestabile puse în sluja servirii și apărării patriei. Ba, mai mult, îm1984, la o percheziție făcută de securitate în casa socrilor săi din Rucăr, în urma prăbușirii casei acestora datorată greutății zăpezilor căzute în acel an, au fost confiscate urmașilor săi lada de companie - în
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la accize Și coplată pe strănut... Nu salvăm țara prin vorbe, Când beau rușii-n Cernăuți, Când francezul tot un corbe e, Ca și neamțul, toți vânduți. Nu salvăm țara cu slujul Și cu spatele gârbav, Când ne strigă Iașul, Clujul, Chișinăul grav bolnav... Nu salvăm țara, române, Nici de înșine,-ntratât Ne-am stricat și frica-n sân e Un păcat, cel mai urât...! Nu salvăm țara cu firea De îndurător
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
chiar nu mai era timp pentru asemenea analize deoarece sosise felul principal servit cu artă de tinerii chelneri. Ministrul intră în luptă! Cu aceeași hotărâre cu care mătura pe jos cu toți subalternii și cu aceeași abilitate ci care făcea sluj în fața șefilor. Peste câteva minute ștergea farfuria cu un miez de pâine. Îl băgă și pe acesta în gură, fiind el un om foarte econom. Un alt miez îi servi la ștersul buzelor pline de sos și urmă aceeași cale
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
hamei, Timp în care grav, cu ironie, Mă-ntreb ce-i așa filosofie... Mâine, știu, năluca se întoarce Și cu fiara-n lesă, și cu poarce. Ce să le mai zic, să scap de ei? Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob, Dacă-n orzul gâștei e vreun bob, Negru și precar, ca o neghină, Auriu și copt, pus în lumină? Să-i întreb de acul meu pierdut Într-un car cu fân
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
cu hamei,Timp în care grav, cu ironie,Mă-ntreb ce-i așa filosofie...Mâine, știu, năluca se întoarceși cu fiara-n lesă, și cu poarce.Ce să le mai zic, să scap de ei?Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob,Dacă-n orzul gâștei e vreun bob,Negru și precar, ca o neghină,Auriu și copt, pus în lumină?Să-i întreb de acul meu pierdutîntr-un car cu fân, necunoscut? Am
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
poziție nu putea să-ți fie indiferentă!)) sau dimpotrivă, cu emfază și „mândrie românească” din care s-ar fi putut deduce gradul de aderență și înțelegere a importanței momentului față de obligația (și onoarea) de a-ți servi sau reprezenta țara. Slujul și altele urmau traiectorii prestabilite și îndelung repetate, erau ulterior „descompuse” pentru a evidenția și consemna în catastife „gradul de încovoiere” față de mărimile zile și în funcție de care primeai filodorma și sinecurile atât de așteptate. Multe, sau toate până la urmă, să
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
bătrânii, care îl susțineau pe director, și tinerii, care îl contestau zgomotos. Relațiile amicale cu colegii îi fuseseră compromise pe toată linia. Și nu numai cu colegii. De pildă, un prieten din copilărie, care înainte mai că nu îi făcea sluj dacă-l întâlnea prin Lugoj, auzind că devenise directorul soției sale, încetase, după toată tărășenia, să-l mai salute pe stradă, ba chiar îl auzise scuipând în urma lui. Culmea a fost că pe linie de partid venise o sesizare la
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
a izbuti piatra filozofală menită a preschimba hocus-pocus sufletele tari (și reci ca metalul) în „laptele și mierea” elixirului spre a-i aduce pe rătăciți de partea lui ... Din talmeș-balmeșul obținut încropea și pentrul el o statuie de dăruință și sluj - față de oricare binefăcător de ocazie ce l-ar fi ajutat să „rupă pisica” Puterii ... Odinioară, când nu țintea funcții răvășite de calcule și când selecția și promovarea se baza pe „sfântul dosar” ataca frontal cu jalba centrala partidului unic, „casele
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
au ostenit pentru Sfintele Așezăminte ro �mâ �nești de la Locurile Sfinte. Spuneți-ne câteva cuvinte despre ei. - După întemeierea și fondarea celor două biserici și Așe �zăminte românești la Locurile Sfinte, Pa �tri �ar �hia Română a delegat pentru săvârșirea sluj �belor bisericești mai întâi pe ieromo �na �hul Gherasim Luca, care venise de la Mânăs �ti �rea Neamț la Ierusalim încă din anul 1930. Însă nici Sfinția Sa, și cu atât mai puțin ie �ro �monahul Damaschin Trofin, și nici mo �na
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului . 2.2. Anii 1976-2004 Caracteristici ale contextului politic Nefiind obiectul acestei lucrări de a eticheta slujul, buna credință sau onestitatea slujitorilor școlii, ci doar de a notifica sintetic unele documente programatice care stabileau sau urmau să stabilească, cadrul politico-ideologic și legislativ al orientării culturii și învățământului românești, trebuie să menționăm că personalul didactic era conștient în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
nu fu zadarnică” și că-și merită cu prisosință altitudinea la care aspiră, pe cei influenți din toate mediile și de la toate nivelele, a luat neobosit la rând mânăstirile, „băgând la înaintare” măicuțele și alte fețe monahale cărora le promitea „sluj pe veci”, ridicare de troițe și alte acareturi ecleziastice de trebuință serviciului religios. Multe nășii (c-așa se poartă, de la centru și până-n cel mai neînsemnat cătun), bun prilej de „tezaurizare” a (in)conștientului „bârlog” electoral, finuțe fine și finuți
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
solide de către decidenții politici ai momentului, populația României, spre deosebire de politcienii săi duplicitari, a ales în mare parte, cu maximă conștiență și luciditate altceva - șansa de a trăi în mod civilizat și demn într-o țară care să nu mai facă sluj vreodată prin reprezentanții ei aleși la poarta unor familii europene mânate de interese diverse și-atât, ci să stea cu fruntea sus și să se considere egala tuturor celor care compun astăzi Uniunea Europeană, etalându-și cu mândrie și cu respect
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
strigat copiii să intre la clasă, eu am rămas într-un colț al curții singură, singurică. Pe atunci nu se obișnuia să se facă mare sărbătoare în prima zi de școală, părinții nu se înghesuiau cu odraslele lor să facă ”sluj ” în fața cuiva... Mama m-a adus, m-a dat în grija învățătoarei despre care se știa că va duce clasa mea și a plecat la treabă. Stăteam în curtea școlii și începusem să plâng, când am fost observată: ”A, Nina
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
atrocități, Lăudându-i pe cei care Nicicând n-au atins spada, Dar ești tu chiar convinsă Că nu greșești deloc? „Dreyfusale*, Fiule, Alfred*, De ce să te faci ofițer? Ce? Nu mai sunt pe lume Alte meserii mai bune? Să stai sluj, să-i saluți Pe antisemiți? Rămâi, fiule, cu noi! Rămâi, baiatul mamei Cel deștept !” Iat-o pe Adelaide*, Care-și admiră fiul, soțul,- Pe Otto* și pe Leopold*,- Și cum e răsplătită? „Of, ce-i cu bărbații ăștia?", Întreabă Emilia
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
la somn. În urma lor soarele Trimite ștergarele. Ce familie ciudată, Curăță fără de plată! Tot ce din pământuri crește Stropul lor curat hrănește. BUBURUZA Roșie cu picățele, doarme între viorele, Stând pe frunză, ca-ntr-un giulgi, toate florile-i fac sluj. Să ghicească de noroc, la ureche-are-un ghioc, Ce ascunde-n el secrete, ce se spun doar la ureche. Buburuză mititică, tu mi-ai spus încă de mică Tainic scruntând infinitul unde m-așteaptă ursitul. Referință Bibliografică: DOMNUL NOR ȘI DOAMNA
DOMNUL NOR ŞI DOAMNA PLOAIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346519_a_347848]
-
lor atrocități, Lăudându-i pe cei care Nicicând n-au atins spadă, Dar ești tu chiar convinsă Că nu greșești deloc? Dreyfusale*, fiule,Alfred*," Dece să fii ofițer? Ce? Nu mai sunt pe lume Alte meserii mai bune? Să stai sluj, să-i saluți Pe antisemiți? Rămâi, Fiule, cu noi! Rămâi, Deșteptul mamei!" Iat-o pe Adelaide*, Care-și admira fiul, soțul,- Pe Otto* și pe Leopold*,- Și cum e răsplătita? "Of, ce-i cu bărbații Ăștia ?", întreabă Emilia*, "Dece nu
PERSONAJE PE GOBLEN de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373064_a_374393]
-
că pentru unii artiști autohtoni banii nu au miros. Anterior stimata artistă Sofia Rotaru și-a pângărit numele cu banii primiți de la controversatul (de fapt nu e prea corect, este foarte clar al cui cățeluș este și cui îi face sluj) R. Usatîi, cântând alături de el, împreună cu el în preajma alegerilor parlamentare din anul trecut. De această data o altă cântăreață îndrăgită, Anastasia Lazariuc, vine să-i aline urechea oligarhului rus Ilan Shor, aflat sub urmărire penală pentru furturi în valori extrem de
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
și partidele de călărie decât compania noastră. Cu ei nu aveam dialog. Suzanne și cu mine eram ca niște căței: foarte bine îngrijiți, hră niți cu tot ce era mai ales, trebuia să ascultăm de cei mari și să facem sluj, fără comentarii. Am primit o edu cație severă. La masă nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate, iar râsul prea zgomotos nu era de dorit, ni se tolera cel mult un surâs. N-aveam voie să punem coa
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
și partidele de călărie decât compania noastră. Cu ei nu aveam dialog. Suzanne și cu mine eram ca niște căței: foarte bine îngrijiți, hră niți cu tot ce era mai ales, trebuia să ascultăm de cei mari și să facem sluj, fără comentarii. Am primit o edu cație severă. La masă nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate, iar râsul prea zgomotos nu era de dorit, ni se tolera cel mult un surâs. N-aveam voie să punem coa
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
și omul - parcă așa cumva scria cronicarul... - Și când te gândești că ne ziceam apostoli ai neamului! Și ce-am ajuns: lefegii... Măcar de ne-ar da lefuri mai mari pentru slujba... slujbă de slujnicari! De slugi care slujesc, făcând sluj - că chiar Îmi vine să mă Întreb: și dacă nu ne-ar plăti nici cât suntem plătiți, ca Învățători - n-am face noi slujba slujnicilor? Ba eu cred că da. - Ia nu mai vorbi și tu aiurea! - Nu vorbesc aiurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
el e o persoană prea umilă ca să fie luat În seamă. Închipuieșteți-i pe Învățații Europei. Dacă ăia nu-l iau În seamă nici măcar pe Maier, e vorba de un lucru cu adevărat exclusiv. Și așa că toți rupte-n coate fac sluj ca să fie admiși. Toți o țin una că rozacruceenii există, toți mărturisesc că nu i-au văzut niciodată, toți le scriu ca pentru a fixa o Întâlnire, pentru a aranja o audiență, nimeni nu-i atât de tare-n vână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deplină de muncă. Dar să știi nea Grigore, că nici aici fericirea nu dă pe dinafară. Potrivit noului Cod al Muncii, dacă boss-ul are chef, o ține tot în angajări de probă. Fără număr, fără număr! Te spetești, faci sluj precum cățelul, zâmbești deferent la comandă și după câteva luni ești din nou în stradă, vorba cântecului: „ca la 20 de ani, fără griji și fără bani". Și să ferească Dumnezeu nea Grigore, să gândești măcar o clipă că e
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu pluri. De altminteri, nici ac to rii nu re simt această nevoie de in ti mi ta te, iar actul se xu al poate avea loc, fără pu doa re, în prezența celorlalți sau în com pa nia unei sluj nice din casă, a soacrei sau a proxe ne tei atunci când se co mi te ile gal într-o cârciumă. În re la ția ma ri ta lă, fiecare soț este o ro ti ță cu rol în funcțio na
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]