1,041 matches
-
înainte să fi luat eu drumul spre Occident. Dacă mă gîndesc bine, cred că deja tăiam cu această ață firavă mămăliga în patru în discuțiile cu viitorii cenacliști de luni, care gravitau la început prin preajma revistei Amfiteatru unde eram eu slujbaș. Și cred că eram și eu entuziasmat îndeobște de latura neconformistă a acestei energii, ușor dezabuzată, ce te îmboldea să dai cu tifla în manieră ,post". Încă nu venise vremea afirmării depline pentru această postumitate Ťŕ la roumaineť. Deci generațiile
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
de scurtul dialog despre viața privată ca privare de viață: " ŤAtît de săracă? ť ŤViața unui om obișnuit...ť". Sînt, iarăși, gînduri bune de trecut pe monumentul cetățeanului necunoscut, "ridicat" lui, într-o poezie, de W.H.Auden. Gînduri despre slujbașul de rînd. "Eroul" lui Alexandru Vlad nu face niciodată istoria, în schimb o suportă din plin. Trece, cu detașarea, jucată, a unui observator atent, prin daraveri fel de fel, adaptîndu-se, din mers, la familiaritatea cu totul specială a călătorilor care
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
De dosare - nici atât! De contemplat turlele aurite ale bisericii - nu credea. Fusese de-ajuns ca o singură dată, într-o viață de funcționar, Marfa Stanilova să deschidă gura și liniștea lui se dusese pe apa Volgăi. A fost întotdeauna un slujbaș conștiincios. De când înălțimea sa îl condusese în acest birou nu lipsise nici măcar o singură zi, dar ce spune el de lipsuri - nu întârziase nici măcar un minuțel. Sigur, nu se pun întârzierile din pricini de forță majoră cum ar fi înghețarea
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
trăit, l-au cunoscut nemijlocit. Care era România după 24 de ani, în 1969? O țară în proces de industrializare, cu o agricultură mecanizată, modernă, cu sisteme de irigații ample, cu un export activ, puternic. Se ridicaseră mari scriitori, mari slujbași ai scenei și ecranului. Nu voi încerca să îi amintesc nu doar din teama ca nu cumva să omit pe cineva, ci pentru că aș consuma tot spațiul alocat acestui articol, dacă aș enumăra marile glorii artistice ale momentului. Nici pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
tristețea în litere caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă, lucioasă...Slujbaș conștiincios, scrib vrednic, încovoiat veșnic peste registrele largi, cu mii de rubrici orizontale, verticale, ba și de-a curmezișul filei largi, spre zăpăcire și umilință adîncă, lucram nepotolit de nimic, robotem epuizat, scăldat în sudori fierbinți - valuri leșioase ce-mi
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
-i albastră, singurul bărbat cu-adevărat sortit mie de legile nescrise. Insula avea mori de vânt zdrențuite pe lînga care corăbierii bătrîni jucau pelota, atunci cînd nu se hîrjoneau la o carafa de poșirca. Ci Haidoș mă trimisese c-un slujbaș al său, de Jos, ghebos și cu eczema pe țeasta capului. Rodioții îi spuneau Keran, fiindcă din gură-i ieșea cheratina. Nici tînăr, nici bătrîn, cu ochi de codoș priceput, cu fata că o hartă jupuita, Keran zălogit era să
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
cu pojartier, pe piept, un catarg tremurînd în piele, ca un sfredel, în gură, mahorca, pe cap, cozoroc, si pe nas, ochelari de soare, astfel se-nfățișează zeul Haidoș că un al nimănui corăbier, dar și ca un mustăcind pișicher. Slujbași nu are ca să le mai poruncească, doar pisicile și cîinii de pripas se țin după el, recunoscîndu-l că maimare al lumii de Jos, după inel. Piticot cu buzele roșii de rîs și de viață, musculos și-ndesat, zeul morții de-
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
Neculai Manea, Oameni și locuri, Mormântul unui copil, depuse la editură de autor chiar în cursul acelui an. Sadoveanu e din ce în ce mai convins că poate să trăiască din literatură (azi ar fi o curată utopie), ca profesionist. Bucureștiul, cu viața de slujbaș, până la urmă, nu-i priește. Vrea să fie liber, livadar și prisăcar - moștenire paternă. Se retrage iarăși la Fălticeni, în sânul naturii și aproape de mănăstiri, adevăratul mediu generator al operei sale: Astfel am devenit proprietar al unei minunate paragini de
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
așa cum s-a întâmplat anul trecut pentru doamna Ropot. Mă gândeam că, poate, doamna Ropot însăși mă va chema în biroul ei, cu această ocazie, îmi va oferi cadou un post mai acătării. Nici vorbă, însă! Sunt tot un umil slujbaș la o firmă de calculatoare pentru consolidarea căreia mi-am pus umărul din greu, de peste șapte ani de zile. Doamna Ropot nu mi-a mulțumit niciodată pentru ce fac, oricât de mult stau peste program, la oricâte proiecte aș lucra
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
fizică și psihică (vezi familia titularei barului) compatibile cu disputele damelor de pripas, zise și de companie, când limbajul coboară spre argou și măscări. Câteva pagini mai la vale, același limbaj urcă la cotele frazeologiei delirante: londronienii (un fel de slujbași ai Castelului, fără studiile superioare ale naratorului) încing un adevărat simpozion al enciclopediștilor tip Umberto Eco. După ce este evocat Guicciardini, să zicem, farsa etilică se transformă într-o involuntară încăierare menită să-l salveze pe moș Hoeurt (consortul lui Miss
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
mai mult ca orice, sunt reflexe ale iubirii divine între oameni. Ei sunt simbolul nevinovăției și al fragilității, motiv pentru care Mântuitorul a și manifestat pentru ei o grijă deosebită, concretizată și prin multiplele minuni săvârșite asupra lor (vindecarea fiului slujbașului împărătesc - Ioan 4,46-54, învierea fiicei lui Iair - Luca 8,41-42 și 8,49-56 etc.). Venirea unui prunc pe lume deschide o nemurire, dar în același timp angajează și pe părinți la veșnicia vieții lui. Dacă mama naște copilul, ea
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se înscrie pe făgașul unor mutații economice care se vor regăsi și în „modernizarea“ comportamentului de zi cu zi al oamenilor. În bună companie cu uzul cafelei, atât de îndrăgită de boieri, se trăgea aproape ciubuc de la ciubuc, iar un slujbaș anume angajat se afla necontenit în preajma boierului pentru a-i aduce un alt ciubuc aprins de îndată ce-l auzea pe stăpânul său bătând din palme. Alții preferau narghileaua, cu tigaia plină de tubektin aromatic... Referitor la Banat, J.J. Ehrler constata (1774
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
mustăți foarte ascuțite și foarte lungi, iar pe numele său ardelean îl chema Ion Capătă. Neam de șerbi. De robi. Din cei ce se răzvrătiră din secol în secol cu Ion, Horia și Crișan sau Dosza sau toți ceilalți, cărora slujbașii maghiari cu pana de cocos le ziceu "valahi împuțiți". Acum, si bunii noștri udemeriști din parlament, din senat ori guvern, cînd mai îngroașă lucrurile, măcar să nu uite și să-și aducă aminte de antecesorii lui Capătă, nevătămat, prin istoria lui
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
pentru un marinar, ele înseamnă nu doar un loc al refugiului, ci și unul al despărțirii de țărm. Te poti împăca, într-o viață, cu un asemenea travaliu? Și, mai întâi, te mai poți regăsi într-un vârtej neîntrerupt că slujbaș al obiectivității, în care tu, umanitate fremătătoare, rămâi doar ecranul unei alienante defilări de argumente? Poate că singura ieșire din necruțătoarea capcană a lucidității o reprezintă spiritualizarea datelor personale la nivelul unor interese de o relevanță mai largă; și, în
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
alte calități din Seven apar estompate în Fight Club. Regizorul își propune să dinamiteze, din interior, convenția narativă, drept care naratorul se "descompune", într-un monolog nervos, pe sine însuși... Naratorul (Edward Norton, cu figura lui de nevrotic timid) e un slujbaș al zilelor noastre, plantat în fața unui computer; un sclav cu guler alb; un individ cu un apartament pus la punct ("Apartamentul e viața mea!"), cu canapele Ikea, cu costume Armani, cu echipamente stereo de ultimă generație ș.a.m.d. Dar
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
în care se poate pune temei, ar fi urmat și Școala Filarmonica înființată de Heliade Rădulescu și Aristia, așa explicîndu-se pregătirea destul de îngrijita în ale umanioarelor. În 1857 devine funcționar la Arhivele Statului (avea 38 de ani), parcurgînd toate etapele slujbașului de atunci, pînă a fi căpătat rangul de pitar. Dar slujbaș fusese încă din 1857 la departamentul Cultelor. La Arhivele Statului i-a plăcut mai mult, de aceea, tocmai, transferîndu-se aici. În această instituție, a slujit pînă la sfîrșitul vieții
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
Filarmonica înființată de Heliade Rădulescu și Aristia, așa explicîndu-se pregătirea destul de îngrijita în ale umanioarelor. În 1857 devine funcționar la Arhivele Statului (avea 38 de ani), parcurgînd toate etapele slujbașului de atunci, pînă a fi căpătat rangul de pitar. Dar slujbaș fusese încă din 1857 la departamentul Cultelor. La Arhivele Statului i-a plăcut mai mult, de aceea, tocmai, transferîndu-se aici. În această instituție, a slujit pînă la sfîrșitul vieții, încheiată timpuriu, la 46 de ani, în 1865, răpus de ftizie
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
a plăcut mai mult, de aceea, tocmai, transferîndu-se aici. În această instituție, a slujit pînă la sfîrșitul vieții, încheiată timpuriu, la 46 de ani, în 1865, răpus de ftizie în ciuda corpolentei sale. Făcîndu-și "mîna" de gazetar, pe cînd era încă slujbaș la departamentul Cultelor în 1858, întreprinde o fructuoasa călătorie în Germania, din care, cu îndemînarea în ale scrisului pe care o avea, isi notează și apoi descrie întîmplările. Dar înțelege să noteze totul, adică toate peripețiile, de la episodul Bucuresti-Giurgiu, călătoria
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
Nici pînă azi nu am putut sa ghicesc ce se căznea să articuleze. Cînd s-a prăpădit, sau de cîte ori trec pe lînga mormîntul său de la Belu, mă gîndesc ce-o fi vrut să-mi spună... * Vorbește un fost slujbaș destul de important. "Sînt nevoit - spune el - să fiu meschin. Știu că istoria mă va condamnă pentru împiedicarea unui băiat foarte înzestrat să meargă la studii în străinătate și din care ar fi ieșit cine știe ce om de seamă. Știu că eu
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
studii în străinătate și din care ar fi ieșit cine știe ce om de seamă. Știu că eu am fost o piedică în calea lui și că am fost rău și meschin ajutînd mașinăria statului să-l zdrobească. Istoricește, însă eu (pretinde slujbașul) sînt motivat, justificat, în acțiunea mea urîtă. Nu scuzat, dar de-ter-mi-nat. Mai tîrziu e foarte ușor să spui "dobitocul ăla" nu l-a lăsat să plece în străinătate; dar lucrurile erau în așa fel aranjate, încît și "dobitocul", care eram
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
culmea, fusese, că datorită acestui fapt, ca rămăsese pe străzi, avea să se și însoare "la întîmplare" cu o doamnă admiratoare, care avea să-i facă un copil și cu care începuse o căsnicie fericită. Poftim! (făcea activistul respectiv sau slujbașul). De cîte ori istoria culturii universale nu a înregistrat cazuri asemănătoare de nedreptăți în urmă căror genii poate că în fașa doar și privilegiate pînă atunci, din cu totul alte motive, nu s-au afirmat tocmai printr-un act de
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
bătălia de la Stoenesti și condamnările lui Miron Cozma și în "lotul Țigareta ÎI", ci un nou stăpân. Lămuriți, în fine, ca iliescienii au cam pierdut partida și că ieșirile lor lamentabile la rampă arată că nu mai au nici un viitor, slujbașii din justiție au basculat, cu arme și bagaje, în tabăra lui Emil Constantinescu. Aproape că aș salută această decizie tardivă a echipelor de mercenari din justiție, daca nu m-ar îngrijora puseurile antioccidentale tot mai necontrolate ale actualului președinte. În
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
apologia lui Nichita Stănescu”. La începutul anului 1964, în „Gazeta literară” își face apariția o nouă rubrică, machetată după conturul hărții României. De aici înainte, o altă marotă de sorginte politică începe să facă jocurile și să polarizeze scriitorii, patriotismul. Slujbașii literari ai Partidului Apariția revistei „Gazeta literară”, ca și proclamarea ei ca fiind cea mai importantă, este un exemplu de decizie centrală, fără nici o legătură cu lumea literară liberă în care o revistă apare și se impune. Dar, o dată înființată
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
de valorile și tradițiile românești, de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs. pe când eram în țară? De ce nu m-ați întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori în filologie și slujbași ai culturii române pentru care suspinați acum?" În final, românul mărturisește că scrisoarea senatorului PDL l-ar fi onorat dacă ar fi primit-o atunci când era încă în țară.
Mesajul emoţionant al unui român din Scoţia pentru parlamentari () [Corola-journal/Journalistic/24005_a_25330]
-
ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și neliniști - rămâne, în afara păcatelor reale pe care ciobănașul nostru mioritic le are, o întrebare ce-și așteaptă încă răspunsul. Constat numai că din vremea lui Carol I am mai promovat ca slujbași ai acestui talent atât de special, astăzi lumea nici măcar nu mai știe de noi. Cel puțin aceasta e impresia băștinașului care deschide cartea despre Marea Neagră a lui Neal Ascherson. Autor care stabilește, precum în cele mai negre temeri ale noastre
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]