90 matches
-
figurata, mobilă se dorește și o trimitere la animalul emblematic al Legiunii "Gemina". Leul are tradiție în mitologia românească, cel de aur fiind simbol solar, regăsindu-se, de asemenea, în folclor, în inițiatica, onomastica, toponimie sau în heraldica. ● Partea DEXTRĂ - smalt roșu fasciat cu patru fascii micșorate de aur este obținut din spargerea stemei dinastice a domnilor Munteniei și duci de Amlas și Făgăraș a Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra unei părți din spațiul istoric al actualului județ, fiind
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra unei părți din spațiul istoric al actualului județ, fiind intrat în convenția heraldica europeană, din epoca până astăzi, ca semn heraldic vlah și semn în stema dinastica a domnilor Valahiei mari. ● Partea SINISTRA - smalt roșu încărcat cu trincleta foliata, obținut prin spargerea stemei municipiului Sibiu, cu reținerea smaltului cu semnificația lui și a trincletei foliate, aceasta funcționând ca semn sigilar și heraldic autentic al Universității Săsești. Este un semn de patronaj, după constituire Universitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
județ, fiind intrat în convenția heraldica europeană, din epoca până astăzi, ca semn heraldic vlah și semn în stema dinastica a domnilor Valahiei mari. ● Partea SINISTRA - smalt roșu încărcat cu trincleta foliata, obținut prin spargerea stemei municipiului Sibiu, cu reținerea smaltului cu semnificația lui și a trincletei foliate, aceasta funcționând ca semn sigilar și heraldic autentic al Universității Săsești. Este un semn de patronaj, după constituire Universitatea Săseasca exercitandu-și autoritatea asupra întregului spațiu istoric sibian. -------------
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
spre utilizarea lor în condiții optime și prin metode care presupun performanțe clinice de durată date de stabilitatea dimensionalăși coloristica, o contracție de priză redusă, pentru a diminua cât mai mult spațiul de percolare marginalăși fracturi ale marginilor libere de smalt cât și delaminarea imobilizării de pe structura dentară aferentă. Alegerea tipului de material de imobilizare a dinților parodontotici cât și a tehnicii se decide în urma unei analize sistematice clinice și radiologice, urmărind: numărul de dinți afectați, tipul de ocluzie și eventualele
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
1982. Acesta reprezintă un strat cu structura mixtă format din impregnarea rășinii în dentina, după îndepărtarea smear-layerului rezultat din pregătirea cavitații.. Majoritatea sistemelor adezive din ultimele generații se bazează pe tehnică moradansării totale, care constă în condiționarea acidă simultană a smaltului și dentinei. Înlăturarea smear layer-ului infectat bacterian previne riscul cariei recurente, iar sigilarea plăgii dentinare cu rășini cu priză ultrarapida (fotoindusăă, stopează fluxul limfei dentinare, menținând echilibrul hidrodinamic al pulpei. În plus, se realizează o agregare de bună calitate a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ultrarapida (fotoindusăă, stopează fluxul limfei dentinare, menținând echilibrul hidrodinamic al pulpei. În plus, se realizează o agregare de bună calitate a adezivului atât la dentina intertubulară cât și în tubulii dentinari prin formarea unor dopuri de rășina rezistente. Adeziunea la smalt prezintă o importanță deosebită deoarece constituie premiza sigilarii marginale, împiedicând migrarea bacteriilor și produșilor lor precum și a altor noxe din mediul oral spre organul pulpo-dentinar.Realizarea adeziunii la smalt se bazează în primul rând pe retenția micromecanica, ce se obține
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
tubulii dentinari prin formarea unor dopuri de rășina rezistente. Adeziunea la smalt prezintă o importanță deosebită deoarece constituie premiza sigilarii marginale, împiedicând migrarea bacteriilor și produșilor lor precum și a altor noxe din mediul oral spre organul pulpo-dentinar.Realizarea adeziunii la smalt se bazează în primul rând pe retenția micromecanica, ce se obține prin penetrarea rășinii în porii lărgiți ai smaltului. Dizolvarea preferențiala a prismelor de smalî cu formarea de micropori este posibilă doar prin tratarea acestuia cu acizi minerali. Dacă primele
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sigilarii marginale, împiedicând migrarea bacteriilor și produșilor lor precum și a altor noxe din mediul oral spre organul pulpo-dentinar.Realizarea adeziunii la smalt se bazează în primul rând pe retenția micromecanica, ce se obține prin penetrarea rășinii în porii lărgiți ai smaltului. Dizolvarea preferențiala a prismelor de smalî cu formarea de micropori este posibilă doar prin tratarea acestuia cu acizi minerali. Dacă primele sisteme adezive necesitau tratări acide de 60 s sau mai mult, astăzi tot mai mulze cercetări atrag atentia supra
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mai mulze cercetări atrag atentia supra pericolului unei mordansări prelungite. Substratul pe care acidul acționează, este extrem de complex și variază structural și componistic destul de mult chiar și în cadrul aceluiaș dinte, de la situs la situs. Astfel, gradul de mineralizare al smaltului, care ar trebui să dicteze durată mordansării acide a acestuia, este foarte dificil de stabilit clinic. Criteriul clinic de albire și pierdere a luciului care stabilește corectitudinea mordansării, este extrem de relativ și poate duce la demineralizări excesive sau insuficiente care
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a acestuia, este foarte dificil de stabilit clinic. Criteriul clinic de albire și pierdere a luciului care stabilește corectitudinea mordansării, este extrem de relativ și poate duce la demineralizări excesive sau insuficiente care irită pulpa sau fac ineficientă microretentia mecanică al smalt. Majoritatea producătorilor stipulează în instrucțiunile de utilizare durare de 15-30 s pentru agentul de condiționare acidăși eventual repetarea manoperei dacă nu se observă clinic aspectul caracteristic (smalt alb-cretosă. În studiul nostru nu s- au oservat diferențe semnificative ale morfologiei interfatei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
demineralizări excesive sau insuficiente care irită pulpa sau fac ineficientă microretentia mecanică al smalt. Majoritatea producătorilor stipulează în instrucțiunile de utilizare durare de 15-30 s pentru agentul de condiționare acidăși eventual repetarea manoperei dacă nu se observă clinic aspectul caracteristic (smalt alb-cretosă. În studiul nostru nu s- au oservat diferențe semnificative ale morfologiei interfatei smalt-rășină, în cazul folosirii unor sisteme adezive care utilizează mordansări ale smaltului de durăte diferite (15s pentru produsela 3M, respectiv 30s pentru produsul Bayeră. Totuși nu au
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pentru agentul de condiționare acidăși eventual repetarea manoperei dacă nu se observă clinic aspectul caracteristic (smalt alb-cretosă. În studiul nostru nu s- au oservat diferențe semnificative ale morfologiei interfatei smalt-rășină, în cazul folosirii unor sisteme adezive care utilizează mordansări ale smaltului de durăte diferite (15s pentru produsela 3M, respectiv 30s pentru produsul Bayeră. Totuși nu au fost investigate forță de adeziune precum și durabilitatea adeziunii. Este posibil că durata mordansării acide să influențeze acești factori și implicit calitatea adeziunii. Faptul că s-
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
adeziune precum și durabilitatea adeziunii. Este posibil că durata mordansării acide să influențeze acești factori și implicit calitatea adeziunii. Faptul că s-a observat un eșec adeziv la o obturație mai veche, aparent etanșa clinic, ridică probleme asupra eficienței adeziunii la smalt pe termen lung și poate constitui un argument în sprijinul implicării factorului bacterian în etiologia inflamațiilor pulpare post obturație compozita. În ceea ce privește adeziounea la dentina, în cazul celei de-a patra generații de compozite, mecanismul de adeziune implică trei etape:condiționarea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
adezive din generația a 4-a (Te-econom și Scotchbond Multipurpose) și un sistem din generația a cincea (Admira-Voco), care utilizează că agent de condiționare dentinară acidul fosforic 37 % aplicat 15s. S-a confirmat faptul că penetrarea rășinii în neregularitățile smaltului realizate prin gravare acidă depinde de orientareaprismelor de smaltși gradul de permeabilitate a acestora. Absența penetrării rășinii se datoreaza ineficientei mordansării, care poate apare datorită direcției de atac necorespunzătoare a acidului. Formarea hiatusului prin eșec adeziv între rășinăși materialul compozit
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
legătură amelari care însoțesc de obicei compozitele au de obicei un conținut mai mare de monomeri de diluție pentru ameliorarea capacitatătii de umectare. Tensiunea superficială a monomerilor folosiți că adezivi este aproximativ egală cu cea a tensiunii superficiale critice a smaltului, ceea ce permite umectarea acestuia, favorizând adeziunea. Vâscozitatea este suficient de redusă pentru a permite penetrarea rășinii nepolimerizate în porii smaltului tratat acid. Termenul de „material compozit” se referă la o combinație tridimensională de cel puțin două materiale chimic diferite, separate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
capacitatătii de umectare. Tensiunea superficială a monomerilor folosiți că adezivi este aproximativ egală cu cea a tensiunii superficiale critice a smaltului, ceea ce permite umectarea acestuia, favorizând adeziunea. Vâscozitatea este suficient de redusă pentru a permite penetrarea rășinii nepolimerizate în porii smaltului tratat acid. Termenul de „material compozit” se referă la o combinație tridimensională de cel puțin două materiale chimic diferite, separate prin interfate distincte. O asemenea combinație demonstreză proprietăți pe care nici unul din materiale, singur nu le prezintă. Atât geometria fazei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
diminuatori de vâscozitate. Semnificația clinică a unei dilatări termice a materialului, foarte diferită față de structurile dentare, este formarea fisurilor și pierderea etanșeității obturației cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și pierderea etanșeității obturației cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor microretentii pe suprafața țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor microretentii pe suprafața țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe suprafața smaltului timp de 60s a unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor microretentii pe suprafața țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe suprafața smaltului timp de 60s a unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață la o valoare mai mare decât a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe suprafața smaltului timp de 60s a unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață la o valoare mai mare decât a rășinii și lărgirea porilor smaltului cu formarea de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață la o valoare mai mare decât a rășinii și lărgirea porilor smaltului cu formarea de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va realiza o agregare mecanico-chimică a smaltului cu compozitul, a cărei forță este de 15-20 MPa. Agenții de legătură
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
suprafață la o valoare mai mare decât a rășinii și lărgirea porilor smaltului cu formarea de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va realiza o agregare mecanico-chimică a smaltului cu compozitul, a cărei forță este de 15-20 MPa. Agenții de legătură amelari sunt rășinile neșarjate, care conțin de obicei aceiași monomeri că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sunt rășinile neșarjate, care conțin de obicei aceiași monomeri că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni superficiale corespunzătoare penetrării în microretentii. Realizarea microretentiilor se poate obține numai la nivelul smaltului prismatic, care permite atacul acid în mod preferențial. Smaltul aprismatic nu formează microretentii deoarece atacul acid se face uniform și plan. Adeziunea chimică Apariția primei generații de agenți dentinari a fost marcată de sinteză „comonomerului activ de suprafață” al lui
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni superficiale corespunzătoare penetrării în microretentii. Realizarea microretentiilor se poate obține numai la nivelul smaltului prismatic, care permite atacul acid în mod preferențial. Smaltul aprismatic nu formează microretentii deoarece atacul acid se face uniform și plan. Adeziunea chimică Apariția primei generații de agenți dentinari a fost marcată de sinteză „comonomerului activ de suprafață” al lui Bowen, care putea teoretic să medieze legături chimice între
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]