58 matches
-
de suflete pironite de zidurile neregulatei lumi a viilor neviilor vorbăreți prin litera așternută strâmb înclinat drept tremurat ca o rețea de celule vitregite de zbor simt frica urcând pe frontierele gândului și-atunci las piatra de la intrare să redeschidă smaragdului calea în inima mea și cerului seninul în acoperișul dens plin de metafore ale înțelepciunii universului lăsat de veacuri deasupra bibliotecii ------------------ "IS, HR, NI, KA = Iisus Hristos învinge" notă: Simbolismul prescurei: "rotundă pentru dumnezeirea fără început și sfârșit și pentru
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului pășesc atent printre cochilii de confuzii de greșeli exagerându-mi stângăcia din mine spre coșul de nuiele din care două coji lucioase lasă ieșirea liberă reptilei cu ochi de smaragd și câte sferturi de lună se nasc între privirea ei de nou născut și a mea înainte de a renaște pentru a câta oară nici umbra nu mai știe stau cu privirea în căușul palmei. reptila a ieșit escaladează umbrele șiragurile
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376001_a_377330]
-
mai departe apa, aerul, focul, flacăra vie a lumânării, cum dansatoare a bucuriei de a fi, își modulează trupul ardent pe filele ultimelor poeme ale rădăcinilor firii în care, ca o liană m-am înfiripat, crescând la pieptul ei din smaragdele timpului. departe de toate și de tot, Domnul știu că nu va permite ca bicisnicii lumii să distrugă sămânța energetică al unui areal al Domnului. areal în care noi, românii ne ducem traiul, gustând otrava prostiei celor ce spiritul și
TABLOU TRĂIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377744_a_379073]
-
Românească” (1937, în colaborare cu Bogdan Varvara) și „Anuarul general al industriei grafice din România” (1938). Din 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, însă în septembrie 1944 va fi exclus. A mai semnat Kiribiri (transpunerea în românește a romanului Smaragdul din Ceylon de Emilio Salgari, din 1929) și Menton, ca presupus traducător al romanului Triunghiul adulterului (1932) al unui scriitor străin fictiv Kiribiri, text care, în realitate, îi aparținea. T. e autor - de cele mai multe ori în colaborare cu Alexandru Bilciurescu
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
Sadoveanu. Biobibliografie, București, 1940; Viața la microscop, București, 1942; Abecedarul celor mici, București, 1945. Ediții, antologii: Șoimii României, București, 1936; Mihai Eminescu, Poezii, cu ilustrații de A. Bordenache, București, 1944; Ion Creangă, Amintiri din copilărie, București, 1946. Traduceri: Emilio Salgari, Smaragdul din Ceylon, București, 1929; Cervantes, Aventurile viteazului cavaler Don Quijote de la Mancha, cu ilustrații de A. Bordenache, București, 1934; Carlo Collodi, Povestea unei paiațe, București, 1945. Repere bibliografice: C. Panaitescu, „Doamna Casanova”, FCL, 1932, 564; Teodor Scarlat, „Doamna Casanova”, RVS, 1933
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
în fața porții claxonul Tinuței care, parcă ar spune: „Am sosiiit! E cineva acaaaasăăă? Ochii bunicului și ai bunicii capătă o frumusețe nemaiîntâlnită și strălucesc așa de tare, încât ai crede că în ei s-au adunat toate rubinele, safirele și smaragdele pământului. E-atâta căldură și bunătate în ei, încât copiii sunt convinși că ochi mai frumoși și mai buni ca aceștia patru nu mai există nicăieri pe pământ. Și acum cei cinci proaspăt sosiți așteaptă tocmai să li se deschidă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Nory râse iar zgomotos. - O minune, în adevăr! râse și Mini. - Elena a făcut senzație la o premieră cu un fourreau negru perlat, foarte decoltat, cu tâmplele ei negre care sunt la modă si în urechi cu pandantivele senzaționale de smaragd ale babei Smoala. - Baba Smoala?. Ce mai e și asta? - Află că baba Smoala e însăși mama lui Drăgănescu. Cu o oală, smolea vecinie butoaiele mucigăite - fiindcă butoaiele sunt la ei o tradiție. Toți Drăgăneștii în Dealul Spirii au fost
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
una. De-aproape, nu fu mulțumită. Mini o reținu alături ca să admire bijuteriile vechi din galantarul unui argintar cunoscut. Pe una din acele paftale late de aur masiv, un filigram delicat desena forma unui medalion, pe care îl umplea un smaragd uriaș: o brățară de domniță. Schimbul aurului, vânzarea sculelor vechi era acum un mic trafic fățiș. Aproape nu mai era îngăduit să păstrezi nespeculate astfel de obiecte de preț, să nu te desfaci de ele, pe timpul unei așa de excentrice
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vânzarea sculelor vechi era acum un mic trafic fățiș. Aproape nu mai era îngăduit să păstrezi nespeculate astfel de obiecte de preț, să nu te desfaci de ele, pe timpul unei așa de excentrice finanțări, a unui trai așa de exagerat. Smaragdul era în adevăr uimitor, filigrama o horbotă diafană, iar brățara o cătușă de aur masiv. O desfătare pentru o privire lacomă după lucrul frumos și de preț. Lui Mini aurul îi da mereu impresia vie a realităței lui suverane, îl
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bătrânul, era roșcovan, zdravăn și mojicos. Mini recunoscu cu plăcere pe baba Smoala. Impunătoare, cu sute de cute pe obraz, necruțate de pictor, cu urechile ieșite din părul lins, adunat într-un rotocol de codițe la ceafă, cu cercei de smaragd - pe care Rolls giuvaergiul oferise acum 1.500.000, povestea Nory. Mini regreta că nu a cerut să vadă cerceii, dar avea parte să nemerească la Hallipi mereu când erau necăjiți. Baba Smoala avea ochii mici, vioi, și gâtul gros
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine, îți dădeau grîu de Minit, turte, miere, untdelemn și leac alinător, în schimbul mărfurilor tale. 18. Damascul făcea negoț cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
plin de înțelepciune și desăvîrșit în frumusețe. 13. Stăteai în Eden, grădina lui Dumnezeu, și erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smaragd, și cu aur; timpanele și flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua cînd ai fost făcut. 14. Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse, te pusesem pe muntele cel sfînt al lui Dumnezeu, și umblai prin mijlocul pietrelor scînteietoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
colțuri și îndoit; lungimea lui să fie de o palmă, și lățimea tot de o palmă. 17. În el să țeși o țesătură de pietre, și anume patru rînduri de pietre: în rîndul întîi, un sardonix, un topaz, și un smaragd; 18. în al doilea rînd, un rubin, un safir, și un diamant; 19. în al treilea rînd, un opal, un agat, și un ametist; 20. în al patrulea rînd, un hrisolit, un onix, și un iaspis. Aceste pietre să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
în patru colțuri. Pieptarul l-a făcut îndoit, lungimea lui era de o palmă, și lățimea de o palmă; era îndoit. 10. Au pus în el patru șiruri de pietre: în șirul întîi era: un sardonix, un topaz și un smaragd; 11. în al doilea șir: un rubin, un safir și un diamant; 12. în al treilea șir: un opal, un agat și un ametist; 13. iar în al patrulea șir: un hrisolit, un onix și un iaspis. 14. Pietrele acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de iaspis, și cetatea era de aur curat, ca sticla curată. 19. Temeliile zidului cetății erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintîi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia de halchedon; a patra, de smaragd; 20. a cincea, de sardonix; a șasea, de sardiu; a șaptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist. 21. Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
sute de ani. Și încheie: ― Oamenii, în general, au tendința de a uita definițiile ― dar dacă tu ești într-adevăr serioasă... ― Bineînțeles că sunt ― zise fata. Își scoase din poșetă o tabacheră fină. ― Vrei una? Cutia sclipea în soare. Diamante, smaragde și rubine cânteiau pe suprafața de aur fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
sute de ani. Și încheie: ― Oamenii, în general, au tendința de a uita definițiile ― dar dacă tu ești într-adevăr serioasă... ― Bineînțeles că sunt ― zise fata. Își scoase din poșetă o tabacheră fină. ― Vrei una? Cutia sclipea în soare. Diamante, smaragde și rubine cânteiau pe suprafața de aur fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
sălbatecă în regiunile cele negre a-nnoratului cer de noapte. Prin șuierul cel monoton, deși puternic, al vântului am adormit și simțeam, pare-că, cum creierii mei se paraliză de carbon. Murisem! M-am trezit deodată într-un codru verde ca smaragdul, în care stâncile erau de smirnă și izvoarele de ape vergine și sânte. Printre arbori cântau privighetori cu glasuri de înger, pin cărări rătăceau umbre diafane și fericite și se pierdeau {EminescuOpVII 201} prin verdura întunecată a dumbravelor sânte. În
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai deosebite vremuri. Unele bătute de romani încă, altele de mai încoace, însă toate vechi... El merse înainte... deschise o altă ușă și acolo găsi mici sicrie, pe polițe de fier, pline de pietre scumpe. Diamante într-una, rubine și smaragde într-alta... și o ladă plină de cele mai frumoase mărgăritare... Atotputernicia omenească era strînsă[-n] suterană... Mai deschise o ușă și... și găsi un sicriu acoperit c-o pânză albă... El dete pânza într-o parte. O țeastă goală
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sentimentale, totuși nu improprie a capta femeile, mai ales prevenite și interesate. Întâi de toate Pomponescu scoase dintr-un buzunar al vestei o cutiuță mică, din care extrase un inel decorativ, mai degrabă subțire, a cărui poantă o forma un smaragd într-o rouă de mici diamante. - Îmi permit, zise el zâmbind, să acopăr un milimetru al degetului dumitale cu acest inel. Ioana întinse degetul, fără nici un protest, și primi inelul și o sărutare afectată a mâinii respective, apoi, privind darul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fiu de țăran. Ceea ce pune Însă capac oricărei luminițe de speranță este coloana sonorizată. În plin mister asiatic cînd, din fericire, nu pricepi bine ce se-ntîmplă nici prin subtitrare, cînd doar săbiile lungi de samurai sclipesc În puterea nopții de smaragd, se aude un străvechi cîntec japonez, din care distingi următorul refren: „I don’t want to say goodbye, baby“. Cu toate astea, baby ne spune goodbye și pleacă-n lume cu el, pentru că I love you so much, the end
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
caolin, magnezit, talc, asbest, fluorina, baritina. IV. Grafit și roce grafitoase. V. Fosfați în genere: Fosfarite, apatite. VI. Minerale cu toriu și pamanturi rare: Monazita, torită, cerita și alte minerale cu elemente rare. VII. Pietre prețioase și seminobile, ca: Diamant, smaragd, corindoni, beryll, topaz grenate, opal nobil, turmaline, agate, cristalul de rocă cu varietățile sale colorate, succin (chilimbar) și alte resine minerale. VIII. Săruri și ape sărate: Sare gema, săruri de potasiu și alte săruri, fie asociate cu sarea gema în
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
și fochiștii ei, conducători de stat ... pe loc, ca pe o cale ferată cu cotitură În unghi de 90 de grade". Dincolo Însă de aceasta, lucrările lui Gh. Boancă surprind prin atmosferă, predominența gamei de culori reci, albastru sau verde smaragd, Încălzite discret de nuanțe de ocru și griuri rafinate, aureolînd totul Într-o lumină misterioasă, venită parcă de undeva din trecut, făcîndu-te să simți nostalgia unor vremuri de mult apuse. Umorul, uneori debordant, alteori discret, Împletit cu morala subînțeleasă, adesea
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
În limbajul popular În Moldova Într-un sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, În sec. al XVII-lea, utilizează termenul de „patima dracului”, Dimitrie Cantemir, peste mai bine de un secol, amintește de năbădac: „Aspis easte În chipul smaragdului, iaste la ceia ce lovesc lovituri și cad jos de se tăvălesc și le merge spumele”. Termenul a circulat și În sec. al XIX-lea - În corespondența privitoare la internările În mănăstiri, bolnavii erau deseori numiți ca „patima de boala
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
măreția lui Marc-Aureliu a rămas fără scădere, deoarece se intemeiază pe superioritatea inimii. Dreptul strict trebuie să cedeze echității. Raționamentului uscat e de preferat dragostea de bine. Orice-ar fi trebuie să fii om al binelui.. Orice s-ar întâmpla smaragdul își păstrează coloarea. Răul e încarnarea ipocriziei, fanatismului și superstiției. Când Statul nu se ocupă de rezolvarea problemelor serioase, criza se rezolvă prin dărămarea regimului. Principiul de rasă va submina credința creștină, zice undeva Renan. Viligeatura e adesea paradisul celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]