360 matches
-
Carmina își amintea că o uimise la Ovidiu un simț al sesizărilor valorilor sociale, devenit deja reflex, poseda un fel de sonerie aparte ce-l avertiza că persoana din fața lui poartă pe umeri o răspundere anume și dintr-odată devenea smerit, chipul i se însenina de cele mai alese zâmbete, își potrivea cuvintele, vorbele lui trebuiau să facă impresie și deși nu se îndoia de mijloc, Carmina avea impresia că îi place să se poarte așa, echivoc, chiar dacă felul lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și liniștit ca niciodată și avu parte numai de vise frumoase, în care se făcea cum că se întorsese la el în sat și le cânta din găidulcă oamenilor strânși cu mic și cu mare, ca să-l asculte pe el, smeritul ucenic. Când visele erau mai plăcute, se simți zgâlțâit de umăr și se trezi. Scoală-te, nepoate!... Hai, c-a venit badea Petre ca să te ducă înapoi acasă!... El se frecă buimac la ochi și-l recunoscu, la lumina aceluiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
speranța, ci vedeai și certitudinea de pe chipul celui ce rostea cuvintele. Rugămintea dobândea o materialitate pe care o percepeai instantaneu: simpla articulare sonoră a numelui divin instaura o realitate palpabilă. Chiar sub privirile tale se semna un contract între cel smerit și Deținătorul puterii de a împlini rugămințile. Nu încăpea nici o îndoială că lucrurile se vor desfășura așa cum sperai: cum să nu se termine totul cu bine, când Dumnezeu devenea părtaș al dorințelor tale?! Îl invocai pe Dumnezeu când începeai o
Credeți în Dumnezeu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8065_a_9390]
-
invidii bolnăvicioase, poetul este un fericit. Fiecare clipă a vieții sale pământești este un miracol, frumusețea și împlinirea sufletească se găsesc la tot pasul. Totul este să ai ochi să le vezi și inima deschisă pentru a le primi. Iar smeritul Ioan Pintea are cu asupra de măsură aceste daruri. Preot fiind, îndoielile sale nu au nimic din arghezianul "vreau să te pipai și să urlu este". Dimpotrivă, vizează viața de apoi că o sursă de noi bucurii, mai mari, a
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
case mari și bogății ca ale acestui fanariot". În romanul lui Filimon, cuvântul folosit cu intenții și conotații nu tocmai morale de junele Dinu apărea, cu toată seriozitatea, în scrisoarea de recomandare a tatălui său: „cu ajutorul lui Dumnezeu și iușchiuzarlâcul smeritului tău rob, curtea blagorodnicei tale în scurtă vreme se va umplea de toate cele trebuincioase"; „m-am silit a-l învăța toate iușchiuzarlâcurile și marafeturile cu care trebuie să fie împodobit un adevărat calemgiu". La Iordache Golescu, în Starea Țării
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
care se retrage din lume și se instalează confortabil într-o roată de cașcaval. Fabula este plastică și în ea este vorba și de un război. ...Neamul pisicesc dezlănțuie ostilitățile. Șoarecii de rând se strâng sub fereastra de cașcaval a smeritului. înăuntru totul e de cașcaval. Chiar și punctul de vedere ori perspectiva. Piosul înfipt în cașcaval le lasă câteva firimituri nenorociților. Plus o mică îmbărbătare, care se știe cum sunase, ce le spusese fățarnicul retras în brânză: „Fraților, pe mine
Tânăra generație by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6126_a_7451]
-
această vioară, la vibrațiile și poveștile lor. La modestie, har și smerenie. La Paradis. Afară, la suprafață, Infernul. (M.C.) Prețul fericirii Numărul 7-12 pe 2009 al revistei Secolul 21 cuprinde un capitol dedicat celui care a devenit, spre sfîrșitul vieții, "smeritul monah Nicolae de la Rohia", îmbogățind profilul cărturarului prin texte de Alexandru Paleologu, Alexandru Baciu și Ioan Pintea, dar și prin cîteva documente inedite. Cronicarul a citit cu voluptate gîndurile conului Alecu despre filozoful francez Alain (pe numele întreg Emile August
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
p. 258) Se subînțelege că ultimele rînduri sunt autoreferențiale, pe potriva mandarinului pe care el însuși îl întruchipa. Atîta doar că distanța și neînfricarea țineau de perorație, nu de ținută. După a doua arestare, Pandrea căpătase o docilitate spontană de școlar smerit. Dar acum, în perioada 1954-1956, accentele paroxistice nu-i îngăduie acalmii și reverii, cuvintele lovind, biciuind sau mușcînd, dar rarerori mîngîind sau lăudînd. Pandrea n-are predispoziții duioase și nici înclinații contemplative, dracul care îi curge prin vine preschimbîndu- l
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
În partea centrală a lăcașului, în spatele Sfintei Trapeze, s-a descoperit imaginea coșului cu cinci pâini și doi pești. Această imagine și inscripția grecească descoperită în naosul dinspre nord al bazilicii „În acest loc sfânt nu uită Dumnezeu pe cel smerit” nu lasă nici un dubiu în privința identificării acestui loc cu minunea înmulțirii celor cinci pâini și a celor doi pești. După invazia arabă biserica s-a pustiit, iar cu timpul a dispărut sub un morman de pământ și paie. Ruinele ei
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Să-i ridicăm povară de alean. Cand poartă noastră e mereu închisă N-avem de dat, avem doar de luat... Mă-nchin la Dumnezeu cu umilință... Ce-a devenit divinul aluat? Pășește Dumnezeu cu crucea-n spate, La suferință LUI smerit mă-nchin, Purificat voi cernea-a mele fapte Gustând din TRUPU-I, pâine, vers și vin. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: CRUCEA / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1947, Anul VI, 30 aprilie 2016. Drepturi
CRUCEA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384960_a_386289]
-
oferă, măcar trupește, liniștea și împăcarea cântată de doine, incompatibile cu viața trăită. De ce să suferim, și în special să arătăm lumii această suferință personală precum Becali a cărui dreaptă nu este suficient de lungă spre a vedea lumea ce smerit se închină. Dumnezeu este în noi înșine, este una cu conștiința noastră. Este sufletul care te îndeamnă la muncă și îngăduință față de semeni nu la parada unei credințe oarbe. Este adevărat că plecarea în neființă a susținătorului sau a unei
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
mana cerească și roua în pustie poporului ales în perioada fugii din robia egipteană. Dar fiecare era obligat să le ducă singur la gură după culegere. Prin rugăciune oricât de adâncă roua se evaporă iar mana se usucă astfel că ”smeritul credincios” nu mai capătă pâinea cea de toate zilele. Vii cu vii. O veche zicală germanică, frumos cântată în opereta Liliacul sune: este fericit cel care uită ce nu se mai poate modifica. Munca asiduă este cel mai ușor mijloc
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
Moșul nu fu pedepsit pentru a lui urâtă faptă? Nu i-a fost greu să lase-n frig un prunc ce lumea îl așteaptă? - Ei, draga mamii, el a plâns când a aflat cine e pruncul Și-n fața pruncului smerit și-a aplecat atunci genunchiul... Și a promis c-o veșnicie va duce daruri la copii Și lumii-ntregi, după putere, va face multe bucurii... Copila râde și din brațe coboară, merge la fereastră... Afară ninge liniștit cu fulgi pufoși
POVESTE CU MOȘ CRĂCIUN de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383486_a_384815]
-
mele plângeri !’’... XIV. DE-INVIERE, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. DE-ÎNVIERE Coboară îngerii ,coboară La Mănăstirea Lainici de-Înviere Chiar dacă stânca-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatra dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmi Vino, aici creștine fără teamă Sfântul Irodion te cheamă Să
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
fără teamă Sfântul Irodion te cheamă Să-ți dea lumină,pace și putere Vino, la Mănăstirea Lainici de-Înviere ! Citește mai mult DE-ÎNVIERECoboară îngerii ,coboarăLa Mănăstirea Lainici de-ÎnviereChiar dacă stânca-i rece,te-nfioarăîn suflet pace-adâncă se scoboarăCând cu Lumina Smeritul Stareț treceO bucurie mare se revarsăCântă și piatra dintre brazi și ulmiTotul se umple de-ndumnezeireIar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmiVino, aici creștine fără teamăSfântul Irodion te cheamăSă-ți dea lumină,pace și putereVino
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
aducând prosperitate și bunăstare în viețile acestora. Cunoscându-l destul de bine, îmi dau seama cât de bine se adeveresc cuvintele rostite de Cornelius din Sfânta Biblie: - „Eu m-am deprins să fiu îndestulat cu ceea ce am. Știu să fiu și smerit, știu să am și de prisos; în orice și în toate m-am învățat să fiu și sătul și flămând, și în belsug și în lipsă.” - Sfanta Scriptura, Filipeni, cap. 4, versetul 11. Născut sub semnul Fecioarei, pe data de
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
Mitropolitul Dosoftei”. În 5-7 martie 2008, Sfântul Sinod al BOR a aprobat canonizarea Sfântului Rafail și a Cuviosului Partenie de la Agapia, ambii menționați de Episcopul Melchidesc, în Oratoriu, că au trăit în sfințenie. În 2008, noi - gălățenii - am aflat că smeritul Cuvios Rafail de la Agapia s-a născut la Busucani, o așezare gălățeană care are un vechi loc de rugăciune - cătunul Zimbru din comuna Bălăbănești - vechi loc de rugăciune din județul Galați. În anii din urmă, Arhiereul Dunării de Jos, Înalt
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
bine decât cel deștept, cel viclean o duce mai bine decât cel cinstit, cel lacom e mai avantajat decât cel bun, cel crud găsește mai multă cruțare decât cel slab, cel orgolios e înconjurat de mai mare abundență decât cel smerit, mincinosul e mai sătul decât cel care spune adevărul, desfrânatul are un trai mai dulce decât virtuosul. Eram convinși că așa a fost și așa va fi în veci, cât timp va exista omul pe pământ. Clasa își ținea respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
au plecat la mânăstire. La intrarea în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, au fost trei zile ispitiți canonic, după care au fost primiți de către starețul de atunci, Părintele Ioanichie Moroi. În primăvara anului 1931, Vasile, acest smerit ascultător și frate mai mare al Părintelui Cleopa Ilie s-a îmbolnăvit și a fost adus în schit. Odată, ieșind de la Sfânta Liturghie, a avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat Maica Domnului, spunându-i că peste trei zile
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
a stabilit data Nașterii lui Iisus Hristos. Primul a trăit către al IV-lea secol și este cunoscut mai cu seamă pentru Filocalia sa și scrierile apologetice împotriva lui Nestorius. El a influențat, de asemenea, monahismul occidental. Al doilea, Dionisie Smeritul (470-545), era “un mare erudit, cucernic, smerit și bun ca paginile Evangheliei” , căruia noi îi datorăm calculele astronomice ale începutului erei creștine. El a făcut, de asemenea, o serie de traduceri din greacă în latină, din Sfântul Chiril din Alexandria
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
teologi ortodocși din străinătate, Editura. Mitropoliei moldovei și Bucovinei, Iași, 1995. Buga, Pr. Ion, Minipatrologie contemporană, Editura. Simbol, București, 1994. Bria, Pr. Ion, Liturghia după Liturghie� misiune apostolică și mărturie creștină azi, Editura. Atena, București, 1996. Drăgulin, Gheorghe, Cuviosul Dionisie Smeritul (Exiguul),în vol. colectiv Sfinți români, București, 1987. Meyendorf, Jean, L'Eglise Orthodoxe hier et aujord'hui, Editura. Du Seuil, Paris, 1995. *** Pateric românesc, București, 1980, p. 621. Plămădeală, Antonie, Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, București, 1995. Popescu, Dumitru
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
tocmai anticorpii, imunitari la boli ideologice trecătoare, riscând să degenereze în metastază pentru spiritul creștin. De o astfel de educație atee, cu imperative pervertitoare făcute printr-o vicleană instrumentare a tuturor factorilor publici - care urmau să „edifice omul nou” , supus smerit al idealurilor socialiste și comuniste materialiste a avut parte generația mea. Pentru ea, stelele, cosmosul, aerul, ploaia, florile, pământul, soarele, galaxiile pustii(!?), ființele și lucrurile nu trebuia să aibă drept „Tată” pe Dumnezeu știindu-se că noțiunea de „tată” conține
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
s-a cuplat PSALMUL 81 Domnul a stat sub adunare mare În mijloc pe puternici va judeca Cât timp la fețele lor veți apleca Dumnezeu le-a pus întrebări amare Judecați drept pe orfan și pe sărac Și dreptate celui smerit și sărman Doar cel bun să mai ajungă la liman Izbăviți-i din mâna acestui drac Dar ei n-au cunoscut lumea cea sfântă Și nici n-au priceput lumina din cer În întuneric de vid se avântă Scoală-Te
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POVEȚE! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Povețe. Toată ziua mulțumește, Pentru toate ce-ai primit! Bunul Dumnezeu iubește, Pe umil și pe smerit! Inima,ți-o curățește, De patimi și de păcat! Căci Hristos în ea trăiește , Doar,de-i sufletul curat! Caută răspuns la toate, Întrebând pe Dumnezeu! Nu-ncerca cu dinți de lapte, Os ,să spargi,că-ți va fi greu
POVEȚE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368681_a_370010]
-
Grușenka. Rivala ei „infernală” are, la rândul ei, un caracter” groaznic”, sălaș al dragostei și al urii care declanșează „catastrofa” de la proces ... Sadismul este împlântat adânc în sufletul fraților. Smerdeakov personifică imoralitatea fără reticențe. La polul opus Aleoșa este un smerit supus tentațiilor. Ion Ianoși vorbește despre o cruce simbolică între cei doi frați: „furtunile cele mai dramatice nu în sufletul lor se dezlănțuie, ci pe axa mediană, „orizontală”, a însemnului creștin.”( 25) Karamazovismul apare evident și din replicile și relațiile
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]