481 matches
-
de un tipograf. Patronul tipografiei, Patrick Gensfleisch, acceptă să tipărească o asemenea ciudățenie de carte, pentru că și el caută un motiv ce-ar explica drama pierderii fratelui geamăn. Pornește și el, ajutat de bătrânul tipograf Klaus, într-o aventură frizând sminteala: căutarea unei cerneli ce dispare după ce textul a fost citit. Și după tipograf, urmează corectorul, Guido Bressler, bântuit aidoma celorlați de căutarea unui motiv: dispariția iubitei sale într-un zbor cu aeroplanul, când ajunge într-un nor, fără să se
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
dusă până la capăt. Destinul a vrut ca setea lui de a trăi, de a crea și de a ctitori să fie curmată mult înainte de vreme. Pe poarta prin care a plecat el au năvălit în viețile noastre cenușiul, vrajba, nesăbuirea, sminteala și neghiobia.
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
acceptarea marelui Risc nu de-a crede de pomană cum ar zice unii, ci de-a te lăsa dominat și locuit de o inteligență mai presus de inteligența umană, față de care aceasta, cum spune apostolul, nu este decît o biată sminteală și socoteală de om nebun care-și închipuie că poate număra firele de nisip. Credința de aceea este paradoxală și misterioasă deoarece îl depășește și-l descumpănește permanent pe cel care o poartă, așa cum lichidul turnat într-un vas ajunge
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
Grigoriu? Mai nou în mass-media autohtone sînt suspendați din funcții oameni de presă nu pentru ceea ce spun, ci pentru ceea ce nu spun. Cazul flagrant e al lui Paul Grigoriu, de la Radio România, căruia i s-a dat această pedeapsă pentru smintelile pe care CVTudor le-a debitat la emisiunea Sfertul Academic. Paul Grigoriu a fost suspendat pentru pasivitate și pentru că nu l-a întrebat pe CVTudor dacă are probe în acuzațiile pe care le-a adus șefului și pentru că l-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
uimiri ovale// Și biata mea, fireasca întrebare/ Se preschimba încet în cerșetoare/ Răzbind mulțimea leneș, vinovat/ Cum un copil de mult întunecat// Un cîine am zărit, cu ochi de cîine,/ Mi-am amînat ființa, deci, pe mîine./ Adulmecînd dulceaga lui sminteală/ M-am potrivit spre dulce hoinăreală// Foșneau gingașe silfe sub veșminte/ Pămîntul mirosea a jurăminte/ Noi, cîntăreții patrupezi, în van/ Visam s-ajungem prin livezi la Pan"(În aer carnavale). Plantată în spațiul unei mitologii inversate, poeta găsește suficiente resurse
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
dar și unei străbune înțelepciuni pragmatice: Omul nu poate să nu gîndească, dar nici nu poate să-și prăpădească firea gîndind. Căci gîndul nu e făcut să se încumete și semețească. De aceea, prea multă minte aduce și multă prostie, sminteală. Esențialul e să nu pierzi măsura. Nu tu ești măsura lumii, cum voia grecul acela; ci lumea îți e măsură ție". Apare, pe linia unui tradiționalism substanțial, perspectiva deplasării "înțelesului către lucru", resorbția sensului în concret, "pierderea gîndirii în fire
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
conduitei exemplare a Antigonei și, în general, oricărui act de eroism, curajului de a lua atitudine, de a ignora constrîngerile exterioare în numele "a ceva ce nu se vede, ceva nenumit, ceva inexprimabil(...), căruia unii îi zic ideal, alții conștiință; unii sminteală, alții rătăcire; unii orgoliu, alții delir; unii misionarism, alții manie" după fericita formulare a lui N. Steinhardt, din articolul său Antigona agonistă. Ileana Mălăncioiu - Vina tragică: tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, ed. a-II-a, revăzută, Editura Polirom, Iași, 2001, 308 pagini
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
amnezia întreținută cu bună știință de noua clasă politică, întrucît cel care-și uită sau își reneagă trecutul nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar vinovățiile noastre
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
nu putea să zică zece - zicea zăș! P-ormă, cu mare chin o lua de la 17 pîn-la nouăsprezece; de douăzeci se ferea; nu știu ce avea cu el. Așa că secretul lui era între 10 și 17; dacă era secret; și nu vreo sminteală. Pe scurt, s-a dat la Lucreția. Fiind infirm, debil mintal... știți că la ăștia li se scoală mai repede din lipsa oricărei afecțiuni; rămîne numa' instinctul animalic. Procesu' s-a redeschis. Cu un avocat deștept, Ghiță l-a mai
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
petrecut ceva: o ruptură sau o inversare de orizont, o clătinare sau o răpire. Nu actul în sine contează, ci expresia fățișă cu neputință de simulat a unei experiențe spirituale. La Lovinescu sau Steiner sunetul trăirii e patognomonic. Că e sminteală la mijloc e foarte probabil, dar emoția acelei sminteli trece în cititor. E o nebunie izbitoare, iar nu o cumințenie de culegător de teme excentrice. Tocmai de aceea la Culianu nici un rînd nu te mișcă, sufocat cum e de o
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
o clătinare sau o răpire. Nu actul în sine contează, ci expresia fățișă cu neputință de simulat a unei experiențe spirituale. La Lovinescu sau Steiner sunetul trăirii e patognomonic. Că e sminteală la mijloc e foarte probabil, dar emoția acelei sminteli trece în cititor. E o nebunie izbitoare, iar nu o cumințenie de culegător de teme excentrice. Tocmai de aceea la Culianu nici un rînd nu te mișcă, sufocat cum e de o erudiție fără căldura vreunei zbateri. A fi teoreticianul unor
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
esopisme scapă și constituie satisfacția complicității dintre cititor sau spectator și scriitor. Îndrăzneli minore pot fi supralicitate sau pot deveni extrem de interesante, dinamitarde, prin schimbarea contextului. De pildă, în spectacolul românesc din anii '80 cu Hamlet, când fantoma tatălui avertizează: "Sminteala, când la cei de sus se-arată,/ Nu trebuie în voia ei lăsată", spectatorul se gândea, printr-un anacronism convenabil, la actualitatea smintelii lui Ceaușescu. Vorbim deci de literatură subversivă numai atunci când un text esopic e publicat și difuzat, dovedit
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
prin schimbarea contextului. De pildă, în spectacolul românesc din anii '80 cu Hamlet, când fantoma tatălui avertizează: "Sminteala, când la cei de sus se-arată,/ Nu trebuie în voia ei lăsată", spectatorul se gândea, printr-un anacronism convenabil, la actualitatea smintelii lui Ceaușescu. Vorbim deci de literatură subversivă numai atunci când un text esopic e publicat și difuzat, dovedit ca incomod posteditorial sau după punerea în scenă a unei piese de teatru. Când un text este interzis și circulă clandestin, poate chiar
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
unor cutume și rânduieli ce atestau un fond ancenstral inepuizabil. Țin minte și acum scena inițială: palanchinul miresei plimbat dintr-un sat în altul, lanul de sorg ce legăna și lega destinele unei familii, răsucite în fel și chip de sminteala istoriei. Constat acum, când romanul a apărut în limba română, că filmul se baza pe doar primele două capitole ale romanului! Cititorul român va resimți un șoc mai puternic decât cel provocat de Gabriel García Márquez cu Un veac de
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
a mai multor imagini, sau o remotivare ulterioară. Oricum, imaginea bătăii deviante și amenințătoare a clopotului - într-o ureche sau într-o dungă - pare să fi jucat un rol în fixarea unora dintre cele mai populare formule de desemnare a smintelii.
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
dau? Mai bine mi-aș da sufletul! Ehei, cîte gîște, și răți, și lebede chiar, n-am ucis eu cu rugina asta, cum o vezi! Da^ cine stă să le mai numere! Bătaia ei nu m-o dat niciodată de sminteală. Vînatul să fie atins numai cu un halic... atît îi trebuie, că vine la pămînt ca trăsnit!... Pușca mea, domnule, e otrăvită... Să știi că-i otrăvită... Poți să rîzi dumneata!... Eu singur am otrăvit-o... Eu, cînd am cumpărat
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
ce bat spre ridicol. Al patrulea motiv: în secret ne dorim ca fizicienii să greșească. Le citim cărțile, luăm act de străfulgerările lor, și apoi, amintindu-ne că vom muri, ne întoarcem la Biblie, spunîndu-ne că toată înțelepciunea fizicienilor e sminteală în ochii lui Dumnezeu și că, prin urmare, tot geneza veterotestamentară reprezintă adevărul. În fond, evoluția teoriilor fizice e atît de imprevizibilă, felul în care se succed și se neagă una pe alta e atît de spectaculos încît, dacă mîine
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
tine află în oglindă... CXXIX Dorința trupului - o irosire A spiritului adormit, sperjură, Sălbatică, și dincolo de fire Nerușinată, ce-o-mplinești cu ură, De tine însuți dezgustat; o nadă A bestiei ce nu-ți ascultă mintea, Prostește înghițită, stând dovadă Smintelii ce te-mpinge înaintea Pierzaniei: având, să n-ai; o vrere Stârnită de o dulce așteptare, Urmată de extaz, apoi durere: Neantul absolut, minciuna care Te duce-n iad, știi bine, da-i ești rob, și o urmezi ascultător, neghiob
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
pe a căror opinie pui mare preț. Îți va ieși pe nas bruma de glorie de care ai avut parte. Și la urmă nu-ți vei dori decât un singur lucru: să te întorci în anonimatul din care ai avut sminteala și nesăbuința să ieși. Dar asta nu-ți va reuși, în orice caz nu ușor și nici repede. Scriu mai rar, și mai greu. Observ asta deja de ceva vreme. Observ și acum cu aceeași emoție totul în jur și
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
în fel și chip, pe criterii tot mai variate) se află într-un moment de grea încercare. Nu vrem să fim profetici și nici sentențioși, dar evoluția social-politică din ultimul timp pare să demonstreze aceasta. În anul care a trecut, sminteala a cam apucat diversele tabere naționaliste din România noastră atît de săracă în conștiințe și valori. Conflictul, pe alocuri artificial și irelevant, s-a ascuțit în ultimul timp și a îmbrăcat forme convulsive (să mai amintim de cuvintele grele rostite
Mihai Neamţu, scrisoare către mişcările neolegionare () [Corola-journal/Journalistic/42612_a_43937]
-
Mistica nu e altceva decât vehicularea misterului. MÂNTUIRE A ști, la scară umană, poate fi folositor — dar în nici un caz mântuitor. E mai mântuitoare o rugăciune într-o biserică din Găești decât Platon. MOARTE Ideea morții absolute stă la baza smintelii moderne. Heidegger spune așa: ca să ieși din anonimat, trebuie să trăiești neliniștea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnă, Heidegger, să trăiești murind absolut, în fiecare zi! Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Nur Narr ! Nur Dichter! "Cum aș suporta să fiu om, dacă omul nu ar fi de asemenea poet și dezlegător de enigme ?... Să nu mai voiesc, și să nu mai institui valori, și să nu mai creez ! O, această mare sminteală să rămână departe de mine !" Și referindu-se la clipa sacră a dicteului, a revelației care vine dintr-odată, "fulgeră și se impune", Nietzsche scrie în poezia Pinul și fulgerul: Am crescut mai înalt decât omul și sălbăticiunile Și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
tău e nebunie Și tu ne faci pe toți nebuni. Imensitate, veșnicie, Pe când eu tremur în delir, Cu ce supremă ironie, Arăți în fund un cimitir. Disperarea este cu atât mai de nevindecat cu cât unica formă de expiere a smintelii cosmice, poezia, l-a părăsit: "Și gândul se-afundă, pierdut vâslaș...Și jalea de-a nu mai putea face un vers.../ Sunt cel mai trist din acest oraș". Octavian Goga evocă în poezia Noi neliniștita așteptare a îndreptării unei grave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un spirit agresiv și decontextualizat. Prezentul roman este un amestec absurd de bufonerii, lucruri șocante, nerozii și gafe cu câte o delicatețe înnecată într-un flux de conceptualism. Se va spune că autorul, neîndrăznind să exprime pe propria răspundere certe sminteli, adoptă artificiul comod de a le pune în gura personajelor grotești și absurde, luând, așa în glumă, ceea ce din întâmplare gândește serios. Este un procedeu deloc recomandabil, deși foarte folositor. Multora nu li se va părea acest roman un atac
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să vezi lucrurile în proces, în flux. Matematicile și istoria sunt doi poli. Se oprește să scrie un aforism și continuă: Îți zic, fiul meu, să nu frecventezi mult învoiala cu înțelepții, căci cine niciodată nu se eliberează de o sminteală, poți să juri, este nărod desăvârșit. O injecție specială pentru a inocula în mințile tuturor patru paradoxe, trei confuzii și o utopie și suntem salvați. Fugi de sănătatea profitabilă. Nu crede în ceea ce numesc bătrânii experiență, căci nu prin a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]