75 matches
-
nu dau explicațiile de rigoare și poate că nu au nici sens. Ca pedagog, sunt primul care Îmi dau seama de neajunsurile sau precaritățile unor principii, ale unor reguli didactice pe care le abordăm cu o prea mare lejeritate sau smintită fandoseală cărturărească. Avansăm, În cele ce urmează, o serie de puncte de vedere mai „libere” de corsajul teoretic și de normele Învățate (și, vai!, predate chiar de subsemnatul). Vin În fața dumneavoastră cu o serie de puncte de vedere născute „dincolo
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
unei copile zâmbitoare - astea erau în faptă și întotdeauna toate renumitele lor desfrânări. Tot farmecul consista în misterul cu care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră, mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare, ce ducea la oraș. {EminescuOpVII 120} II - Contesă, voi face pe părintele D-tale să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
unei copile zâmbitoare - astea erau în faptă și întotdeauna toate renumitele lor desfrânări. Tot farmecul consista în misterul cu care îmbrăcau fațarnic micile lor pasuri lumești. Ieronim își aruncă rasa pe el, tăie o față sinistră. mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare ce ducea la oraș. II - Contesă, voi face pe părintele D-tale să te silească
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Femeia înhăța gălețile și da fuga la pompă să le umple. În momentul în care le răsturna, urla un altul că apa s-a răcit prea tare. Bătrâna alerga spre aragazuri. Când, în sfârșit, se declarau mulțumiți, începea săpuneala. Una smintită, o nebunie generală al cărei produs, clăbucul, se înălța amenințător, gata să acopere întreaga ogradă ca o zăpadă prea timpurie. Săpunul țâșnea din mâinile copiilor și ateriza, invariabil, fie în apa agitată de valuri, fie în noroiul moale din jurul căzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ne contopi-vom iar în fericire; Căci, pîn' ce aste grozavii sădite-n jurul Porților vieții de Veci Nu-s alungate și nimicnicite, nicicînd nu vom putea de Porți din nou să trecem. Știi că în Fiecare Om Năluca e smintita, sălbatică 305 Și sluta, că astfel sînt o prădătoare pofta care devorează, necontenit Rîvnind și devorînd; dar Ochii mei mereu privesc asupră-ți, O-ncîntătoare Amăgire, si eu nimic nu pot rîvni decît pe tine: pînă Ce-n brațe te voi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rochia miresei care era întocmai defuncta Vogel. "Henrietta", șopteam trăgând peste mine giulgiul fierbinte. de trei ori îi ștergeam fruntea și de fiecare dată paloarea răzbea. "Henrietta, sunt eu Marin născut în Năsăud anume ca în moarte să te ador". Smintita se întorsese: sâni și râs de scrum ce întărâta cheflii. "marcată cu aurul impur al suferinței", zicea metodistul Matei și se scutura cuprins de oroare. aveam pe atunci o problemă cu mâinile. degetele-mi sângerau din nimica toată. ea mă
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
sorb cu toată fața răsturnată pe unde./ Mi-s mîinile-afumate și freamătă ușor, / Și-o gravă bucurie mă pătrunde" (Adolescent). La fel o chermeză rustică ce, în ciuda localizării sale ardelenești, nu e decît o pastișă după Labiș: "Căciulile se-neacă smintite, în tavane, / Ardeleneasca țuică întunecă mărgele./ Femeile bronzate pe țîțe, frate Ioane, / Te trag de după masă și să fii om de ele.// Și chefu-n toată legea se-ncinge dimineața, / E țuica-n zori mai cutră și mai tare. / Eu am
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
povestească lucruri de necrezut. Sau se substituie altui personaj, Salim, ăn momentul an care acesta exclama: "Asta este literatura: o luptă cu moartea", pentru a conchide, apoi, prin vorbele lui Lamarty: "O să le răspundem, narăndu-le povești, povești minunate, de necrezut, smintite, de demult, povești care ai vor face să viseze. Și vom părăsi beciul asta plecănd pe razele viselor ce vor fi pătruns aici prin grația cuvintelor și a imaginilor". an Noaptea greșelii, palatele, grădinile, sultanii celor o mie de nopți
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
ei an armata, pe care se decisese ansa să o părăsească de ăndată ce bărbatul legitim se ăntoarce acasă. ansa Masenka, femeia, ași pierde mințile de iubire, se ămpotriveste reluării cursului normal al vieții, iar an cele din urmă ajunge, smintita de dragostea ei păcătoasa, să ași omoare soțul cu șoricioaica și să piară ea ănsăsi an ănchisoare. Cuprins de remușcări pe care nici nu vrea cu adevărat să le asculte cu atenție, fostul ibovnic ăncearcă să ăndrepte râul făcut luând
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
să nu mă vadă un vardist, săream și atingeam repede cu palma una din copitele aurii ale calului pe care ea stă călare. Arta doar. Fiindcă, altfel, cum spune amicul meu V, cinic, "mai las-o, domnule, că era o smintită, englejii ăștia nu se înșeală, nu-i duci, știu ei ce știau..." Oricum, m-am adresat în gând lui V. contrazicându-l și spunându-i că nu mai contează când ești smintit, dacă ai intrat în istorie, măcar de-am
Londra, Paris, Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6596_a_7921]
-
citesc USA! Din cauza ta mă dau peste cap ca să fiu mai mult decât gaura tâmpită și proastă a cuiva! Iar acum te porți de parcă aș fi vreo boarfă, să te folosești de mine - să te folosești pentru toate perversiunile tale smintite - și, cică, tu ești intelectualul superior! Care apare în căcaturile alea de emisiuni educative! Vezi, după aprecierea Maimuței, era de datoria mea s-o ridic din abisurile frivolității și ale pierzaniei, ale perversității, nesăbuinței și voluptății în care zadarnic încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mea tovarășă de dezmăț. Numai cât îi pronunț numele, doctore, numai cât îmi vine în minte, și mi se și scoală! Dar mi-e clar că nu e cazul s-o mai caut sau s-o revăd vreodată. Că-i smintită, târfa! Și-a ieșit din minți târfa asta rea de muscă! Curată belea! Dar... ce, ce trebuia să fiu eu, dacă nu evreul care s-o mântuiască, Cavalerul cu Marele Armăsar Alb, tipul cu Armura Strălucitoare care apare în visele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ar fi fost gata să accepte că, la o adică, ea muncește și-n locul lui. Gândul la dispariția lui Milică îi paraliza orice inițiativă de a o aduce pe calea cea bună; lehamitea, sila și mila pentru păcătoasa asta smintită, oh, vai de viața ăluia care-o ține-o la ușă, milițianul, las-o că știe ea ce face. Lasă-i pe mâna mea, domnu’ Ogrinjan, ți-i aranjăz io, de n-ai să mai auzi musca prin dormitoarele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
luxul să se lase iarăși friptă, ca una de cinșpe ani, care ar face-o pentru prima dată-n viața ei. Făcuse al doilea copil, de data asta un copil din flori, și pe chestia asta se considerau trădate. Adică smintita asta le-a cam făcut de baftă și le-a cam stricat firma de femei bazate, cu capul pe umeri, care nu se lasă prostite de orice prost și nu se lasă la mâna proștilor. E foarte adevărat că cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe la ușile altor prietene și vecine, ca să știe toată lumea ce a făcut, păi, chiar că și-a vândut sufletul, dacă a fost ea în stare să-și vândă copilul, auzi, păi, ce mamă și ce femeie, o nemernică și-o smintită, și-o ordinară, oh, departe gândul de Rafael. Păi, cui i-ar folosi să se distrugă? Și iarăși râse, păi, foamea ne-a făcut și-o să ne mai facă, și uite-l că-i e bine: s-a înviorat. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
a viețuitoarelor: „În străvechilei pagini stă scris că animalele se împart în: (a) aparținătoare împăratului, (b) îmbălsămate, (c) îmblânzite, (d) purcei de lapte, (e) sirene, (f) fabuloase, (g) câini în libertate, (h) incluse în această clasificare, (i) care țopăie ca smintitele, (j) nenumărate, (k) desenate cu o foarte fină pensulă din păr de cămilă, (l) et cætera, (m) care abia au spart urciorul, (n) care de la distanță par muș te“. În fața acestui fragment, simți imediat ceva din zona bucuriilor simple. Nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
întâmplare unele lângă altele. Este un loc al diversității imprevizibile, însă minunate de această dată. Cu fiecare nouă rubrică din acest catalog, te trezești acolo unde te aștepți mai puțin. În ce fel arată, de pildă, animalele „care țopăie ca smintitele“? Dar cele „desenate cu o foarte fină pensulă din păr de cămilă“? Alături de ele se află cele „care abia au spart urciorul“, pe care le poți imagina după o estetică liberă. Ce să mai spun despre cele din rubrica „et
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
explică de ce Marghioala a fost adusă acolo de rubedenii : Și baba începe să deraieze ! Și ei cum să se lase, tu, compromiși ? Și decât să piardă ei... din cauza trăncănelii ei... Au zis : e nebună, bre ! (IV, p. 652). Cea declarată smintită își pune în pericol familia căreia îi deconspiră tarele și slăbiciunile : ea vă strica drumul, cariera, vorbind... Nu vă puteați petrece viața în voie (IV, p. 656). Internarea echivalează de fapt cu condamnarea la dispariție. Doctorul e suspectat că i-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
am ieșit, mă tot aruncam în genunchi în fața ei: „Mor, zic, dar nu plec până când nu mă ierți și, dacă poruncești să fiu scos afară, mă înec; căci ce-o să mă fac fără tine?“. Toată ziua aceea a fost ca smintită, ba plângea, ba voia să mă omoare cu cuțitul, ba își bătea joc de mine. Pe Zaliojev, pe Keller și pe Zemtiujnikov, pe toți i-a chemat, mă arăta cu degetul și mă făcea de rușine. „Să mergem, domnilor, cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și știind bine cu cine are a face, politicos, ofițerul (acoperindu-și de altfel obrazul cu batista) i se adresă prințului, care se ridicase deja de pe scaun: — Sunteți prințul Mâșkin, cu care am avut plăcerea să fac cunoștință? — E nebună! Smintită! Vă rog să mă credeți! îi răspunse prințul cu vocea tremurătoare, întinzându-și - cine știe de ce- spre el mâinile tremurânde. — Desigur, nu mă pot lăuda cu asemenea informații, însă trebuie să știu cum vă numiți. Dădu din cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
naiba să mă ia, am făcut o prostie, m-am gândit s-o fac pe severul, în calitatea mea de cap al familiei, și am făcut, deci, o prostie), acest drăcușor cu sânge rece ne zice deodată în răspăr că „smintita“ (așa s-a exprimat și mi se pare ciudat că rostește cuvintele tale: „parcă n-ați putut, zice, să vă dați seama până acum“), că smintita „și-a pus în minte să facă tot posibilul ca să mă mărite cu prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deci, o prostie), acest drăcușor cu sânge rece ne zice deodată în răspăr că „smintita“ (așa s-a exprimat și mi se pare ciudat că rostește cuvintele tale: „parcă n-ați putut, zice, să vă dați seama până acum“), că smintita „și-a pus în minte să facă tot posibilul ca să mă mărite cu prințul Lev Nikolaevici și de aceea se străduiește să facă în așa fel încât să-i trântim ușa în nas lui Evgheni Pavlovici“... N-a spus decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i scrie ei? se întreba el, rătăcind seara de unul singur (uneori nedându-și nici el seama pe unde merge). Cum a putut să-i scrie despre asta și cum a putut încolți în mintea ei o idee atât de smintită? Dar această idee fusese deja pusă în practică și cel mai surprinzător pentru el era că, în timp ce citea aceste scrisori, și el aproape credea în posibilitatea și chiar în îndreptățirea acestei idei. Da, firește, era un vis, un coșmar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-i poruncesc acum... mă auzi? N-am decât să-i poruncesc și el te părăsește imediat și rămâne cu mine pentru totdeauna, se căsătorește cu mine, iar tu ai s-o zbughești singură acasă! Vrei, vrei? strigă ea ca smintită, poate nevenindu-i nici ei să creadă că e în stare să rostească asemenea vorbe. Îngrozită, Aglaia se repezi spre ușă, dar se opri ca țintuită în prag și asculta. Vrei să-l alung pe Rogojin? Credeai că m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acum, dacă nu se însoară cu mine și nu se leapădă de tine, ia-ți-l, ți-l cedez, n-am nevoie de el!... Și ea, și Aglaia se opriră parcă în așteptare și îl priveau pe prinț ca două smintite. Dar el, poate, nici nu înțelegea, chiar s-ar putea spune cu siguranță că nu înțelegea întreaga forță a acestei provocări. Nu vedea în fața ochilor decât chipul acela disperat, smintit, din pricina căruia, cum lăsase să-i scape odată față de Aglaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]