217 matches
-
mai vină... Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit, iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit! Citește mai mult Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit,mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit,eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață,am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi viață,cai roșii aleargă pe cerul care arde în noapte,sânii tăi se zbat în frământările cuvintelor în șoapte,tu ești femeia mea iubită
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
la tine că dementul, eram desuchiat. Pe cărări ascunse umblam beat, dus si-aiurit, Nervos soseam acasă și iarăși țipam înfuriat, Baguiam fleacuri din zori și până-n asfințit. Suferind cumplit, tu tăceai. Eram contrariat, Dar continuăm să clocotesc. Sunt un smintit, Ca un fraier, din viața mea te-am concediat. *** PUTEȚI CAUTĂ PE INTERNET, ÎN FORMAT EBOOK, VOLUMELE PUBLICATE DE ACELASI AUTOR: „Până când ne vom revedea... te iubesc!”; „Dosarul «Strigoiul»”; „Versuri (ne)serioase pentru pici glumeți”; „Versuri pentru mai tarziu”; „Aventurile
«STIHURI MELANCOLICE de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1457198841.html [Corola-blog/BlogPost/365614_a_366943]
-
noaptea-n pustiu într-o trăsură c-un birjar, mai beam mai rar câte un rachiu să uit de pot de-al meu amar, într-un târziu mi-am amintit de așteptarea ta și a mea, apoi precum face un smintit i-am spus birjarului, așa: mă porți în noapte cât tu poți, până pe cer mai e o stea, mă lași la casa fără porți, acolo, m-aștepți dumneata. Referință Bibliografică: amintiri / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059
AMINTIRI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471714855.html [Corola-blog/BlogPost/379281_a_380610]
-
al jilțului. -N-am nici cea mai mică intenție, spuse Ponțiu Pilat zâmbind. Numai pentru disputele religioase ale iudeilor nu mi-am sacrificat trupele, aici, la Ierusalim! Războiul cu perșii bate la ușă iar eu îmi irosesc energiile aici din cauza unor smintiți, și fanatici religioși. -Iudeii vor merge din nou la împărat și vor spune iar cine știe ce, mărite procurator! -Prea puțin îmi pasă ce vor spune Lucretius, fu replica procuratorului. Am doi ani de când caut să-l prind pe tâlharul Baraba și
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
pe ceea ce vom face. -Căpitane, putem ține secret faptul că galileeanul a fost furat? întrebă arhiereul Caiafa. -Nu mai putem mărite. Romanii vor împrăștia vestea în Ierusalim iar un spion al meu mi-a spus de niște femei din ceata smintiților ăstora cum că vor veni azi de dimineață să ungă cu miruri trupul nazarineanului fiindcă în ajun de Pesah i-au prins ceasurile din urmă și n-au mai avut timp să-l ungă cu miresme după obicei. -Atunci fugi
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
desigur, de experiență și bun simț, a făcut, cam cu gura mare, următoarea remarcă (insolentă!): - Bă, ne-am dat dreacu’! Acesta-i sfârșitul lumii, nu altul! Era data de 21.12.20012 cea despre care vorbiseră, la vremea lor, chiar smintiții ăia de mayași spunând exact același lucru. Cel mai adânc mister al civilizației umane este desigur, cum au putut ști, ei mayașii, cu milenii înainte, că pe acest pământ se va naște cel care va schimba lumea din temelii. Un
MISTERUL PROFUND AL PROFEŢIILOR MAYA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1415037039.html [Corola-blog/BlogPost/379522_a_380851]
-
-o chiar excaladarea unui munte și apoi întâlnirea unor oameni în sălbăticie, că comunicarea vine din omenie. Într-o astfel de situație oamenii se împart simplu ’’în două cete’’, parafrazându-l un pic pe marele Poet național, dar nu în ’’smintiți’’, ci în ’’mișei’’ și alții în buni, ori din cei din urmă se mai divid și în acei care sunt prietenoși, iar dacă întâmpini vreo problemă cu mașina, ori chiar cu un pantof (sport)te ajută acolo, iar alții, cei
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1430168207.html [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
ape liniștite Când din adâncuri ne pândesc rechinii Ca îmbuibați ai zilei fericite Ați ignorant că ne distrug străinii Amenințați cu antrax și cu bombe Cu cerul spionat prin sateliți Salvarea omenirii nu-i în tombe Când terra-i controlată de smintiți Vă închinați la Dumnezeu prostește Și faceți troc cu armele de foc Insidios vă-mbogățiți hoțește Și vă jucați, dare eu refuz să joc! București, 23 mai 2016 Referință Bibliografică: De vă jucați / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE VĂ JUCAŢI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1467572713.html [Corola-blog/BlogPost/380618_a_381947]
-
ce se scălda ciudat în ironie. - De ceeee? Asta-i bună! A treia parte înseamnă aproape o sută de mii de euro, nu cinci mii cât îmi dai tu mie ca unui milog. Ai impresia că eu sunt prostul vostru, smintiților! - Șefu, mai ușor, te rog! a intervenit Nae. Cât costă toate actele, te-ai gândit? Știi câte taxe s-au plătit? - Termină cu prostiile astea! Mă înveți pe mine carte, nu? Cele două mașini pe care le-am adus aici
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_18_.html [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
zi, fără ca lumea să observe, îndeaproape, acest farmec ce se derulează ca o magie. Drept este că tocmai de aceea, adesea, o pierdem, fiind legați cu frânghii dureros de strânse de lumea măruntă, a judecății celor ce respiră otravă, a smintiților ce evaluează totul cu măsura micimii lor. Ei sunt etalonul și, iată de ce, trudesc pe un ogor sterp și recoltează roade, în parte, otrăvite. Ne mai mirăm, atunci, că simțim miasme în aer, că nu suntem capabili să ne prețuim
Artistul, între vocație și predestinare by http://uzp.org.ro/artistul-intre-vocatie-si-predestinare/ [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
până la urmă au molipsit-o și pe buna noastră învățătoare, care a eliberat și ea hohotele, încurajându-l pe talentatul povestitor: - Așa, Dică, așa! L-a prins ursul pe moș? - Ce să-l prindă, coană preoteasă, că alerga ca un smintit. Toate crengile copacilor îl loveau și aruncau cu bulgări de zăpadă, de-i tufliseră căciula pe nas și nu mai știa pe unde calcă! Vajnicul urs din băncile băieților mormăia mereu în pâlnie, de l-a obligat pe Dică să
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
armată de idioți care fac divertisment unde este blasfemie. Nu este umor, este blasfemie. Este blasfemie și batjocoră a valorii. Nimeni nu spune. Eu dacă spun mă cataloghează în fel și chip. Securitatea lucrează pe fenomenul de izolare: este ăla smintit! Pentru că colegii mei tac. Ei trebuie să-și ia salariul. Ei sunt la supraviețuire - ei sunt o armată de furnici. Și când le-am spus: „Măi da găinari mai sunteți!” sau „Sunteți niște nenorociți!”, ei mă urăsc. Dacă vreau să
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
ei măcar de vreun mic creator... - Nostim..! Ce credeți că a dorit să spună marele nostru Poet național, Mihai Eminescu, prin versurile: “Ce nu vi tu Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei, să-i împărți în două cete, în smintiți și în misei..”? (Considerați că este deja explicit sensul prin simpla recitire?) Domnul Vasile Lupașc : Încă din timpul vieții sale Vlad Drăculea a reprezentat un exemplu de cinste și un ideal chiar și pentru alte popoare. Pentru Ivan cel Groaznic
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1436732622.html [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
spun: ce păcăliți Și supuși la tăvăleală Ați fost, sunteți și-o să fiți. Nu e nici o păcăleală Când vă spun: ați fost mințiți Și de ani și ani vă-nșeală Politrucii ipocriți. Nu e nici o păcăleală Când vă spun: niște smintiți Pentru-a lor căpătuială V-au prostit să nu gândiți. Nu e nici o păcăleală Când vă spun: mai sărăciți, Mai datori cu burta goală Nu ați fost de când vă știți. Nu e nici o păcăleală Când vă spun: voi, osândiți La
PĂCĂLICI DE-AI LUI ILICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1396177283.html [Corola-blog/BlogPost/353727_a_355056]
-
anul 1935. Cu toate acestea, concepția unui asemenea aparat în contextul cunoștințelor epocii rămâne admirabil. Nu trebuie uitat că, în acea perioadă, zborul aparatelor mai grele decât aerul era considerat o utopie de majoritatea savanților, după cum reiese și din articolul "Smintiții navigației aeriene", publicat de W. de Fonvielle: ""Facultatea de a-ți lua zborul ca un simplu porumbel presupune construirea unui motor ușor și puternic, care nu există. Să vrei să te lipsești de el, e mai rău decât să pui
Robur Cuceritorul () [Corola-website/Science/321237_a_322566]
-
care fac înregistrările la nivel galactic consideră că ea a atins maturitatea. Dar, când aceștia află că oamenii nu au ajuns încă în spațiu și că își testează armamentul nuclear pe suprafața planetei, îi șterg din înregitrări, catalogându-i ca 'smintiți'. Povestirea, al cărei titlu original era "It Pays'", a fost publicată în numărul din mai 1958 al revistei "Venture Science Fiction Magazine" Oficialii guvernamentali ai Federației Terestre negociază vânzarea dreptului de folosire a atmosferei planetei Jupiter către o rasă extraterestră
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
dat acești primi cruciați, care rătăceau fără speranță de la o zi la alta, și-au luat drept cășăuză o capră și o gâscă, socotindu-le pline de duh sfânt, fapt ce-l făcea să-i numească adunare de imbecili și smintiți. În sfârșit după multe pierderi de vieți omenești, această mulțime a intrat în Imperiul bizantin, hotărând să nu mai aștepte și oastea feudalilor iar în luna octombrie au ajuns la Constantinopol. În majoritatea lor analfabeți, oamenii înapoiați și năpăstuiți de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Der Biberpelz"(Blana de biber), 1893) și feerie ("Und Pippa tanzt"(Și Pippa dansează), 1906), până la tragedie ("Rose Bernd",1903 sau "Fuhrmann Henschel" (Cărăușul Henschel)), de la nuvelă ("Bahnwarter Thiel" (Cantonierul Thiel), 1892), la roman ("Der Narr in Christo Emanuel Quint"(Smintitul întru Christos Emanuel Quint), 1910), de la eseu ("Russland und die Welt"(Rusia și universul), 1922) la autobiografie ("Das Buch der Leidenschaft"(Cartea pasiunii), 1930). Ilustrează toate curentele, de la naturalism și neoclasicism, tratează teme sociale ("Die Ratten"(Șobolanii), 1911), istorice ("Florian
Gerhart Hauptmann () [Corola-website/Science/298196_a_299525]
-
consternată să vază ce hotărâre vor lua Camerile în privința stării nenorocite ce i s-a creat prin Tractatul de pace, la a cărei dezbatere n-a fost admisă a lua parte. O nație întreagă așteaptă consternată, și în Cameră un smintit paralitic se ridică și aiurește trei ceasuri, citând pasaje bombaste din producțiile sale proprii. Un caraghioz strigă că el nu vrea să dea Basarabia cu nici un preț, odată cu capul, și că e de părere să ne opunem cu armele oricui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Ulița Doamnei dacă mai mănțin și acum declarația acea solemnă. Pierderea Basarabiei, cestiunea izraelită și toate urmările ei sânt numai și numai rezultatele politicei patronilor d-lor, consecențele fatale ale războiului în care am intrat noi românii ca niște smintiți lipsiți de cel din urmă instinct de conservare. Daca din cestiunea izraelită, urmare fatală a războiului, se vor naște complicări, precum prevestește zilnic chiar foaia ministerială, întrebăm: cu ce vor răspunde dd. Brătianu si Comp. de acele nenorocite complicări datorite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pus frâu, a convertit-o în spirit și a învins. La noi, românul lucid a descoperit răul, dar nu-i poate rezista. Muierile au să-i mănânce capul, spune el când vede un bărbat înzestrat, dar care aleargă ca un smintit după ele, în timp ce după el aleargă ratarea. În care el nu crede. Cum să creadă? Femeia e idealul, ce e mai frumos în viață? Nu e ea floarea pămîntului? Făcând confuzie între femeia care naște și care în timpul sarcinii ne
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sau să fie feriți de brutalitatea paznicilor. Nu avură parte de aceste favoruri. În schimb norma atinsă de ei, trei metri, se generaliză, ni se impuse și nouă. Trei metri? gândi atunci un ins și începu să sape ca un smintit și în câteva săptămâni ajunse la performanța absurdă, neverosimilă, inexplicabilă în ecuația ei (energie umană plus gând, imbold al conștiinței): nu mai puțin de treizeci de metri zilnic. În faza ascendentă a acestui record fantastic sărirăm pe el și încercarăm
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
evenimentul, în timp ce mama îl așteptase și n-o chemase nimeni și nici măcar n-avusesem grijă s-o avertizez și să-i explic. Ce bucurii îi adusesem eu în viață? Doar atât, că existam și că mă iubea, fiind atât de smintit să gândesc că îi făceam o favoare lăsîndu-mă iubit și îngrijit. Îi făcusem vreodată un cadou, îi adusesem măcar flori de ziua ei? Nici măcar nu știam care erau ziua și anul ei de naștere. Considerasem sufletul ei bogat în absolut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pod din vechea noastră țară are, se pare, pe cineva zidit În ea. De obicei, e o fecioară sau o tînără mireasă. Dacă o Întrebi pe mama, Îți va spune că orice-o fi fost, oricît de tragic sau de smintit, a fost urmat imediat de un război. — Dar așa și este, Susan. Asta sînt poveștile familiei tale. — Și sînt niște povești pe cinste, mami, spune Susan cu duioșie. Profesorul Telescu se dădea În vînt după poveștile tale, chiar a și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
confruntă cu cele care-i vin din cer. Și cine ne dă prima imagine terifiantă a Turnului? René Clair, În Paris qui dort. René Clair, R.C.“ Trebuia recitită Întreaga istorie a științei: Însăși competiția spațială devenea inteligibilă, cu sateliții ăia smintiți care nu fac altceva decât să fotografieze crusta globului ca să identifice pe ea tensiuni invizibile, fluxuri submarine, curenți de aer cald. Și ca să-și vorbească Între ei vorbind cu Turnul, vorbind cu Stonehenge... 87 E o curioasă coincidență că ediția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]