333 matches
-
loc cât mai potrivit și s-au așezat pe cozi, cu urechile ciulite spre noi. „Să știi că diavolilor istora le place muzica.” - am zis eu în șoaptă. „Poate că le place sunetul de vioară” - a spus Stănică cel mic, smiorcăind încă după cobza lui. Goguță cânta de zor, dar o pocnitură însoțită de un piuit m-o făcut să înțeleg că o coardă o dat ortul popii. „Cântă Goguță! Cântă! Nu te opri!” l-am îndemnat eu. După un ceas
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
până la urmă în portbagajul taxiului, pe care-l închide cam cu ură. Șoferul pleacă. Lionel se întoarce spre Liliane: — Cât? — Ce cât? face pe proasta Liliane. — Cât ai luat pentru informația c-o să cinăm la Duc d’Anjou? — Două mii, se smiorcăie ea. — Puțin, nu știi să te tocmești. Mai ia trei mii de la mine. — Mulțumesc, ești gentil. Taxiul oprește în fața blocului. Lionel mai îngroașă o dată obrazul și-i spune șoferului: — N-ai putea să mă împrumuți c-o hârtie de două sute
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
io pot să te omor? Nu știam, puteam cel mult să mor de râs când îi vedeam mutra scâlciată și cufurită. Iete, colea, a făcut și a început să se screamă atroce, să se strâmbe de parcă îl strângeau pantofii. Își smiorcăia nasul și se holba spre stomacul meu cu ochii ca ai șarpelui Kaa din Cărțile junglei. Se concentra, cum ar veni. După ce a terminat, m-a întrebat fericit: Ei, este că ai simțit o căldură în dreptul ficatului? Nu stau io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Părintele s-a oprit din „sfânta rugăciune” și a cerut să ne ridicăm În picioare, Întrebând ce s-a Întâmplat. Desigur, m-a certat pe mine, Învinuindu-mă că nu am procedat cum s-ar fi cuvenit. După ce s-a smiorcăit un timp, Iustinia a devenit din nou, obraznică. N-am mai rezistat și m-am trezit zicând: „Luate-ar dracu să te ia!” să vezi ce bătaie Îți dau când ieșim din biserică. Această expresie a ajuns până la urechile sensibile
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
hainele. Parcă eram turbată. Mă purtam ca o mașină stricată. Cobor la restaurant, intru în bucătărie, îmi bag nasul în oale, muștruluiesc vreo doi bucătari, mă răstesc la una dintre femeile care ajutau la curățat zarzavaturi, asta începe să se smiorcăie, eu devin și mai furioasă și mai al dracului, îmi dau seama că am început să întrec măsura, dau să plec din bucătărie, când șeful restaurantului mai că mă ia în brațe cu o mină de om fericit, zice, te
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
alege. Apoi am văzut flacăra gălbuie din vârful chibritului pe care îl scăpărase Cristi. O mână cu degete scurte și groase scutură repede chibritul până se stinse și îl trase instinctiv pe Cristi de urechi până când acesta începu să se smiorcăie. Dar eu vreau la desene. — Ieși imediat afară. — Da... eu... Cristi fu purtat spre ușă și dus în altă cameră, unde fu lăsat în fața televizorului. Toți îl invidiau pe Cristi și nimeni nu putea să-l condamne că se uită
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și îl lăsau să se joace singur. Papucii de casă ai mamei îi întorceau spatele și deveneau pantofii de lac cu tocurile foarte înalte deasupra cărora se învârteau faldurile rochiei. În urma lor ușa se izbea ușor de perete. Levi se smiorcăia puțin, dar pantofii nu se mai întorceau, și nici ceasul de la mâna tatălui nu apărea niciodată în prag. El bătea acolo, la încheietură, iar Levi nu-l putea auzi. Degeaba își ținea urechea lipită de gaura cheii, dincolo nu erau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
blestemă el sticlele de doi litri și jumătate. Le trase afară dintre niște bulendre răpciugoase și le pocni unele de altele. Zgomotul parcă îl aduse întrucâtva mai aproape de tărâmul lucidității. Își lăsă încetișor mâinile pe lângă corp și începu să se smiorcăie, mestecând niște vorbe în șoaptă. Apoi, pe neașteptate, bătu cu piciorul în pământ și țipă: "Numa' din cauza ta, numa' din cauza ta, Vergile! Că m-am potrivit io la vorbele tăle, melc bengalez, ce ești!" Privi la sticlele din mâini de parcă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
am venit să pierdem timpul, se aude din nou vocea limpede și calmă a lui Roja care le face imediat semn Curistului și Părințelului să se așeze la masă cu croitoresele. Fie-vă milă de noi, începe Părințelul să se smiorcăie, văzîndu-l pe Roja punînd gînd rău tocmai panoului care adăpostește o părticică din istoria Geniului, numai pe acela nu, altminteri o să intrăm toți la zdup mîine la prima oră, atît mai reușește să silabisească. Cît pe ce și zbura cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lăsat să-ți scape printre degete, ar fi trebuit să accepți, Copoiul nu era băiat prost, iar voi doi erați perfect compatibili, tu, Potaie, el, Copoiul, numai așa ai fi putut să dai lovitura, însă ai ratat momentul. Te-ai smiorcăit pe după fustele Tovarășei, făcînd manevre de trupe aiurea. Așa ți-a suflat-o de sub nas Picioruș de Ghips, el n-a stat mult pe gînduri, meritul lui, ce mai, era pe viață și pe moarte, puteai să dai asigurări că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și-a luat Picioruș de Ghips mîna de pe situație. — Te pomenești că și-a găsit chiar acum momentul să-ți țină morală, zice Gulie. Dacă nu te ține, nu te ține. Numai să nu vii mai încolo să mi te smiorcăi, să-mi spui că de fapt nu s-a putut mai mult. Am făcut tot posibilul să dau și de Petrică sau de Monte Cristo. Nu răspunde nici unul, și sînt aici, la doi pași. Să mă dau peste cap? Ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
E încă buimac, nu știe ce i se întîmplă, abia după ce face cuminte tot ce îi spun începe să se frece la ochi, să-și dea seama că e groasă, să se panicheze. Potolește-te, nu-mi începe să te smiorcăi ca un țînc pentru că n-ai de ce, îi fac semn să-și dea jos chipiul din cap, să-și scoată uniforma, asta-i tot ce-ți cer, nu i nici un sacrificiu, pune-ți acum țoalele de civil cu care vii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ulterior a fost diagnosticat drept un pistrui. Cancer. Îmi provocasem singur cancerul. De-atâta tras și-ntins, de-atâtea frecții, mă alesesem cu o boală incurabilă. La nici paisprezece ani! Noaptea, în pat, aveam ochii scăldați în lacrimi. „Nu!“ mă smiorcăiam eu. „Nu vreau să mor! Te rog... nu!“ Pe urmă, însă, cum tot mi-era scris s-ajung cât de curând un cadavru, o luam de la început și-i dădeam la cap într-o șosetă. Îmi făcusem un obicei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sfidezi, să mă lovești, să mă urăști... La scene din astea, de regulă mama se pune pe plâns în bucătărie, tata în camera de zi - ascunzându-și ochii după paginile ziarului Newark News -, Hannah bâzâie în baie, iar eu mă smiorcăi în timp ce alerg spre sala de jocuri mecanice de la colțul străzii. În această zi de Rosh Hashanah, însă, totul e pe dos și, dacă taică-meu plânge în bucătărie, acolo unde ar trebui să fie mama - și dacă o face fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de tine, aveam doar șase ani, dar îmi aduc aminte de tine și mi-e clar ce l-a omorât pe Ronald, pe viitorul pianist: EGOISMUL ȘI PROSTIA TA DE TOT RAHATUL! — Și cât ne-au costat lecțiile lui, se smiorcăie doamna Nimkin... Ah, nu știu, zău, ce mi-o fi venit s-o țin pe-a mea una și bună? Poate că are intenții bune, sigur că da - la ce să mă aștept din partea unor oameni simpli la necaz? Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe un cal breaz. Lucrase cu aceștia, Îi angajase și-i văzuse pornind spre pușcărie fără regrete. „Bani mărunți“ le zicea el și Înțelegea prin acest cuvânt că erau oameni fără ambiție sau resurse. — Nu i-am furat banii! se smiorcăi el. N-aș face așa ceva. Eu țin la Anna. — Întoarce-i buzunarele pe dos. Anna se execută, dar mâinile ei se mișcară pe hainele lui ca o mângâiere. — Acum buzunarul de la șold. — Nu port pistol, spuse Josef. — Buzunarul de la șold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
zi-i, ești bolnavă? De ce? Ca să știu, să-l tratez, că am doi copii... Fata stă chircită, băgată toată într-o ladă de citrice, cu fusta ridicată pînă la șolduri, un ciorap rupt de la genunchi în sus, răvășită la păr, smiorcăindu-și nasul din care se preling două șuvițe de sînge. Ieșită din minți, Sultana pune mîna pe-o scîndură de la o navetă cu sticle goale și-o smulge, îndreptînd spre fată capătul în care se vede ieșind jumătatea unui cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
dăduse ea seama, era cu siguranță însărcinată. Să existe oare vreo altă explicație? Dă, Doamne, să existe! La Ten O’Clock Club, toți copiii și bebelușii erau puși laolaltă, într-un roi ce viermuia apoi pe podeaua maronie și dezinfectată, smiorcăindu-se din cele mai diverse motive. Naomi o puse pe Cecile în șirul de copii care se jucau printre picturile făcute cu degetele și se alătură celorlalte mame și unui tată rătăcit. Celelalte mame și tatăl stăteau pe scaune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un basorelief. Un braț era ridicat deasupra capului, celălalt atârna pe marginea patului, întocmai ca podul suspendat Westway. În unele momente, pleoapele i se zbăteau sub influența piesei de teatru Nō pe care i-o înscena subconștientul, apoi Bull se smiorcăia și strângea la pieptul dotat cu pectorali de consistența budincii o minge de rugby imaginară. În alte momente, cele de repaos total, picioarele lui ca de gândac se agitau și se depărtau în somn. Astfel, cele două seturi de organe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
știm ce-i poate pielea puiului ăsta de cățea, Gioe Limonadă, trădătoru’ ăsta alb care s-a înhăitat cu căcații de indieni ca să ne halească de vii, Gec, pușca-n sus, ciuruiești orice mișcă - înțeles șefu! -, Bile, nu te mai smiorcăi că te râd și curcile, vreau disciplină, vreau să-i nimicim până la unu, după o stâncă uriașă care seamănă ca două picături de apă cu o carte s-au ițit cele două pene roșii ale unui indian cu arc, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la palme și trasă de păr după numai cinci minute de când intra pe ușă. Poate că tocmai chestia asta îi plăcea, nu știu. Dar, dacă ar fi fost așa, atunci măcar trebuia să tacă din gură, și nu să se smiorcăie ca un copil tembel de la primul șut în fund pe care îl primea. De cele mai multe ori îi promiteam că nu am să-i mai fac nimic, doar ca s-o bat mai tare când se astâmpăra din orăcăit. Zău, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
eu nu-i văd... Doamneee ... cum au ei inima hainăăă... că tare-i rău fărăăă lumina ochilor, că pentru tine nu-i soareee, e numai noapte lungăăăă, că pentru tine nu-i zi.... Doamneee, tare-i rău fărăăăă vedereeee”, se smiorcăie cerșetorul oficial de la colț, care are niște gheare încovoiate și o barbă smocăită. Un trecător îi lasă o mie de lei în palmă. „Ptiu, zgârciobul draculu’, căcăcios de traziție... o mie de lei? Doamneee... tare-i rău fără vedere... Doamnee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mult e să iubească pe cineva. Să facă domnișoaragoste de-adevăratelea. Să nu moară virgin. Chiar în clipa aia, cu lacrimile prelingându-se din ochii lui roșii de drogat, va spune: — Te rog... Puștiul ăsta bătrân și ridat, se va smiorcăi și va zice: — Te rog, nu-mi mai spune domnule. Îngerului care-i mângâie țeasta cheală și pătată îi va spune: — Mă cheamă Brandon. Și apoi va aștepta. Și ea îl va rosti: Brandon. După care, desigur, se fut. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ți-e milă să le atingi. Discuția cu ele e o plăcere, n-ai să vezi, una, să strige ori să gesticuleze disperată în toate direcțiile. Timișorencele nu dansează, plutesc în ritmul muzicii ca niște balerine. Timișorencele nu plâng, se smiorcăie... Remarca Luanei fu, iarăși, ignorată și fata, mustind de nervi, se abținu cu greu să nu sară la beregata băiatului. L-ar fi strâns cu mare plăcere de gât, dacă nu s-ar fi temut că strică plimbarea și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
În stare să-i găsească răspuns: e mai bine să suferi din pricina cuiva pe care-l urăști, ori din pricina cuiva pe care-l iubești? S-a așezat În fund și a tras cu urechea la viața cartierului necunoscut lui, copii smiorcăindu se, ecoul unui zăngănit, un hârșâit de joagăr, dar Îndeosebi lipsa vocilor. La fereastră, un cearșaf apăra camera de soarele fierbinte al dimineții. Umbrele desenau pe jos volute ciudate, făpturi marine transparente care forfoteau, dispăreau și reapăreau la orice mișcare
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]