42 matches
-
frângându-se ca o ceașcă de ceai din sticlă sub puterea unui deochi. Însă numai gândul de plânge În fața altora era de-ajuns ca să o dezguste. De curând Își promisese că nu avea să devină niciodată una din femeile alea smiorcăite și că, ori de câte ori va simți nevoia să verse lacrimi, va face asta În singurătate. De aceea, În acea zi fără strop de ploaie de acum douăzeci de ani, Zeliha alesese să rămână acasă. Își petrecuse mare parte din zi zăcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dimineața aceea, de când se trezise, și cea mai importantă problemă din viața ei era să afle unde ascunsese Lea mierea. Lea, măgărița care niciodată n-ar fi împărțit mierea cu ea, pentru că o ascundea pentru musafiri și îi dădea doar smiorcăitei de Bilha să guste un pic. Singurul lucru la care se mai putea gândi Rahela acum era străinul păros ai cărui ochi se întâlniseră cu ai ei și acel fior de recunoaștere reciprocă o zguduise până în străfunduri. Rahela știa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
toți. MAMA LUI MARIEDL: Da. O să fie cândva frumos, să fii ultimul pe moarte în mijlocul morții. TATA LUI MARIEDL: Doamne Dumnezeule, moartea. Ce-i mai bun din viață se uită în viața apucată și idioată. Se îmbrațisează toți fericiți și smiorcăiți. ȘAPTE Încăperea, însângerată. Mariedl și Tatăl sunt legați de bancheta patului cu fire croșetate, fratele lui Mariedl și mama sunt pe saltea. TATĂL LUI MARIEDL: Putrezește lipsa de viață în plăpânde rupturi din sine. Cine ne-a legat oare atât
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
au remarcat că în nici unul dintre grupurile studiate bărbații nu plângeau mai mult decât femeile. Fie cercetătorii nu au constatat diferențe, fie, în 28 de societăți, femeile plângeau mai mult decât bărbații. Alt aspect, să știți că dacă sunteți un smiorcăit sau o plângăcioasă există șanse bune să rămâneți așa toată viața... În 1981 s-a studiat tendința de a plânge pe un grup de 523 de studenți. Ei au fost din nou întrebați 15 ani mai târziu pe aceeași temă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
specifică vârstei copilăriei, deoarece adoptarea acestui tip de comportamente solicită îndurare și ajutor: Omul dispune de o serie de semnale de liniștire care inhibă agresivitatea și activează comportamentul de ajutorare. În această categorie intră plânsul, văietatul, lăsarea capului în jos, smiorcăitul, zâmbetul prietenos, precum și alte mișcări expresive ale disponibilității la contact. Strategia utilizării lor nu a fost încă suficient cercetată; totuși, studiul comparativ al culturilor arată că anumite comportamente sunt întâlnite în toate culturile cunoscute în situații determinante". (Eibl- Eibesfeldt, 1995
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
absorbit la greu, iar străzile-s mai libere. Lennox se simte evident nasol, dârdâind Într-o jachetă necorespunzătoare din piele Întoarsă. — Te Îmbraci În funcție de vreme, ei Ray, zâmbesc eu cu Înțeles. — Alocația pentrumpuțitele de haine civilei nașpa, bombăne el. Puțoi smiorcăit. Dacă nu și-ar cheltui toți banii pe haine de designer, poatiar reuși să-și ia niște țoale practice cu alocația aia. Crede că toți contribuabilii n-au altceva mai bun de făcut decâsăl finanțeze pe Împuțit pentrua umbla piun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la el. E seara devreme. Aud o voce dinăuntru. — Cine e Ray? S-a Întâmplat ceva? — Nu, nimic! țipă el Înspre apartament. Vocea aia. Sună ca a lui Drummond. Presupun că o grămadă de curve au o intonație din asta smiorcăită și iritantă. Poate că-i puicuța aia Trudi. — Ai companie Ray? rânjesc eu. Așteaptă aici un minut, spune el, clătinând din cap Înainte de a intra În casă. Afară pe friguăsta? Pula mea. Pășesc În hol. Dispare preț de o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
era pasivă. Când nu era în control sau provocatoare sau voluptuoasă. Îl lăsa mereu să conducă și lui îi plăcea asta la nebunie. Mă uit în ochii tăi și nici măcar nu ești acolo, remarca el deseori. Ești doar o fetiță smiorcăită și neajutorată. Ea știa că el este excitat de contrastul dintre felul ei îndrăzneț de a fi și pasivitatea din dormitor, dar nu de asta o făcea. Cu Oliver, nu era nevoie să dețină ea controlul. Știa exact ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fiecare seară nenorocită! — Nu vorbi așa despre taică-tu! — În fiecare seară! Gerald Cleaver m-a folosit În fiecare seară nenorocită! Aveam unșpe ani! Watson ajunse la masa de telefon,unde covorul făcea loc foliei de plastic. — Ticălos mizerabil și smiorcăit ce ești! Răsună o palmă, carne lipită de carne, apoi urmă o clipă de tăcere. Agenta Watson riscă o privire rapidă În sufragerie, dar nu reuși să vadă decât umbre pe tapet. Martin Strichen era ghemuit cu o mână pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cazului. Poate că Hinton Îi oferă ceva nou. Dacă știa de probele pe care le-am ascuns, nu aș fi aici. Dot Începu să-l altoiască pe Hinton cu bastonul: peste brațe, peste genunchi. Musculosul suporta stoic - nici un scheunat, nici un smiorcăit. Dudley rîse: — Flăcău, ai un prag al durerii ridicat. Te rog să comentezi următoarele: Pierce Patchett, Duke Cathcart și pornografia. Fii concis, altfel sergentul White Îți va pune la Încercare acel prag. Hinton, fără să se mai bîlbîie: — Să ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Nu, ăă, firește, Miranda. Nu asta am vrut să spun. Pot să fac ceva să te ajut? Pot să fac ceva să te ajut? m‑a imitat din nou, dar de data asta vocea Îi suna ca a unui copil smiorcăit. Dacă ar fi fost oricine altcineva pe lumea asta, aș fi Întins brațul și aș fi pălmuit‑o. — Bineînțeles că poți naiba să ajuți naibii, Ahn‑dre‑ah. Dat fiind că ești, evident, incapabilă să rezolvi din timp asemenea treburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de animal înjunghiat de moarte, o speriase teribil, chiar dacă ea nu arătase nimic. I se păruse că are în față cea mai străină persoană din lume, o vietate alcătuită doar din oase aninate pe o sfoară, o vietate care glăsuia smiorcăit și monoton, dos pind imagini de coșmar cu care își înveșmânta ciolanele. Era ca și cum mortăciunea pe care Clara o simțise uneori zăcând între ea și părinții ei prinsese viață, o viață monstruoasă, și luase chipul domnului Martin. — Dar mi-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care renunți la rugăciune. Totuși, cele mai rele vești ies din gura copilului tău: „Dar părea normal, tată - un băiat la fel ca mine.“ Deși nu mi-am dat seama, Jayne intrase în bucătărie fără să spună un cuvânt ghemotocului smiorcăit învelit în cearceaf și povârnit deasupra mesei. Stătea deasupra sobei așteptând ca apa să fiarbă (pregătea fiertură de ovăz pentru copii), cu spatele la mine. Am încercat să traduc limbajul ei corporal, dar am eșuat. M-am concentrat din nou asupra poliței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lui Cohen, și-o țin langa toată ziua ce urmează. O cânt de nu mai știu de mine. Chestie enervantă. Gândiți-vă numai. Aud o piesă veselă, optimistă, și pot deduce că o să am o zi bună. Aud una plângăcioasă, smiorcăită, automat mă dă peste cap. Mi se îneacă absolut toate corăbiile. Celulele corpului meu preiau un ritm și se conformează lui. Ghinionul meu e că niciodată nu am avut voce. Și nici nu aud extraordinar. Dar asta deja știți. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
felicităm pe Puiu că în sfârșit s-a rostuit. E om la casa lui. Fericire dezlănțuită. Fericire pân’ la nesimțire. Fericit fleașcă e Puiu, pentru că adaugă: „4. Vreau să știe tot românul/ Că eu sunt numărul unu.“ Happy-end așadar. Nasuri smiorcăite. Batiste fluturate. Final de album. Cu strângere de inimă, însă trebuie să admitem că creația are mici imperfecțiuni. Scăpări. Nu aflăm nimic despre soarta Lenuței și nici ce-a mai făcut puradelul ăla frumos. Dacă are parte au ba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
așa cum numai un om lipsit de umor se poate vedea) ca un reinstaurator al umorului național pe piedestalul pe care-l merită. Ce mai, Dumnezeu al veseliei ! Bătaia asta cu pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală Junior, care declară că votează cu țepeș) și de antiamericanism
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se avântă: Știu... știu o poiană cu mesteceni pe Valea Voronețului... "Voronețul să fie! "Mănăstirea Voronețului"!" Și dacă Voronețul va fi o bisericuță pe măsura umilinței noastre... în inimile noastre ea va fi catedrala neamului românesc! Nu se aude decât smiorcăitul Sihastrului ce-și suflă nasul în oblojala pregătită pentru piciorul Domnului. Daniil tușește, își drege glasul: De m-ai hărăzit, apoi... spovedește-te! Ce înseamnă "Moldova" pentru Ștefan Vodă? Ștefan se codește, își freacă fruntea și, în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]