501 matches
-
spor și sănătate POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat că orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit. POSTUL
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
plăsmuirilor artistice cele mai fructificate din cultura noastră sătească și ea este expresia cea mai plină de vigoare și relevatoare care pleacă din jovialitatea proverbului românesc, la literatura de comedie și teatrul comic, treaptă unde comicul depășește în profesionalism spontanul, snoava, prin scriitori și actori profesioniști. Veselia exprimă amplitudinea trăirilor umane și atribuie forță creației artistice. Ea conturează tipuri umane sănătoase, robuste, optimiste, voluntare, capabile de gânduri și expresii ale sufletului profunde, chiar dacă în comedie sunt creionate la nivel accentuat și
VASILE MURARU. VOIOŞIA, O DETERMINARE SPIRITUALĂ UNIVERSALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383785_a_385114]
-
noiembrie 1995, într‐o dimineață cu o ploaie mocăneasca, când împreună cu alți cinci brașoveni părăseam Brașovul, înghesuiți într‐o dubita obosită care ne ducea la aeroport, cu desinatia “ the American dream”. Pe drumul către București, ne întreceam în bancuri, poante, snoave și ghidușii, bucuroși nevoie mare că plecăm în căutarea El Dorado‐ului și cu speranța că o viață mai bună ne va miji dincolo de Ocean. Citește mai mult Plecat‐am șase din Brașov ( însă, fără sergent ) și, într‐adevăr,nu
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
închină, cu intermitențe, spectacolului politicii actuale și unora din personajele lui. Dar și aci avem a face cu înscenări burlești în care contează efectul stilistic, în baza unei paradoxale mizantropii joviale, incapabile de ură. Pluripartitismul apare proiectat pe fundalul unor snoave: "Doar Păcală și Tândală ar mai putea face un pic de ordine în microunivers. Ei sunt undeva în aerul și în apa noastră, mai fac cîte o glumă ca să ne destindă atmosfera. Vorba domnilor din Partidul... Celor Cu Un Singur
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
și lui și stăpânului, și o strecoară periculos printre durere și lege, sub amenințarea terorii. Urzeala pildei, adică a înțelesului ascuns, e întortocheată, pentru a nu-l întărâta pe stăpân și, totodată, să-i potolească robului durerea: "Pildă, fabulă, zicală, snoavă, haz și ghicitoare/ Au slujit să-l mai mângâie omului de tot ce-l doare/ (...)/ Și cu toate că nu schimbă lesne răul arătat,/ Povestind, deocamdată cugetul îi e-mpăcat". Limbajul subversiv e "născocirea unui rob (...)/ Grec neștiutor de carte, zdrențăros, urât și
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
mai mare. O singură scuză îi găsim: lipsa de experiență pe granița abia perceptibilă dintre viață și moarte. Doar această lipsă de experiență ne lasă o portiță să-l iertăm pentru trufia lui". Îl amuză o întîmplare cu aer de snoavă, relatată de Sânziana Pop, referitoare la Zaharia Stancu, care încerca - la propriu! - să fugă de moarte, cu trei zile înainte de eveniment. Tînăra prozatoare îl vizitează acasă cu scopul de a-i lua un interviu. Neglijent înveșmîntat, în vestă și papuci
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
comunității tradiționale", autorul își bazează studiul și corpusul de texte, reprezentând toate spațiile locuite de români, pe un fond documentar care poate fi socotit exhaustiv și care este alcătuit dintr-un registru foarte bogat: doine, strigături, cântece bătrânești, povești, legende, snoave, basme, obiceiuri de Anul Nou, obiceiuri din ciclul familial, obiceiuri la muncă, teatru popular, jocuri de copii, credințe și farmece, ghicitori și frânturi de limbă, proverbe, zicători, asemănări, povățuiri. De semnalat că sunt antologate nu doar texte care se structurează
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
unul dintre cei mai activi membri ai Cenaclului radiofonic «Gura satului» la Radio Timișoara, iar din 1996, la televiziunea prin cablu «Analog», Ioan Viorel Boldureanu dă viață cu mult succes lui «Uica Niță» - personajul și povestitorul unui nesfârșit șir de snoave în grai bănățean, emisiune mult gustată de public și, mai ales, de bănățeni.“ A publicat după 1990 o serie de cărți: „Cultura românească în Banat“ (Ed. Helicon, 1994), „Beregsău Mare - Monografie“ (Ed. Mirton, 1996), „Eseu despre creativitatea Spiritului. Surse arhaice
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
și la Crăciun se făceau baluri unde cântau fanfarele: Slobozienii, Hârtopenii sau Radu Moisa. Oamenii știau să se distreze și erau alături și la muncă și la distracții. Tot la școală, locuitorii Dumbravei se întâlneau la șezători, unde se spuneau snoave, ghicitori, povești și, în același obiceiuri de Anul Nou, foarte vechi. Un obicei, nemaiîntâlnit în alte sate ale comunei este Capra cu căiuți, instruită de Costel Minciună. Budenii au avut o echipă de dansuri populare, care interpretau Baraboiul, Coasa, Pădurețul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Marian și pe profesoara Eugenia Ciopraga. Alături de aceste piese din repertoriul clasic s-au jucat multe alte piese scurte cu caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau sala, interpretate de Petruță si Valerică Ciolac, cu poezii și snoave ale rapsozilor populari Dumitru Coștiug și Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
muzicii. Povestea vorbii, varianta interbelică, de pildă, cea din 1936, de la Scrisul Românesc, e îndreptarul unei lumi de petrecăreți, de inși hai-hui trăind cu fala unei înțelepciuni pe care nu o aplică, de "popi", în fond, avînd în gură numai snoave și-n fapte neorînduială. Lumea lui Nastratin Hogea, sfîntul care se împuținează pe măsură ce trăiește. Acestei lumi, salvîndu-l, o clipă, pe Anton Pann de obscuritatea care-l paște, îi dedică Barbu Isarlîkul, magna copia a purgatoriului turcesc, pe care el, conlucrînd
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
primea musafiri, era adorabilă Neaga! Ea era țărancă, dar așa se șlefuise, încât atunci când primeam musafiri își punea mănuși albe. Era adorabilă! Avea un haz, un humor! Iar foarte mult folclor de la ea am învățat. Știa atâtea basme, știa atâtea snoave, atâtea lucruri extraordinare! Și Neaga mă lua, întâi în brațe, apoi de mânuță, când am început să merg, și mergeam la biserică, la Precupeți, la noi. Precupeții Noi. Unde era întâi preot - și el mi se pare că m-a
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
apropiat, dacă nu chiar de junii lui 2007, cu sensibilitatea lor specială, pe Vasile Alecsandri și alții. El, gata iubind arghezismele, atras de șturlubatecul cântăreț din strană, de poetul periferiei române ortodoxe. Gata cu patriotismele! Gata cu metafizica și grandilocvența! Snoava rămâne baza, - snoavele sunt preferința românului. Las la o parte ce a zis, înainte de tot, despre , Ion Barbu, - nu mai cităm... îngăduiți-ne să privim lumea din strană, cum făcea cântărețul bisericesc, cuviincios așezat, dar cu atât haz, în ea
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
chiar de junii lui 2007, cu sensibilitatea lor specială, pe Vasile Alecsandri și alții. El, gata iubind arghezismele, atras de șturlubatecul cântăreț din strană, de poetul periferiei române ortodoxe. Gata cu patriotismele! Gata cu metafizica și grandilocvența! Snoava rămâne baza, - snoavele sunt preferința românului. Las la o parte ce a zis, înainte de tot, despre , Ion Barbu, - nu mai cităm... îngăduiți-ne să privim lumea din strană, cum făcea cântărețul bisericesc, cuviincios așezat, dar cu atât haz, în ea, și să vedem
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
scrii, s-a așternut timpul și, în loc de nume, de multe ori te folosești numai de inițialele numelor. E și asta o metodă, o strategie, tot așa cum o strategie de a ieși din banal sunt și bancurile deocheate, dar și micile snoave, improvizate, la picior, minciuni cum le mai numeau unii dintre prietenii lui Titi Americanu', când acesta povestea la bar (orășelul nostru avea, e adevărat, numai un singur bar și acela select; era să uit), la un coniac și o cafea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cerealiere creșteau bogate, iar în sezonul recoltatului de toamnă natura era extraordinar de frumoasă și sute de păsări Phoenix cântau și dansau în văzduh. De atunci, agricultura a devenit îndeletnicirea principală a omenirii și s-a dezvoltat din ce în ce mai mult. 2. Snoave Când desenezi un șarpe, nu-i face și picioare Odată, în vremuri demult apuse, slujbașii unui mandarin au primit din partea stăpânului lor o ulcică de vin. Bucuroși nevoie-mare de cinstea făcută, au început să-și spună între ei e doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Povestea lui Houyi, cel care a săgetat sorii 358 Povestea bătăliei dintre împăratul Galben și războinicul Chiyou 360 Cum au cedat tronul împărații Yao și Shun 361 Cum au îmblânzit apa Gun și Yu 363 Povestea regelui cerealelor 365 2. Snoave 366 Când desenezi un șarpe, nu-i face și picioare 366 Jadul Heshi 367 Bian Que diagnostichează boala regelui Caihuan 368 Adevărul și lingușirea 369 Broasca din fântână și broasca țestoasă de mare 370 Nici pasăre, nici animal 370 Vulpea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Îmbelșugată ca-n povești și vinul ghiurghiuliu, brumat, cu dâre de spumă fină și sifonat (din totdeauna mândria lu’ Ghiorghi a dască’lui), care erau de fiecare dată suficiente pentru declanșarea unor adevărate avalanșe de veselie cu cântece și jocuri, snoave, romanțe, doine și balade, de această dată nu a reușit să scoată, mai mult, decât: Așa a vrut Bunul Dumnezeu! Lasă c-o să fie bine, să avem Încredere În Cel-De-Sus, că el are grijă de păsările Cerului, dpoi de un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nevoie de suport public pentru diversele Parchete în lupta cu o caracatiță absolut reală care este corupția. În timp s-a dovedit însă că apărarea publică a justiției s-a transformat în armă politică și, pe drept cuvânt, ca în snoava populară cu Petrică și Lupul, astăzi populația, cetățenii, când se uită la televizor nu mai înțeleg nimic, nu știu ce să creadă", a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Palatul Parlamentului. România are nevoie de "o justiție mult mai puternică și cu adevărat
Justiția la noi e un fel de divă, susține Călin Popescu Tăriceanu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79024_a_80349]
-
un barochism senzual) cu o neliniște jucată, prostindu-se: "ca bătrînul nerod, vreau să văd / cum godăcel, se trezește, se ițește el, Soarele" (Încă ard pe pămînt). Sau, renunțînd încă o dată la viitor, în aceeași cheie ludică, de personaj de snoavă fabuloasă: Pînă în ziua de azi / și nu trag nădejde în viitor / urechea mea, vrănișoara cea / cu nimicuri, promisiunile, / sau tot voinicește umplut, (...) aproape, aproape de plînset,/ cred că-mi cresc aripioare, / din gard ciocîrlanii/ se țin după mine / (În vise
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
fost eliberați în chip minunat de îngerul Domnului în urma rugăciunilor pe care ei le-au făcut, la care se adăugau și rugăciunile întregii Biserici". În tradiția populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. În poveșirile și snoavele populare Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie țărănești, se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredințează porțile
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Tradiţii şi obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78203_a_79528]
-
Petronela și Petruța. Tradiții și obiceiuri de 29 iunie În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pământ, fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat, ca orice gospodar, de creșterea vitelor și, mai ales, de pescuit. Sânpetru
Ce e indicat și ce NU ai voie să faci de ziua Sfinților Petru și Pavel by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75621_a_76946]
-
care sentimental refuză a și-o aroga. Iar "cumințenia" conștiinței se contrabalansează prin fantezia grotescă. Avem a face cu un grotesc șugubăț, de sorginte poporană, care, înrudit cu facețiile medievale, s-a ivit și pe meleagurile noastre sub chipul unor snoave, "povești" ce nu ocolesc licențiosul sau chiar în epopeice cadențe. Satira lui Mircea Petean e copios inventivă, de-o veselie mohorîtă, cu un mers ce mimează o notă trudnică, vîrtos ațîțată de contrarietăți: "păduchele de apă ca un deget / apăsat
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
pătimitoare celorlalți. Întâmplările, deloc năzdrăvane, decât, poate, în sensul etimologic, de fără putere față de rostul obișnuit al lucrurilor, sunt de-o simplitate esențială. Câteva situații de bază, care definesc traiul omului pe coordonatele cele mai elementare, sunt îmbrăcate în mici snoave, care creează, deopotrivă, sentimentul exemplarului și pe-acela al complicității. Ceea ce face Nastratin, plecând de la ceea ce i se întâmplă, e omenește, dar e și cu schepsis. Apucând-o pe calea lui înțelegi, încălecând obstacole, ce e important și ce e
Haide… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6063_a_7388]
-
acestei opere, distruse cu voluptate, din care s-au păstrat, până la un punct, două exemplare, unul scris cu cerneală otrăvitoare, pierit în cele din urmă.) Dicționarul este alcătuit din biografiile concentrate ale unor personaje care își extrag viața din legende, snoave, pilde, basme, fabule, parabole, alegorii, texte alchimice, ezoterice, după o structură de povestire-marsupiu, istorisirile completându-se și putând oricând fi nuanțate, fiindcă oferta ^^^ suculentă este inter disciplinară: istorie, folclor, arheologie, mistică, alchimie, literatură, toate asezonate ca un cocteil Molotov (balcanic-sârbesc
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]