502 matches
-
nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag samă eu că mă frâmânți Cu snoave vechi, tataie! I-am zis eu aspru, mâ încânți Să nu las să te taie... Amu, că tot m-ai sâcâit, Zii snoava copăcească, Și cât stau colea tolănit S-adorm, să îmi priască.... - Ba, vei ciuli urechile Și somnul va să-ți treacă De auzi-vei vechile Povești, numai oleacă, Legende-aduse-n crengi de vânt... Le-am pus la rădăcină, Scobind o groapă
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_dupa_romeo_tarhon_1393701398.html [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
Bun mai este adălmașu’! Uite-acum seară se face... Mai avem trei poloboace; Hai noroc!... să mai trăim, Și cu drag să ne cinstim Că de muncă e tot anul... - Ura! Ura!! Sus paharul... ................................. Și așa, din vorbă-n vorbă, Cu snoave și amintiri... Unul n-a mai sorbit ciorbă Când acasă a ajuns. Ușa în nas li s-anchis Și nevestele au zis: - Ați băut și v-ați distrat... Iar de noi, cum ați uita?! Referință Bibliografică: VORBE-N TÂRG / Marin Voican
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489647375.html [Corola-blog/BlogPost/374128_a_375457]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SNOAVĂ DE PAȘTI Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 854 din 03 mai 2013 Toate Articolele Autorului E zi de Paști.Într-o chilie, Din nu știu care mînăstire, Când toți în post trebuiau să fie, Un biet călugăr flămînzit, De
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Snoava_de_pasti_lucia_tudosa_fundureanu_1367594908.html [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
de-aș sta în coadă, Prin minte nu mi-ar fi trecut! Și-acum morala pentru tine: De cumva cazi în vre-un păcat, Tu singur te faci vinovat. Căci poți s-a legi: sau rău, sau bine ! Referință Bibliografică: SNOAVĂ DE PAȘTI / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 854, Anul III, 03 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Snoava_de_pasti_lucia_tudosa_fundureanu_1367594908.html [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
lui nea Mitică se adunau la o casă și petreceau serile împreună; torceau firul de lână sau coseau iile sau cătrințele lor atât de frumoase, cămășile bărbaților sau lucrușoarele de artizanat cu care-și împodobeau casele. Cântau, recitau versuri, spuneau snoave și petreceau împreună până noaptea târziu. Fete fecioare sau femei măritate, tinere sau mai puțin tinere, dar cu sufletele pline de spirit, cele ce mergeau în șezătoare legau prietenii trainice și povesteau vrute și nevrute. Mai erau șezătorile pe vremea aceea și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
când erau îmbrăcați doar în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu biciul caii, mai dădea câte un chiot de suna valea, când în față îi apare
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_parodi_marin_voican_ghioroiu_1362048467.html [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
Acasa > Poezie > Familie > ODĂ MAMEI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului A mea mamă dulce,bună, Azi nu e duios să-mi spună O poveste s-au o snoavă, Chiar de stau un bob zăbavă. Azi nu e duios să-mi spună Câte-n stele sau prin lună Și să-adorm, o bună mumă Chiar de vrerea, e o glumă... Câte-n stele sau prin lună Azi visez, dar nu
ODĂ MAMEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1432461332.html [Corola-blog/BlogPost/367729_a_369058]
-
de la Nenea Iancu, de la vestitul Alecsandri, apoi, cu descendenții lor: Tudor Mușatescu, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Dumitru Popescu, Dumitru Udrea, Valentin Silvestru, Florin Vasiliu și mulți alții, demonstrează din plin, calitatea românului de umorist nativ, ca să nu mai vorbim despre snoavele populare ori Povestea Vorbei moștenită de la Anton Pann. Însă în volumul de față, titlul “povești” este peiorativ. Este vorba de poveștile trăite de oameni adevărați, povești cu care ne confruntăm zi de zi și mai ales, de cele care circulă
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
disperare existențialista: Eu nu văd nimic!... Direcția Generală e de vină!... Ați călărit vreodată?“ Saxofon, jazz, dixilen -, atmosfera de cabaret sugerează substratul muzical în care debutează primul tablou din actul ÎI... Dezordinea tronează că o epidemie de ciumă fără leac. ,,Snoave, povești de adormit copiii... Dar l-am văzut, am văzut rinocerul... Scrie la gazeta, e clar, nu poți nega... Pfff!... Dacă scrie, scrie! Poftim, citește la fapte diverse. Citiți știrea, domnule șef!“ În editură, șef e Domnul Papillon, însă, în
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
buze și morminte”. Acum se scrie mult și-adeseori hîrtia, Roșește când suportă vreun poem. Ne guvernează modernismul și prostia, Valorile perene-s un blestem. Lumânări la porți de lume Flori de colț ce rar găsești Vor fi mângâeri postume Snoave, vorbe sau povești Nu vreau să omor poeții, Dacă sunt un pic acid. Ei sunt chintesența vieții, Însă mulți ....se sinucid. Citește mai mult „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” Un vers profund dintr-un poem sublimMetaforă sau
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
la lume date” a izbutit să tipărească peste o sută de volume, unele în mai multe ediții, răspândite pe tot întinsul țării. A scris calendare, cântece de stea, istorioare, basme din popor, a tradus cărți de bună purtare, a strâns snoave, povești și zicători, a înmănucheat atâtea versuri din care a scos cântecul de petrecere bătrânesc. Anton Pann a fost căsătorit de trei ori cu trei femei mai tinere decât el și c a să nu pară diferența de vârstă prea
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_amoroasa_a_lui_anton_pann_ion_ionescu_bucovu_1351873860.html [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
te ascult, Cinstește-mă cu-un vermut. - „La iubit te duce capul, Dar nu știi să-mpungi cu acul”. Te cinstesc..., sete de ai, „Numai năravul să-l dai!” Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. „Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea”. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! ........................................ „Ascultă cucul când cântă, Dar apucă-te de muncă!” În loc de epilog Marele Pann... de-ar fi știut, Cum
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Anton_pann_finul_pepelei_c_marin_voican_ghioroiu_1391841148.html [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsou-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de cracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Balciul_ion_untaru_1361759019.html [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
puțin, Fă cinste-un stacan de vin. - La băut te duce capul, Dar nu știi să-mpungi cu acul. Te cinstesc..., sete de ai, Numai năravul să-l dai! Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! Ascultă cucul când cântă, Dar apucă-te de muncă! În loc de epilog) Marele Pann... de-ar fi știut, Cum
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ascultand_pe_an_marin_voican_ghioroiu_1356657084.html [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
mi-a dat biletul lui iar eu i l-am dat pe-al meu.” Aveau darul de a face tot felul de șotii și de glume care imprimau buna dispoziție în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’ se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh: Îi scria Florian lui nea Mitică: „Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
-mprumutăm Și de prânz noi tot vă dăm! Țiganul totdeauna spunea: „Am, da’ nu prea am!”, însă sufletul lui a fost mare și a știut să-și trateze oaspeții așa cum se cuvine.” Scrisoarea mai conținea și altfel de glume și snoave de-ale țiganilor, de care Mike își amintise și le lăsase să curgă fluviu către prietenul său, unele dintre ele mai mult sau mai puțin deocheate, dar pline de haz; și nu uitase în final să accentueze: „Românu’ e mereu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
introducându-l ca gen literar. De altfel, cuvântul „banc”, ne spune criticul Vlăduțescu, este de origine germană (bank), și se regăsește în multe limbi de circulație internațională. El este o federație de semnificații care include și sensul de glumă, anecdotă, snoavă, poveste umanistică. Esența de glumă a bancului face vizibilă în cadrul acestuia două gândiri: o gândire în ordinea realului (R) și o gândire dedicată cu caracter de glumă în raport cu ordinea realului G (R). Avem de a face cu două niveluri de
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
pe șest L-a prins lumea și-l duce, Cu sila la arest; O amăgire suie 'n oglinzile ovale Iar ipsosu-n statui e 'ntre cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Iarmaroc.html [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
pește, vin și ulei. Tradiții pentru spor și sănătate În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat că orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit. Sânpetru
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. De ce este bine să vezi răsăritul în fiecare dimineață by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101998_a_103290]
-
fi spus un banc, putem accepta inferența caracterului universal al bancului. De altfel, cuvântul „banc”, de origine germană (bank), se regăsește în multe limbi de circulație internațională. El este o federație de semnificații care include și sensul de glumă, anecdotă, snoavă, poveste umanistică. Esența de glumă a bancului face vizibile în cadrul acestuia două gândiri: o gândire în ordinea realului (R) și o gândire dedicată cu caracter de glumă în raport cu ordinea realului G (R). Avem de a face cu două niveluri de
REVISTA DE RECENZII - Part 33 by http://revistaderecenzii.ro/category/carti-in-atentia-noastra/page/33/ [Corola-blog/BlogPost/339551_a_340880]
-
mi-a dat biletul lui iar eu i l-am dat pe-al meu». Aveau darul de a face tot felul de șotii și de glume care imprimau buna dispoziție în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’sunt proverbiale, se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh. Îi scria Florian lui nea Mitică: Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
-mprumutăm/ Și de prânz noi tot vă dăm!Țiganul totdeauna spunea: Am, da’ nu prea am!, însă sufletul lui a fost mare și a știut să-și trateze oaspeții așa cum se cuvine. Scrisoarea mai conținea și altfel de glume și snoave de-ale țiganilor, de care Mike își amintise și le lăsase să curgă fluviu către prietenul său, unele dintre ele, mai mult sau mai puțin deocheate, dar pline de haz; și nu uitase în final să accentueze: Românu’ e mereu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
sau mai mare, după cum era cazul. Presupun că discuțiile purtate cu această ocazie erau dintre cele mai interesante, animate în bună măsură de Deliu Petroiu, care se dovedea cu orice prilej a fi un neîntrecut epigramist, calamburist și narator de snoave, nu puține de el concepute, un elevat om de spirit, cu alte cuvinte. Cel mai des grupul lui Todoran putea fi văzut într-un separeu la Lloyd, restaurant care pe atunci se numea Timișoara, pe care îl frecventam și eu
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1442128124.html [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
de „vorbe fără miez, de flecăreală". Expresia este legată de mica adunare de vecini de la sat, numită clacă (la mine se numea „hopșe”). Vecinii se adunau și ajutau la muncă pe unul dintre ei. Acolo se spuneau tot felul de snoave, de ghicitori și de bârfe din sat. Nu existau încă partide. Acum acolo se bârfește. Munca era reală, nu virtuală! Nu existau facebook, tweeter, Linked in sau chat! Și campania electorală conține „vorbe de clacă”? Dacă da, atunci suntem în
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_nitu_1417693709.html [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
de ceea ce am citit și, în toată cartea (nu are decât o sută de pagini), este o abundență de citate. Originală este grafica realizată de colega mea, Mara Pop (Babiciu), care a ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_patologia_lui_pacala_sau_simptomatologia_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]