790 matches
-
Când merge-n trap, la pas sau la galop, Se joacă vântu-n coama-i răzvrătită. Chiar de-i udat de ploaie strop cu strop, Aleargă pe câmpia nesfârșită, Spre dragostea atât de mult dorită, Luminile din cer le strânge-n snop. Și ca Pegas, plutind pe lângă nor, Aduce fii de zei, aduce prinți, Să stingă-n inimi veșnicul fior, În tain-ascuns, departe de părinți. Iar cavalcada cailor e zbor Și au aripi de îngeri sau de sfinți. CALUL NEGRU El vine
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
Acasa > Versuri > Visare > TIMPUL EFEMER Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului În prezența ta au roșit garoafe, Timpul efemer s-a prins de un snop Clipele rebele au pus de agape, Mărăcini tufliți au albit pe loc... Pietrele-au strivit toată așteptarea Pașii rătăciți s-au oprit în drum, Pânza de păianjen a furat uitarea Mâini în căutare și-o dâră de fum... Geamul s-
TIMPUL EFEMER de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377125_a_378454]
-
desișul de lângă tufișurile care înconjurau biserica. Printre aceștia fusese și Nicolas, prezbiterul bisericii. Lucas nu avusese parte de acest noroc, căci fusese prins și legat, apoi luat în primire de oșteni, care-l aruncară într-un car, ca pe un snop, alături de alți nefericiți. Mulți fuseseră prinși atunci în templu și duși până la primăria orașului Genova, unde fuseseră aruncați în temniță. La o parte dintre ei, la copii, femei, sau cei mai umili, fără funcții însemnate în templu, li se dăduse
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
-le sensul, formele și amploarea. La început imperceptibilă, misterioasă, muzica susține și concordă cu puzderia de puncte împrăștiate pe ecran, care se transformă în sferule din ce în ce mai mari și, din nou, în linii fragmentate sau în mănunchiuri de linii, ca niște snopi, apoi se preschimbă într-o succesiune de fîșii, mai late sau mai înguste, suprapuse și separate de alte benzi luminoase etc., dând naștere unui veritabil edificiu constructivist, pe măsură ce sunetele se aglutinează. Din masa aproape informă inițial, se detașează motive contrapunctice
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
d-sale, însoțite de o foaie în care reproduce o propoziție, una singură, pe care i-am consacrat-o cîndva, pretinzînd ... s-o dezvolt. Să-i fac "o prezentare", ca și cum din orice bob de grîu ar trebui să rodească un snop. Un caz aparte e cel al autorului "familist". Dacă ai scris despre el, se înțelege de la sine că trebuie să scrii și despre nevasta lui, ba chiar și despre... soacra lui, dacă are norocul de-a fi un soi de
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
după câteva secunde bune de suspans că voia să spună scriptic, adică pe hârtie. Și să nu uităm că gluma cea mai caracteristică a românilor se baza în acei ani de stagnare economică pe un calambur: "Speech cu speech, patriei snop!" Dar răsfoind dosarul lui Ciocârlie, mi-am dat seama că Securității nu numai de cuvintele scriitorilor îi era frică. Era vorba de o frică infinit mai concretă, mai așa zicând palpabilă. Sigur, scriitorii exprimându-se de preferință în cuvinte și
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
senzorial nesățios cultural. Cum suntem e de fapt un autoportret: "În mintea noastră - ceară moale -/ senzațiile își afundă ca niște gâze micile piciorușe zburdând/ din loc în loc, o briză sau o furtună de culori, sunete, mirosuri, atingeri/ și forme, un snop de impulsuri nervoase desprinse din molozul/ senzațiilor. În alambicuri, spațiul și timpul, zborul și pricina nașterii/ ordonează totul în imagini și serii, ca niște cărți în rafturile/ bibliotecii.". Un singur cuvânt îmi pare că nu sună bine în acest convingător
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
flăcăii cu brațe vînjoase, întind legătoarea, adună mănunchii pe ea. Și merg mereu înainte, și precum merg, lanul se culcă-n calea lor și crucile li se ridică pe urmă. Iorgovan merge și el cu dînșii, mai leagă ici un snop, mai acolo altul, mai stă fără de nici o treabă - e stăpîn, și stăpînul trebuie să-și puie mîna la toate. Ca din întîmplare se duce să strîngă-n snop mănunchii adunați de Simina, și mai cu drag îi adună decît alții, și
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
ridică pe urmă. Iorgovan merge și el cu dînșii, mai leagă ici un snop, mai acolo altul, mai stă fără de nici o treabă - e stăpîn, și stăpînul trebuie să-și puie mîna la toate. Ca din întîmplare se duce să strîngă-n snop mănunchii adunați de Simina, și mai cu drag îi adună decît alții, și mai cu drag adună ea alții, pentru că din mîna ei trece în a lui. Ea se uită din cînd în cînd peste secere la el și el
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
mai cu drag îi adună decît alții, și mai cu drag adună ea alții, pentru că din mîna ei trece în a lui. Ea se uită din cînd în cînd peste secere la el și el din cînd în cînd peste snop la dînsa, și așa vorbesc pe neauzite și se înțeleg unul pe altul" (Pădureanca). Față de cultivatorii prozei de artă, Slavici propune un limbaj lipsit de strălucire, dar extrem de bogat, denotînd o cunoaștere a lumii țărănești pe care puțini prozatori au
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
fiert mămăliga, a răsturnat-o pe un ștergar, Apoi În căldarea Încă fierbinte a pus oțet și apă Ia, cu maica, să vezi cât e de bun. Atunci nu știam că bicul nu dă lapte. Cote Taica Încărcase carul cu snopi de grâu Îl făcuse cu vârf și era bucuros Că va avea pâine cu care să Îndulcească duminicile și sărbătorile. La arie, batoza duduia mestecând snopii Scuipând În saci boabele aurii de grâu. Taica se opintea fericit urcând sacii În
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
bun. Atunci nu știam că bicul nu dă lapte. Cote Taica Încărcase carul cu snopi de grâu Îl făcuse cu vârf și era bucuros Că va avea pâine cu care să Îndulcească duminicile și sărbătorile. La arie, batoza duduia mestecând snopii Scuipând În saci boabele aurii de grâu. Taica se opintea fericit urcând sacii În căruță Din lături s-a apropiat un tovarăș Mustăcios, pe cap cu o șapcă dungată Încălțat cu cizme militare ponosite Treci și-ți plătește datoria către
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
apropiai de acele ființe umane încovoiate de șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau adunați în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau adunați în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau adunați în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
spun pe care parte, pe stânga sau pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
stânga sau pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de treierat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
potcovari, olari, tâmplari sau dulgheri. La 1776, prin Codicele lui Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu, în satul Bogdana, paznicii de câmp primeau câte un snop din fiecare claie de grâu - claia având 30 de snopi (Stahl, 1998, vol. II, pp. 48-52). Influența Regulamentelor Organice asupra structurilor de organizare din satele românești s-a menținut, afirmă Stahl, până în 1864, odată cu instituirea sistemului administrativ modern. Astfel, atribuțiile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu, în satul Bogdana, paznicii de câmp primeau câte un snop din fiecare claie de grâu - claia având 30 de snopi (Stahl, 1998, vol. II, pp. 48-52). Influența Regulamentelor Organice asupra structurilor de organizare din satele românești s-a menținut, afirmă Stahl, până în 1864, odată cu instituirea sistemului administrativ modern. Astfel, atribuțiile administrative ale boierilor din satele aservite, ca și cele ale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Zmeul-zmeilor și alți ciraci ai înfricoșării. Se uitau deci fără nici un chef și nimeni nu îndrăznea să scoată vreo vorbă. Pentru o asemenea chestie să vii atîta drum?... De jur împrejur, numai pustiu și sălbăticie. Stînci, brazi piperniciți, cîte un snop de iarbă cu fire late și ascuțite la vîrf, iar aproape de intrarea în peșteră alt liliac mort. Ptiu, să nu-l mai vezi! Păi eu nu cred să fi putut intra pe-aici nici un om, de cînd îi lumea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]