18,744 matches
-
ia din planete, Simțirea și firea trimisă. Vei fi trist sau vesel băiete, Așa cum viața ți-e scrisă! DESTINUL- ți-l dă Ursitoarea, Când ochi ai făcut tu pe lume, Se crede atotștiutoarea. Ce spune, prea multe par glume! Dar SOARTA, o știe mai bine ACEL CE-A CLĂDIT UNIVERSUL, Viața ce fremătă-n tine, Iubirea, durerea și versul!. Că suferi prea mult. . . nu contează, Ne sapă în suflet cu dalta, Cu viața noastră jonglează, DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA. . . =23 Aprilie 2001
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_oracolul_soarta_ionel_davidiuc_1341754134.html [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
par glume! Dar SOARTA, o știe mai bine ACEL CE-A CLĂDIT UNIVERSUL, Viața ce fremătă-n tine, Iubirea, durerea și versul!. Că suferi prea mult. . . nu contează, Ne sapă în suflet cu dalta, Cu viața noastră jonglează, DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA. . . =23 Aprilie 2001= Referință Bibliografică: DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul II, 08 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_oracolul_soarta_ionel_davidiuc_1341754134.html [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
ACEL CE-A CLĂDIT UNIVERSUL, Viața ce fremătă-n tine, Iubirea, durerea și versul!. Că suferi prea mult. . . nu contează, Ne sapă în suflet cu dalta, Cu viața noastră jonglează, DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA. . . =23 Aprilie 2001= Referință Bibliografică: DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul II, 08 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_oracolul_soarta_ionel_davidiuc_1341754134.html [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
cazul hiperbolei. Ori ce altceva sunt combinații de raze și curburi. Și cum a fost primită această îndrăzneață teorie de confrați? Nimeni nu mai vorbește cu mine. Și totuși mai particip în ținută de gală la ședințele nemuritorilor. O tristă soartă datorată ingratitudinii umane. Țin să vă mulțumesc pentru atenția acordată. Onoarea este de partea mea. Mi-am îmbogățit cunoștințele. Și merită. Sunt sincer. Călătorului îi stă bine cu drumul! Cu atât mai mult cât călătoria se desfășoară într-a patra
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
observație. Toate cetățile, toate statele, toate regatele sunt pieritoare; fiecare lucru, fie prin însăși firea lui, fie prin accident, se sfârșește sau își găsește capătul. Dar un cetățean care vede cum patria i se prăbușește, nu trebuie să-i plângă soarta mai mult decât pe a sa proprie: căci patria și-a găsit sfârșitul, cum trebuia să se întâmple odată, dar cu atât mai nefericit e acela căruia i-a fost dat să se nască în clipa când patria se găsește
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
și acela de milenii contrafăcut, al omenirii... Omul?!... Pentru numele lui Dumnezeu, dar ce mai poate însemna Omul în ziua de azi și cine mai are nevoie de el ca entitate superioară și nu doar ca sclav mârâindu-și animalic soarta în aburii ignoranței ucigașe și ai propriei sale nevolnicii cadaverice?!... Cu lațul bine strâns în jurul gâtului costeliv și mut, ca și cum singura lui religie de apartenență nu ar fi alta decât acest aspru și cu facies amenințător virus al pauperismului dominant
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
a susnumitului ce o posedă la Direcțiunea Generală a Securității Statului, fără a se cunoaște motivul reținerii, nu putem aviza transferarea sa de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Văcărești". Implacabilă, hotărârea Direcțiunii Generale a Securității Statului, își pune pecetea pe soarta filozofului. La fila 6 a dosarului prin adresa din 15 iunie 1951 citim: ,La adresa din 25 aprilie 1951 cu onoare vă aducem la cunoștință că avizăm nefavorabil asupra transferului și internării în Spitalul Penitenciarului Văcărești a deținutului Vulcănescu Mircea Aurel
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
redactor-șef la “Scânteia”? Dacă Vulcănescu ar fi plecat să facă o solidă carieră universitară în Occident? După 50 de ani de mizerie comunistă ne dăm seama că nici una dintre ipotezele de mai sus nu ar fi schimbat cu nimic soarta României. Un mare intelectual în plus în exil, doi mari scriitori în plus morți sau ticăloșiți în pușcărie n-ar fi afectat liniile generale ale tabloului. “Martirul Emil Cioran!? Și ce dacă!”, s-ar fi răstit Nicolae Ceaușescu. “Vulcănescu de la
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
eu, la rândul meu, mamă! Doar atâta regret, că nu am putut fi și eu o mamă exact ca tine! Deși am pornit în viață cu gândul de a te copia în toate privințele, timpurile nu mi-au permis, iar soarta mi s-a împotrivit mult timp cu brutalitate. Cred − cu încăpățânare chiar, și nu-mi pot explica de ce? −, că tot tu ai fost aceea care, de sus, cu blândețea glasului tău, ai certat răul care mi-ar fi întunecat poate
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_pentru_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
drumul pierdut spre bezna ceții Și-am tresărit în junghiul acelei vechi arsuri. Pierduserăm puterea de-a mai iubi vreodată, Ți-am spus că e lucrarea lui Dumnezeu aici, Căci ne-am văzut speranța de-a pururi condamnată La neputința sorții, la gheara marii frici. Nu vom trăi de-acuma în spații locative, Prea mici pentru potopul ce-a năvălit brutal; Ținîndu-ne de mînă, sub falnice ogive De frunze ne vom pierde în timpul vegetal. Se uită parcă lumea la noi ciudat
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1480618025.html [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]
-
de gardul cu uluci dintr-o hârtie creponată și toată noaptea te așteptam la poartă știind că vii dar nu știam că nu rămâi spre a fi povestea în care un băiat și o fată s-au tot iubit până când soarta i-a despărțit. Când azi te am revăzut stând ghemuită pe piatra aceea rece din fața farmaciei, am înlemnit. Nu cereai pomană de la nimeni, stăteai doar ghemuită pe piatra aceea rece uitându-te la lume. Din când în când un trecător
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
Articolele Autorului lada mea de zestre n-are chei la gât este descuiată stă culcată-n pod zilele-mi adună într-un vechi năvod și năvodul tainic are-n gât un nod lada mea de zestre-i plină de picturi soarta început-a într-o zi de ieri eu le mângâi clipa-n tonuri de acril Doamne de ce tainic tu in mine speri să ridic capacul raze să-nmulțesc la-mbânzirea minții între rădăcini și s-așez tristețea în pahar cu fum
LADA DE ZESTRE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1449557631.html [Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997]
-
Asta a făcut să îmi fie greu să aleg ce anume să studiez. O mamă dedicată, care m-a crescut de una singură, tata plecând dintre noi mult prea devreme, la 49 ani, cu patru luni înainte de a apărea eu. (Soartă cruntă din lipsa de antibiotice - o infecție la rinichi care l-a terminat în numai două săptămâni. Am înțeles de copil că și doctorii mor. Tata era medic internist șef pe județ, Slatina). Mama mi-a tot repetat „teoria ei
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
că n-am nici o șansă. Sala de așteptare era plină. Toți aveau numere ... Eu am prins un moment între două persoane și am intrat într-un birou. I-am povestit repede celui de dincolo de masa biroului impozant, povestea mea... și soarta a făcut ca la rândul lui să aibă o fiică studentă la facultatea de arhitectură ... Mi-a spus să fac, nu mai știu ce, să mă duc la nu știu ce alt birou. Nu înțelesesem că decisese să îmi dea viza. Și
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
aceea însă, mi-a spus: „Ai să te omori, fetiță dragă. Iată lista organizațiilor. Oficial nu avem voie să îi ajutăm pe refugiații din est. Nu spune la nimeni că ți-am dat-o. Alege una.” Și așa am mulțumit soartei că francezul „drageur” m-a făcut să mă uit spre el la aceea intersecție, în acea zi, și să mă prăbușesc în nisipul porțiunii de stradă în reparație. Dar și azi mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă accidentul
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
adevărat profesionist, Lidia Noroc Pînzaru. Autoritară și foarte simpatică, actrița Lidia Noroc -Pînzaru a reușit să stabilească relații trainice cu colegii din orașele înfrățite din România, Bulgaria, Ucraina. Iată ce destăinuie, într-un articol despre Lidia Noroc -Pânzaru, Eugenia Moldovanu, "Soarta m-a adus la Bălți, în calitate de pedagog artistic la Clubul- Meșter Popular. Aici am făcut cunoștință, în particular, cu doamna Noroc -Pînzaru, care era șef la Direcția Cultură. Am învățat de la Dumneaei, că orice ți s-ar întâmpla în viață
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
fel. • Cetățenii noștri cumpără totul din bani împrumutați de la bănci pentru că au sentimentul unei colaborări frățești între cei care dau și cei care n-au. • Democrația este o mamă generoasă, dar nu-i poate alăpta pe toți cei bătuți de soartă. • Trăim între clipe de onestitate și altele de adversitate. • Statul e al nostru, dar nimeni nu are act de proprietate asupra lui. • Suntem legați de țară ca timbrul de scrisoare. Asta e bine oare? • Uniți în clipe grele, ne apărăm
GÂNDURI REBELE (35) – AFORISME: STATUL ŞI NOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1473256759.html [Corola-blog/BlogPost/369528_a_370857]
-
dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii îi atârnau doi dinți, ultimii care, deși șubreziți, mai puteau devora încă și o piele de animal! Nu se poate spune că acest nenorocit era din cale-afară de vitregit de soartă, căci avea și ochi, și urechi, și picioare, și un stomac, chiar prea sănătos. Meteahna cea mare a lui era însă lenea, o lene care i-a pătruns la un moment dat în toată ființa și l-a făcut incapabil
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
chip oropsit, cerșea, se certa cu câinii, șterpelea de ici, de colo ba o pară, ba o smochină, ba o bucățică de turtă. Când îi era mai foame sau mai greu se văita lălăind cântece triste, în care își ironiza soarta de cerșetor și implora îndurare și milostivenie de la cei avuți. Deseori îi era lene și să cerșească, căci cerșitul era adevărata sa muncă. Când și când, ca să nu se prăpădească de tot, îl împingea nevoia să-și ticluiască o figură
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
confundat cu un pelerin. Nu. Tragodas nu era un pelerin, căci oriunde ajungea, avea o veșnică indolență, trândăvea și numai doar la ananghie cerșea. Dacă ceva nu-i convenea, se tânguia în versuri pe care singur le inventa, deplângându-și soarta și cerând îndurare. Uneori îl pândea cu adevărat pornirea ispititoare să adopte felul de trai întocmai cu cel al vreunei dobitoace. Avea însă experiența să-și înfrâneze din răsputeri aceste porniri, scuturând din cap ca un cal nărăvaș. La drumuri
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
să treacă dincolo, iar eu cu fizionomia mea nu prea ortodoxă, sunt foarte des oprit și chestionat ba de grăniceri, ba de milițieni, lucru ce mă râcâie al dracului, căci mi-e teamă să nu se intereseze mai amănunțit de soarta mea... Într-una din zilele mele libere am ajuns la Craiova și de acolo la Bulzești, satul natal al lui Marin Sorescu (care mi-a dat premiul revistei „Ramuri”), de unde este și un coleg de-al meu de muncă și
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
liceu. Clipa! Prima poezie a fost „Clipa”, pe care omul nu o știe, nu o vede, nu o ia în seamă, uneori o cheamă sau o blestreamă, atunci când devine fior o scrie, o cântă, o poartă ca pe propria-i soartă. Atenție dar, clipa nu este har, ci e drum sau hotar! Să vorbesc cu mine însămi, e ca un tratament. O fi un semn al epocii moderne? „Omul arhaic vorbea cu cosmosul, omul medieval vorbea cu Dumnezeu, omul modern cu
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_taina_scrisului_28_rodica_elena_lupu_1345517572.html [Corola-blog/BlogPost/355104_a_356433]
-
ci pentru propria-mi conștiință de istoric, implicat în temă... pentru informarea propriului popor. Citind-o, te convingi ușor că ea rămâne fără adresă”(subl.SI). Imensa tristețe a unei lumi apuse profund iubitoare de țară și profund preocupată de soarta ei! După 46 de ani de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
molani, carași, cleni, vrăbioare și crapi, format din apa zăpezilor de pe munte ce se topeau primăvara, se auzea o hărmălaie mare.. - Cine să fie și ce să fie oare?? se întrebau nedumeriți unul pe altul, Moș Timpul și soața sa Soarta, ce-și aveau casa aproape de păduricea din zăvoi. Apoi, și-au dat seama, și fără să mai pregete, s-au îmbrăcat în fugă, și au plecat înspre palatul Iernii, pentru a-i pune sfârșit de domnie, cel puțin pâna la
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
dres cuibul agățat pe o ramură de plop, mesteacăn, arin sau salcie. Barza albă, moașa pricepută a neamului păsăresc, s-a apucat și ea de reparat marele cuib, aflat chiar pe acoperișul casei lui Moș Timpul și al soaței sale Soarta, în lipsa bărzoiului ce urma să vină mai târziu, peste câteva zile, rămas să rezolve ceva neânțelegeri cauzate de un buhai de baltă. Doctorul pădurii, ciocănitoarea, și-a început consultația gratuită a copacilor, iar singura ei plată era câte un viermișor
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]