1,004 matches
-
aducătoare de beneficii reciproce. Acest sens al conceptului este mai aproape de concepția weberiană decât de cea a „sociabilității” lui Simmel (1964, pp. 40-57). Pentru Simmel, sociabilitatea este forma pură, de joc a „asociației” (formării de unități sociale). Caracterul formal al sociabilității este subliniat de Simmel prin analogia pe care o face între conținuturile concrete de viață și formele de sociabilitate, pe de o parte, și raportul realitate/artă. Sociabilitatea este formă artistică, autonomă în raport cu realitatea (Sandu, 2003, p. 16). Există și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Simmel (1964, pp. 40-57). Pentru Simmel, sociabilitatea este forma pură, de joc a „asociației” (formării de unități sociale). Caracterul formal al sociabilității este subliniat de Simmel prin analogia pe care o face între conținuturile concrete de viață și formele de sociabilitate, pe de o parte, și raportul realitate/artă. Sociabilitatea este formă artistică, autonomă în raport cu realitatea (Sandu, 2003, p. 16). Există și un alt sens al sociabilității, mai apropiat de cel din limbajul comun, și anume acela de capacitate de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pură, de joc a „asociației” (formării de unități sociale). Caracterul formal al sociabilității este subliniat de Simmel prin analogia pe care o face între conținuturile concrete de viață și formele de sociabilitate, pe de o parte, și raportul realitate/artă. Sociabilitatea este formă artistică, autonomă în raport cu realitatea (Sandu, 2003, p. 16). Există și un alt sens al sociabilității, mai apropiat de cel din limbajul comun, și anume acela de capacitate de a intra ușor în relații cu ceilalți sau ca „aptitudine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin analogia pe care o face între conținuturile concrete de viață și formele de sociabilitate, pe de o parte, și raportul realitate/artă. Sociabilitatea este formă artistică, autonomă în raport cu realitatea (Sandu, 2003, p. 16). Există și un alt sens al sociabilității, mai apropiat de cel din limbajul comun, și anume acela de capacitate de a intra ușor în relații cu ceilalți sau ca „aptitudine generală a unei populații de a trăi intens relațiile publice” (Agulon, apud Boudon et al., 1995, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, D. (1999), Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sandu, D. (coord.) (2000), Social assessment for rural development project. Social needs and actions in Romanian villages, Banca Mondială, București. Sandu, D. (2003), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, D. (2004a), „Status inconsistency as predictor of public action attitude in Romania”, în Current Sociology, vol. 52(6), pp. 989-1020. Sandu, D. (2004b), „Cultură și experiență de migrație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numai În Italia, ci În toate celelalte țări. b) Asociațiile și corporațiile Libertatea de asociere este un drept natural al persoanei pe care Statul nu Îl poate suprima, ci trebuie să fie recunoscut și respectat exercițiul acestui drept, adică „manifestările sociabilității umane, pentru atât cât ele se desfășoară În ceea ce este de domeniul Statului. Adică trebuie să se insereze, logic și real, În ordinea proprie a Statului Însuși”. Toate speciile de societăți umane au ca fundament un anumit consimțământ. Aceasta s-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este, din punct de vedere juridic, „ineficace și inadmisibilă, În timp ce, pentru același motiv, manifestarea unei voințe conforme e superfluă”. Într-un stil mai abstract-filosofic, decât În alte locuri ale Întreprinderii sale teoretice, Giorgio del Vecchio consideră revelator că: „Raportul de sociabilitate Între State, ca și raportul de sociabilitate Între indivizi, trebuie să fie acceptat ca un corolar al legii etice fundamentale, căci ar fi cu totul greșit să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord precedent.” Astfel, a fost
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și inadmisibilă, În timp ce, pentru același motiv, manifestarea unei voințe conforme e superfluă”. Într-un stil mai abstract-filosofic, decât În alte locuri ale Întreprinderii sale teoretice, Giorgio del Vecchio consideră revelator că: „Raportul de sociabilitate Între State, ca și raportul de sociabilitate Între indivizi, trebuie să fie acceptat ca un corolar al legii etice fundamentale, căci ar fi cu totul greșit să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord precedent.” Astfel, a fost sesizată o „dificultate de logică În construcția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca în Franța, ci mai curând o progresivitate în funcție de nivelurile de venituri primare. În țările Europei de Sud, familia joacă un rol esențial și modelul mamei casnice este profund ancorat. În Portugalia, familia, prin rețelele sale de schimb și de sociabilitate și prin legăturile sale afective înlocuiește statul în funcția sa de supraveghere a copiilor. În Spania, ansamblul solidarității familiale și o economie informală densă permit absorbția tensiunilor ce-ar putea surveni ținându-se seama de amploarea procentului de șomaj și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
stat al bunăstării fiind interesat să promoveze manifestarea rolurilor familiei, degrevându-se astfel de o parte din responsabilitățile de susținere a celor aflați în nevoie. Destrămarea familiei este o cauză semnificativă a sărăciei (Fr. Fukuyama, 1999, p. 139). Mai mult, sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire; altruismul este proporțional cu gradul de rudenie. Oamenii sunt dispuși să coopereze pe baza relațiilor de rudenie și a reciprocității (Fr. Fukuyama, 1999, pp. 194-195). O altă premisă care merită analizată este aceea că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cere, printre altele, să scrie ce profesie are. Răspuns integral: Bună ziua, vă mulțumim pentru e-mail și aveți interesul pentru adoptarea pisoi mele. Rază ..... British Shorthair pisoi Vârstă ....... 13 săptămâni vechi sex masculin ....... de sănătate ...... sunt în stare bună de sanatate sociabilitate .... sunt bine socializat. culoarea .......... culori diferite pisoi noastre sunt vin, împreună cu următoarele documente:- Înregistrarea în pisoi (L.O.E). - MICROCHIP.- ACTUALIZAT carnet de sănătate.- Fie vaccinate.-Deparazitați.-PEDIGREE- Certificatul veterinar de sănătate bună. Pisoii care le sunt de sex masculin
Scrisoarea nigeriană, varianta cu vânzarea de pisici by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80481_a_81806]
-
de ani (similitudinile cu traseul scriitorului sunt vizibile), Radu Glasberg, burlacul însingurat și lucid, e în mod frecvent absorbit cu totul de amintirile sale. Acestea reprezintă o zestre prețioasă, finită, dar, într-un fel, inepuizabilă prin continuele actualizări. De o sociabilitate structurală, predispus, nu numai prin natura meseriei (este economist la o editură și administratorul unui bloc...), la contacte și discuții cu feluriți indivizi, Glabserg e și un ins interiorizat, întors către el însuși, bâjbâind ca într-o cameră obscură printre
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
căruia îi este alcătuit un portret expurgat, bineînțeles, de etichetele infamante pe care i le aplicase savantului Securitatea, în viziunea căreia etnologul era o persoană "bizară și nocivă", un însingurat, un izolat. Dimpotrivă, scrie monografistul, omul a fost caracterizat de sociabilitate, de atitudine blajină, de cultul muncii, de cultul familiei, de cultul Iașilor, de înțeleaptă iubire față de oameni, de admirație față de personalități ale trecutului precum D. Cantemir și B. P. Hasdeu, față de contemporani marcanți ai săi, ca Eugen Coșeriu, Th. Simenschy
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
o plajă presărată cu solzi fini de aur." și se încheie, în scurtul poem intitulat, semnificativ, Laura, așa: "îmi pierd mâna prin părul tău/ cum se pierde un liliac/ în liniile de înaltă tensiune." (pag. 60) E uimitor de câtă sociabilitate dau dovadă aceste bruioane aparent autiste. Nu întâmplător volumul Un anotimp în Berceni conține o sugestie a tranzitoriului. Poetica lui funcționează, aici, prin delegație. Înstrăinarea (invocată, într-un rând, sub numele ei scandinav, Främling) e mai acută decât celebra insolitare
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
diferențiată și pentru punerea la dispoziția elevilor de resurse și informații suplimentare de învățare/dezvoltare, inclusiv digitale, utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți strategiile de evaluare și pentru a crea instrumente de evaluare adaptate obiectivelor/competențelor) 1 Competențe sociale și de personalitate (sociabilitate, comunicativitate, registre diverse de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranță, rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru dezvoltare personală, inclusiv pentru utilizarea aplicațiilor informatice) 1 TOTAL 10 Inspector școlar/Profesor metodist, ....................................................... Semnătura ....................................................... FIȘA DE EVALUARE 3 a activităților didactice în
ORDIN nr. 5.722 din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259837]
-
elevilor de resurse și informații suplimentare de învățare/dezvoltare, inclusiv digitale, oferirea și solicitarea de feedback utilizând inclusiv tehnologiile digitale pentru a îmbunătăți strategiile de evaluare și pentru a crea instrumente de evaluare adaptate obiectivelor) 1 Competențe sociale și de personalitate (sociabilitate, registre diferite de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, creativitate, empatie, flexibilitate, fermitate, rigurozitate, obiectivitate, acceptare necondiționată, disponibilitate pentru dezvoltare personală, inclusiv pentru utilizarea aplicațiilor informatice) 1 TOTAL 10 Inspector școlar/Profesor metodist, ...................................................... Semnătura ...................................................... FIȘA DE EVALUARE 4 a activităților didactice
ORDIN nr. 5.722 din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259837]
-
de cunoaştere – gradul de stăpânire, organizare şi prelucrare a informaţiei; de execuție – rapiditatea, precizia acțiunilor şi distributivitatea atenției; de comunicare – fluiditatea, concizia şi acuratețea discursului, captarea şi păstrarea interesului elevilor, abilitatea pentru activitate diferențiată) 1 Competenţe sociale şi de personalitate (sociabilitate, degajare, comunicativitate, registre diverse de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranță, rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru autoperfecționare) 1 TOTAL 10 Am luat la cunoştinţă, Candidat: Semnătura EXAMINATOR SEMNĂTURA INSPECŢIA SPECIALǍ LA CLASĂ PENTRU PROFESORII DIN CENTRE ŞI
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
organizare şi prelucrare a informaţiei; de execuție - rapiditatea, precizia acțiunilor şi distributivitatea atenției; de comunicare - fluiditatea, concizia şi acuratețea discursului, captarea şi menţinerea interesului elevilor, abilitatea pentru activitatea diferențiată, oferirea şi solicitarea de feedback) 1 Competenţe sociale şi de personalitate (sociabilitate, registre diferite de limbaj, echilibru emoțional, rezistență la stres, creativitate, empatie, flexibilitate, fermitate, rigurozitate, obiectivitate, acceptare necondiționată) 1 TOTAL 10 Am luat la cunoştinţă, Candidat: Semnătura EXAMINATOR SEMNĂTURA INSPECŢIE SPECIALĂ LA CLASĂ PENTRU PROFESORII DOCUMENTARIŞTI Numele şi prenumele candidatului: Data
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
de cercetători), pentru a cîștiga încrederea oamenilor; 3) pretenția de a fi pur: insinuarea convingerii că cei care nu-ți împărtășesc ideile sunt prezențe malefice a căror putere de contaminare trebuie eliminată; 4) cultul confesiunii: a încuraja dialogul, mărturisirile și sociabilitatea, pentru a reduce cît mai mult spațiul intim al persoanelor; 5) doctrina sacră: a susține că dogmele ideologiei tale sunt incontestabile sub unghi moral și irefutabile sub unghi științific; 6) încărcarea limbajului: comprimarea ideilor în fraze scurte și simple, cu
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
interlocutorul, după caz, timp de 5 secunde, 30 de secunde sau 50 de secunde (aproape toată durata interviului). Ulterior, participanții au fost puși să aprecieze intervievatul prin prisma unei scale care conținea o serie de perechi de adjective (spre exemplu, sociabilitate/nesociabilitate, egoism/generozitate etc.). Rezultatele studiului au reliefat că persoana era considerată mai sociabilă, rațională și demnă de încredere cu cât privirea intervievatului spre intervievator avea o durată mai îndelungată. O concluzie firească a unei astfel de cercetări este aceea
Părinți de succes: Învățați copiii să se uite în ochii interlocutorului () [Corola-journal/Journalistic/48255_a_49580]
-
de meloman a scriitorului. Mai puțin din Italia, și aproape deloc din Franța simbolismului și impresionismului, proveneau idolii săi muzicali; aceștia aparțineau spațiului cultural germanic și se numeau Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven. Întruchipare a sociabilității și oralității urbane, înzestrat cu o prodigioasă inteligență, Caragiale a cultivat comicul ca nimeni altul în literatura română. Pătrunzătorul său spirit de observație s-a aplecat asupra realităților socialpolitice ale vremii sale, asupra sufletului omenesc. În scrisul său, autodidactul Caragiale
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
care să ne dea pe spate pe toți ca un tsunami?” (pp. 436 - 437) De fapt, cheia acestei spovedanii se află în chiar prima propoziție. În acel firește, literatură, care înseamnă orice altceva decât literatură. Înseamnă amiciții, înseamnă relații, înseamnă sociabilitate, înseamnă invidii, înseamnă ranchiune, înseamnă tabere, înseamnă grupuri de influență. Dar nici pe departe literatură. Or, dintre toate, Mircea Cărtărescu se pricepe (și cât de bine se pricepe!) numai la aceasta din urmă. Șocul pe care l-a produs, la
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
inflexibilă ținută academică, a lăsat locul - așa cum se întâmplă în fiecare an la manifestarea care aduce la un loc în Aula Universității „Transilvania” profesori, cercetători și studenți din treisprezece universități - discuțiilor firești și nonșalante, purtate într-un spirit fertil al sociabilității și confruntării degajate de idei. Derularea colocviului a urmărit pe parcursul celor două zile etapele și punctele de cotitură obișnuite. Discursul inaugural a fost ținut de Andrei Bodiu, despre Dorin Tudoran. Profesorul și criticul a semnalat prefacerile poeziei autorului timișorean. Dumitru
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
Mircea Zaciu). Detalii, cum am mai spus, revelatoare pentru istoria literară. Trecând dincolo de zona aceasta gri, a politicii literare, câteva cuvinte despre literatură pur și simplu: avem, în Convorbiri... confesiunea unui memorialist care nu face rabat de la o eleganță și sociabilitate. Le-a practicat de la bun început, întâi sub forma unei omenii rurale de veche speță transilvană, apoi prin exercițiul unei civilități care decurge din pasiunea pentru faptul cultural. Ion Brad s-a ferit, singur o afirmă, să-și transforme adversarii
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
de referință în peisajul postmodernității muzical-improvizatorice. În pofida amenințării ploii, spectatorii din pitorescul patio al Castelului le-au urmărit cu interes și empatie demersurile acustice, cu rezonanțe insolite în multisecularul edificiu. Pe de altă parte, în cazul ambilor interpreți - cunoscuți pentru sociabilitatea lor muzicală - evoluția solo mi s-a părut a avea un caracter prea restrictiv, cu efecte monocorde. Amândoi ar fi fost net avantajați în versiuni ce permit dialogul scenic (partenera lui Balanescu, Katie Wilkinson, fusese anunțată în program, dar a
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]