727 matches
-
între actorii politici. Deficitul de democrație vine și din deficitul de ideologie. Cele două deficite se alimentează reciproc. Știu că ideologia nu are presă prea bună, pentru că se acreditează, greșit, ideea că SINGURA ideologie a fost comunismul. Greșit: liberalismul, conservatorismul, social-democrația, creștin-democrația, toate au fost ideologii. Cum s-au transformat în simple etichete, cum politicul a intrat în criză, iar ruptura lui de cetățeni a fost tot mai evidentă. Lumea se re-ideologizează, pentru că structurile sociale s-au schimbat. Din păcate, vechile
Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, avertisment: Ne apropiem de un ghiveci politic () [Corola-website/Journalistic/103510_a_104802]
-
Revenind în studio, ca să concluzionăm, domnule Ioan Bogdan Lefter. Dacă luăm în calcul informațiile conform cărora astăzi, inclusiv domnul Dan Diaconescu, și pomenea puțin mai devreme doamna Gorghiu de negocierile în desfășurare, a fost văzut intrând la prezumtive negocieri cu social-democrații, oficial cel puțin nu mai rămân prea multe opțiuni, să spunem așa, de susținere pentru turul secund pentru candidatul ACL, atunci pe ce mizează, pe ce poate miza candidatul ACL? Cred că dintr-o perspectivă analitică, am ascultat opinia reprezentanților
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
de încredere în Bucovina, cu scopul de a organiza muncitorimea în Partidul Social Democrat și în sindicate. Astfel, a renunțat la medicină pentru a se consacra activității politice. La 10 octombrie 1903 s-a căsătorit cu Tatiana Pisterman, teoreticiană a social-democrației austriece și române de origine evreiască, care a desfășurat o activitate intensă de asistență socială în rândul populației nevoiașe din Cernăuți. Devenit redactor la "Volkspresse", ziarul în limba germană al social-democraților bucovineni, va fonda apoi în 1906 "Lupta", prima gazetă
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
în Parlamentul austriac. Va fi reales deputat în 1911. Social-democrații bucovineni, respingând exclusivismul naționalist și doctrina șovinistă, militau totodată pentru eliberarea românilor de sub stăpânirea străină. La Congresul de la Basel al Internaționalei a II-a (1912), al cărui manifest reafirma poziția social-democrației internaționale în problema războaielor (datoria muncitorimii de a împiedica războiul prin toate mijloacele), delegatul bucovinean Gheorghe Grigorovici spunea: Războiul n-a putut fi împiedicat, iar sfârșitul său a adus prăbușirea celor două imperii multinaționale. În ultimul său discurs în Parlamentul
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
Banat, Bucovina și Vechiul Regat. Lipsa de unitate ideologică a dus la conflicte:" „social-democratul bucovinean George Grigorovici, inamic declarat al bolșevismului rus și ungar”" (cum era descris într-un apel din 27 martie 1920 al Cominternului) și alți reprezentanți ai social-democrației au refuzat să accepte unificarea într-un partid de tip „bolșevic” afiliat la Internaționala a III-a, susținută de grupurile comuniste. O delegație a socialiștilor români trimisă în Rusia în toamna anului 1920 a luat cunoștință de "cele 21 de
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
FPSR (7-9 mai 1927) a decis unificarea organizațiilor membre în Partidul Social Democrat Român (PSDR). Congresul PSDR din 5-7 aprilie 1936 va alege un nou Comitet Central, având ca președinte pe Gheorghe Grigorovici (care prezentase congresului un raport pe tema "„Social-democrația și problemele politice și economice”"). În alegerile din mai 1920 pentru Parlamentul României Mari, social-democrații bucovineni au trimis în Camera Deputaților cinci reprezentanți, printre ei Gheorghe Grigorovici (ales și în Senat); în 1931 va fi reales ca reprezentant al PSDR
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
nu se poate face politică”", nu se afla printre aceștia. În februarie 1948 a avut loc congresul de „unificare” al PCR cu PSDR sub denumirea de Partidul Muncitoresc Român. Au urmat arestările militanților PSDR care nu acceptaseră această lichidare a social-democrației ca formațiune politică. Etichetat drept "„trădător al clasei muncitoare”", Gheorghe Grigorovici a fost arestat la 13 iunie 1949 și deținut fără proces; a decedat la 18 iulie 1950, în închisoarea Văcărești. Tatiana Grigorovici (n. 31 martie 1877 stil vechi, Camenița
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
astfel: Așteptându-se să fie arestată și constrânsă să-și renege convingerile social-democratice, redactase încă de la 1 iulie 1950 o declarație menită să anuleze anticipat „mărturisirile” care i-ar fi putut fi smulse cu forța: Urmează o expunere a ideilor social-democrației și o denunțare a regimului comunist; apoi, în încheiere: Își va pune singură capăt vieții la 25 septembrie 1952, lăsând ca testament ideologic acest mesaj.
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
Ahmad Ağaoğlu. Ulterior însă, pe urma el preferă ideile social-democrate larg răspândite și începe să colaboreze cu presa stângă radicală (""Hümmət"", ""Təkamül"", ""Yoldaș""). Fiind redactor-șef al ""Təkamül""-ului („Evoluția”) în anii 1905-1907, apărut la Baku, un centru important al social-democrației din Imperiul Rus, el cunoaște și colaborează cu bolșevicii din oraș cum ar fi I.Stalin, S.Ordjonikidze, A.Vîșinski, M.Kalinin. La Baku se afla renumita tipografie secretă "Nina" unde se tipărea ziarul Iskra, iar bolșevicii erau vânați peste
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
Democrație socială sau social-democrația este o doctrină politică care s-a lansat spre sfârșitul secolului XIX. Inițial, suportul pentru democrație socială a venit de la marxiști, și primele partide social-democrate au inclus socialiști revoluționari, precum Rosa Luxemburg și Vladimir Lenin, lângă socialiști moderați ca și
Social-democrație () [Corola-website/Science/302622_a_303951]
-
ca și Eduard Bernstein și Karl Kautsky. După al doilea război mondial și Revoluția Rusă din 1917, democrația socială a fost asociat în exclusivitate cu o formă de socialism moderată și nerevoluționară, diferită de alte doctrine de stânga precum comunismul. Social-democrația modernă pune accent pe o reformă legislativă treptată a sistemului capitalist, cu țelul de a face acest sistem mai echitabil și uman. Doctrina social-democrată este astăzi răspândită prin lume, fiind în multe țări, mai ales în Europa, cea mai puternică
Social-democrație () [Corola-website/Science/302622_a_303951]
-
Karl Lueger, un partid populist, demagog, antisemit, care susținea reforme sociale. Naționalismul era de tip Pangermanist, care milita pentru unirea tuturor germanilor într-un stat, curent fondat de Georg von Schooner. Curând, se creează și un partid social-democrat influențat de social-democrația germană, condus de Viktor Adler cu ideologul Otto Bauer care a scris o lucrare în care milita pentru soluționarea naționalităților prin inventarea austromarxismului. Susținea autonomia culturală, autorizarea utilizării limbii materne în școli, administrație, justiție și autonomia personală. Apar apoi și
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
La 18 septembrie 2005 au avut loc alegeri federale anticipate, în urma cărora a venit la putere marea coaliție, între fracțiunile parlamentare CDU/CSU (așa-numita „Uniune Creștină”) și SPD, cu Angela Merkel (CDU) drept cancelar. La alegerile federale din 2009 social-democrații au scăzut în preferința electoratului, așa încât creștin-democrații au format o coaliție cu liberalii (FDP), coaliție supranumită „negru-galben”. Al 17-lea Bundestag al Germaniei s-a constituit la 28 octombrie 2009. Norbert Lammert (CDU) a fost reales președinte al Bundestagului. Angela
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
Partidul Social Democrat Român a fost reprezentantul social-democrației în viața politică românească pînă la instaurarea dictaturii comuniste. Ideile socialiste au pătruns în Principatele Române prin intermediul tinerilor care își făceau studiile în străinătate, transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză, datorită predilecției pentru cultura franceză. Mai ales
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
moartea lui Marx în 1883, diferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia politică și tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite și contradictorii. Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democrației - (care afirmau că tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică) - și comuniști - (care afirmau că tranziția la socialism poate fi făcută numai prin revoluție). Însă ambele posibilități sunt luate în considerare de către Marx în scrierile lui: Marx considera
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
prin mijloace electorale), din acest punct de vedere opinia social-democraților (revoluție atinsă prin compromis cu burghezia și câștigarea prin mijloace electorale a puterii) nefiind mai puțin marxistă decât aceea a comuniștilor (revoluție violentă și confruntare directă între proletari și burghezie). Social-democrația a apărut în interiorul Partidului Social Democrat German și a avut drept rezultat abandonarea rădăcinilor marxiste, în vreme ce comunismul a dus la formarea a numeroase partide comuniste. Deși mai sunt încă multe mișcări sociale și partide politice revoluționare marxiste în toată lumea, de la
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
1846 în lucrarea „Ideologia germană”: "În direct contrast cu filozofia germană, care coboară din ceruri către pământ, noi urcăm de la pământ spre ceruri". Pe teren politic, pe baza marxismului s-au dezvoltat mișcările muncitorești, unele cu caracter reformator de tipul social-democrației, altele cu caracter revoluționar sub forma partidelor comuniste, având la bază ideologia marxist-leninistă, elaborată de Lenin. Deși cu veleități științifice, din momentul în care a fost transpus în realitate sub forma societăților socialiste din Uniunea Sovietică și țările din răsăritul
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
acestui țel, adică luarea puterii prin violență de către proletariatul organizat. Reformiștii susțin ca statul burghez să fie constrâns, prin lupte sindicale și parlamentare, să facă reformele necesare perfecționării societății. Principalii socialiști reformiști au fost: Jean Jaures, Eduard Bernstein, Karl Kautsky. Social-democrația = se revendică de la principiile socialismului democratic, stabilite de partidul social-democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) și preluate apoi de alte partide (laburist - în Marea Britanie, socialiste - în țările scandinave și latine). Ele urmăresc o desprindere totală de ideile marxiste și
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
a stabili cadrul economic și a fixa limite acțiunii factorilor de piață. Fiecare cetățean, în calitate de salariat sau consumator, trebuie să aibă un cuvânt de spus în stabilirea și repartiția producției, în privința organizării și condițiilor de muncă. Printre figurile marcante ale social-democrației secolului XX pot fi menționați: Leon Blum, Olof Palme, Salvador Allende, Willy Brandt, Lionel Jospin, Segolene Royal. Cuvântul socialism își are originea la începutul secolului XIX. A fost folosit pentru prima oară, autodefinitoriu, în engleză, în 1827, pentru a-i
Socialism () [Corola-website/Science/298472_a_299801]
-
etosul ei creștin a fost diluat de secularizare. În practică, democrația creștină este, adesea, considerată conservatoare pe probleme culturale, sociale și morale (conservatorism social) și pledează pentru o economie socială de piață în domeniul economic (cu economie de trecere spre social-democrație, ce se bazează pe morala de familie). În Europa, în cazul în care adversarii lor au fost, în mod tradițional, socialiștii seculariști, partidele democratice sunt moderat conservatoare în ansamblu, în timp ce în mediul foarte diferit cultural și politic din America Latină creștină
Creștin democrație () [Corola-website/Science/300174_a_301503]
-
dreapta anti-intervenționistă din perioada post-Războiul Rece, declarându-se paleolibertarian. El a fost președintele fondator al clubului liberal-conservator John Randolph și a sprijinit campania prezidențială a lui Pat Buchanan în 1992, spunând cu Pat Buchanan ca liderul nostru, vom rupe ceasul social-democrației.. Potrivit lui Lew Rockwell, Rothbard este considerat decanul Școlii Austriece de Economie, fondator al libert arianismului modern. În plus față de economie, istorie și filozofie, Rothbard a avut un intens interes personal în șah, arhitectură germană barocă a bisericilor și jazz timpuriu
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
fuziuni din 2007 PDL și-a adoptat o nouă doctrină politică de centru-dreapta, cu sursă de inspirație în doctrina popularilor europeni (PPE). Fostul partid PD a aderat la PPE în noiembrie 2006, cu acea ocazie schimbându-și și orientarea de la social-democrație la doctrina populară (creștin democrată). Ulterior PDL a aderat la Internaționala Centrist-Democrată. Fuziunea cu PLD a introdus elemente liberale în cadrul doctrinei PD-L fără însă ca doctrina să fie pe deplin armonizată, la momentul fuziunii. Prin urmare, de la înființare, s-
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
l-a înlocuit cu un guvern conservator. Acest lucru a provocat manifestații, o atmosferă aproape revoluționară plutea deasupra Danemarcei; pentru câteva zile viitorul monarhiei a fost incert. În aceste condiții, negocierile au fost deschise între regele Christian și membri ai social-democrației. În fața pericolului pentru coroana daneză, Christian și-a demis propriul guvern și a instalat un cabinet de compromis până la alegerile care au avut loc un an mai târziu. A fost ultima oară când un suveran danez a luat măsuri politice
Christian al X-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/315456_a_316785]
-
pagini vizând țara lui Moș Ploae). 8. "Mișcarea Socialistă în Valea Prahovei. 1870-1918", Ploiești, 1985 (Manuscris, 150 pagini). 9. "Istoria modernă a economiei naționale. 1821-1918", manual, Ploiești, “Tipografia U.P.G.”, 1996 (312 pagini cu exemple din Prahova). 10. "Din istoria social-democrației în Valea Prahovei - Epoca Modernă", Ploiești Editura “Prahova”, ediția I în anul 1996 și ediția II în anul 2001 (276 pagini). 11. "Universitatea Petrol-Gaze. 1948-1998", monografie, publicată la semicentenarul instituției, Editura “Universității din Ploiești”, 1998 (coautor, 245 pagini). 12. "Nicolae
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
19. "Istoria Românilor - întrebări și răspunsuri", îndrumar pentru candidații la examenul de admitere în U.P.G., Editura “Universității din Ploiești”, edițiile din anii 1999-2004 (coautor, 6 x 130 = 780 pagini utile pentru scopul propus de autori). 20. "Momente din istoria social-democrației române: Epoca Contemporană. 1918-2002", cuvânt înainte de prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Ploiești, Editura “Prahova”, 2003 (508 pagini). 21. "Doctrine Politice în epocile modernă și contemporană", Ploiești, Editura “Prahova”, 2004 (coautor, 120 pagini cu exemple de personalități). 22. "Nicolae Iorga și
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]