281 matches
-
jumătate, datorită refugiului spre lumea satului. Economia predominant agricolă a începutului și întregului secol al 19-lea a determinat o creștere foarte lentă a populației orășenești în țările române. La această cauză de natură economică trebuie adăugată și condițiile generale social-istorice, care încetineau creșterea populației: mortalitatea mare datorată epidemiilor, condițiilor de salubritate dăunătoare, asistenței medicale aproape inexistente, jafurilor străine și războaielor. După alte două decenii, în 1859, populația Craiovei a ajuns la 25-30.000 de locuitori. În 1898 avea 39.000
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
hrană în spiritul Logosului întrupat în istorie pentru a intensifica miracolul vieții nepieritoare în inima omului.” (VRF, 8 sq.). Fenomenul poetic românesc basarabean, generația resurecției basarabene despre care vorbește Ioan Alexandru, având drept lider pe Grigore Vieru, viiază în condiții social-istorice specifice, radical deosebite de cele din România; provincia istorică a Basarabiei smulsă de Stalin din trupul României, după cum se știe, a făcut parte din U. R. S. S., sub numele de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, fiind supusă unui cumplit proces de
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Politica este știința și practica de guvernare a unui stat și reprezintă sfera de activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările și manifestările care apar între diversele categorii și grupuri sociale, între partidele politice, între națiuni ș.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor proprii, în lupta pentru putere sau supremație ideologică, etc. Deși termenul este folosit în general
Politică () [Corola-website/Science/299868_a_301197]
-
revitalizarea - prin încurajarea de cunoștințe și aptitudini privind transmiterea generațiilor viitoare - a valorilor tradiționale în domeniul artefactului artistic. Definirea conceptelor de „patrimoniu cultural imaterial" și „tezaur uman viu" este foarte dificil de făcut trebuind să se țină seama de condițiile social-istorice și culturale ale fiecărei țări ce adoptă sistemul. Conform "Recomandation sur la sauvegarde de la culture traditionnelle et populaire" (1989) „cultura tradițională și populară este ansamblul creațiilor unei comunități culturale fondate pe tradiție, exprimate de un grup sau de un individ
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
istoriei Moldovei și a relațiilor sociale din acea vreme. Academicianul Eugen Simion îl considera „o scriere de înțelepciune bătrânească și mai puțin o povestire istorică”, deoarece acțiunea epică dobândește o importanță secundară. Există însă și unele exagerări; spre exemplu, previziunile social-istorice ale lui Nicoară Potcoavă cu privire la eliberarea socială par nepotrivite într-un secol marcat de un fatalism religios. „Limba și filozofia faptelor mărunte de viață constituie latura cea mai puternică, sub raport estetic, a acestei cărți scrise în amurgul vieții povestitorului
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
este Îndemnul biblic asupra căruia gânditorii omenirii șiau plecat fruntea, au zăbovit, au cugetat, și-au pus Întrebări. Răspunsul? Greu de dat! Uneori chiar riscant, din considerente ce pot merge de la contextul social-istoric (pe vremea Inchiziției, ehe!), până la starea omului, conștient de sine, Într-o lume ca reprezentare (evident, exprimată la nivelul limbajului). Puțini sunt cei care au Îndrăznit, În timp, să spună ceva de substanță (distanțați mai ales de dogme), În legătură cu citatul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
dobândit un caracter empirist, naturalist și social, în Germania, sub influența lui Leibniz, aceasta va avea un caracter raționalist, dar marcat de evaziuni mistico-religioase. Iluminismul german va genera ulterior mișcarea literară antifeudală "Furtună și avânt", condusă de Herder. Și contextul social-istoric era diferit în Germania: puternica fărâmițare teritorială a frânat trecerea de la feudalism la capitalism, iar la sfârșitul secolului al XVII-lea burghezia era eterogenă și incapabilă să se impună în viața socială. De aceea iluminismul german a avut ca aderenți
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
buni (denumiți de latini homines veteres et bini), a condus întâi comunitățile gentilico-tribale și apoi cele etnice, de tipul obștilor sătești, și au creat credințe, datini și tradiții de conduită etico-juridică și magico-mitologică” (R. Vulcănescu, 1987). În viziunea cercetătorilor, organizarea social-istorică avea forma unei piramide, în straturi suprapuse și era alcătuită din: opinia sătească, ceata feciorilor, ceata oamenilor vrednici și ceata de bătrâni (din care erau aleși căpeteniile satului). Sub raport tehnic, se practica judecata la hotarele moșiei și judecata în
Sfatul bătrânilor din Baia Mare () [Corola-website/Science/314154_a_315483]
-
cărturarul a locuit. Colegiul economic din Suceava îi poartă numele. În curtea instituției de învățământ a fost amplasat un bust închinat voievodului. În opera lui Cantemir, influențată de umanismul Renașterii, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. "Kitab-i-musiki", "Cartea muzicii", scrisă în limba turcă, este una dintre primele lucrări ale savantului domnitor, concepută în perioada vieții acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,97%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Fenomenul populării, evoluția continuă, creșterea populației orașului Găești, nu pot fi izolate de contextul social-istoric în care s-au desfășurat. Poziția geografică a acestui centru urban la zona de contact a câmpiei cu dealurile, pe unde trecea unul dintre drumurile comerciale al Țării Românești, și unde în trecut, exista un bogat schimb de produse, a
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Apostol Bologa a fost descrisă, prin extrapolare, ca drama intelectualului român din Transilvania în timpul războiului, căreia i se cere o atitudine clară într-o situație complexă precum lui Titu Herdelea în romanul "Ion" (1920). Războiul poate fi considerat o premisă social-istorică care precipitează zdruncinarea echilibrului sufletesc al personajului și căutarea sensului vieții, adică doar un factor determinant al evoluției psihologice a eroului. Potrivit aceleiași optici, Alexandru Philippide îl consideră pe Apostol Bologa un personaj tipic pentru Rebreanu („Eroii lui nu sufăr
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor. Evoluția populație la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002: Evoluția populației pe medii: Structura etnică a populației județului Vaslui la recensământul din anul 2002: Structura religioasă
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității în Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu poate fi reprodus, și astfel proiectul politic de modernizare devine inevitabil.” Teza lui Schifirneț despre modernitatea tendențială a fost evidențiată de Liviu Ornea: , Într-un articol recent din Social Science
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
tipice celor mai reușite lucrări epice românești. Sfârșit de veac în București" abordează într-o manieră originală un subiect frecvent întâlnit în literatura română: ascensiunea morală și materială a burgheziei dublată de decăderea morală și socială a boierimii. Acest fenomen social-istoric nu este prezentat în acest roman într-un mod ideologic, ci ca o fatalitate previzibilă și implacabilă. Subiectul concret îl reprezintă progresul material rapid al lui Iancu Urmatecu și declinul social al baronilor Barbu. Continuator al unor personaje precum Dinu
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
mai bune momente ale existenței lor". (4a, pp. 150-151) Pentru o mai bună înțelegere, asociem aceste "scopuri pozitive" cu "gândirea pozitivă", de care se face adesea caz de la o vreme încoace. Obținem astfel imaginea unui individualism liberalist secondat de factorii social-istorici mereu prezenți. Ceva asemănător enunța și Dahrendorf prin anii 1990, când se adresa "unui domn din Varșovia" cam așa: "Bănuiesc că dacă evenimentele din Europa Centrală și de Est nu vor fi tulburate din exterior ori de către forțe anti-democratice interne
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
judecă astăzi "romantismul" primelor adeziuni politice, D-sa își mărturisea decepția și, mai ales, dezorientarea: chiar dacă a rămas "într-un anumit sens" marxist, nu mai crede - zicea - în utopie și mesianism, nici în revoluția proletară, într-o vreme când contextul social-istoric s-a schimbat profund, realitățile și condiționările au devenit cu mult mai complexe și când, însăși intelectualitatea în definiția ei cea mai exactă a încetat să mai fie solidară în numele unor principii chemate altădată să schimbe lumea, nemaifiind, de altfel
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
2000) • Premiul pentru curaj și conduită jurnalistică, Televest, 2001 • Cetățile de pe ape, documentar istoric, 2001 • Trafic XXI, anchetă, 2001 • Românii din Siberia, serie de 6 documentare, 2002 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2003 • Istroromânii, o enigmă a istoriei, documentar social-istoric, 2003 • Cu papucii prin deșert, documentar de călătorie, 2007 • Atunci și Acum, reportaj, 2006 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2007 • Serbia după război. În căutarea adevărului, documentar politic, 2009 • Uganda, 15. Cea mai tânără țară, cel mai sărac continent
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Codreanu și, recent, Complexul Bacovia ("Litera Internațional", 2003). Acum câțiva ani, Theodor Codreanu m-a atenționat prin prezența sa masivă în paginile săptămânalului "Literatura și arta". Inițial, l-am crezut basarabean cunoștea prea bine fenomenul literar din stânga Prutului, precum și realitățile social-istorice de aici. Și, mai ales, era marcat de dragoste pentru Eminescu o boală nobilă a tuturor intelectualilor basarabeni. Mă mira un pic prenumele său aristocratic: Theodor. Nu Tudor oltenesc sau Toadere moldovenesc. Soarta a făcut să-l cunosc... Acest mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a căuta și alte căi în cunoaștere. Știința arabilor a fost în permanență prețuită pentru Occidentul European. Capitalismul s-a dezvoltat în Europa de vest pentru că numai aici s-a putut realiza un context și o interacțiune de tip social-istoric, dar asta nu înseamnă că lumea capitalistă este produsul în întregime al omului european medieval. Dimpotrivă, europenii aduc multe din afară, trăiesc multe, și înfăptuiesc o unică sinteză de ordin cultural și de civilizație. Capitalismul este o întâmplare unică în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970, p. 15. 24 Ibidem, p. 10. 25 ,,Ceea ce este soluție vitală, existențială, într-o situație de tensiune, conflict, criză, fie pe plan psihic, individual, fie pe plan obiectiv, social-istoric, se traduce prin act, acțiune, rezolvare, tranșarea nodului gordian. În fața necesităților acțiunii, gândirea nu poate și nici nu trebuie să frâneze sau să întârzie decizia, n-are voie s-o suplinească prin contemplare". C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un adult în perspectivă, care să recunoască valorile societății, normele și modelele de comportare în societate. Proiectul vizează capacitatea acestor copii de a - și dimensiona și redimensiona tipurile de experiențe pe care le-au trăit personal: experiența instinctuală, individuală și social-istorică. Finalitatea parcursului educațional se dorește a avea concretizări în asimilarea competențelor, atitudinilor, valorilor și comportamentelor care să favorizeze acestei categorii sociale integrarea în societatea contemporană. În direcția socializării, proiectul își propune să acționeze pentru: cunoașterea și acceptarea propriului corp, a
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
o considere lumea sa. Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care o consideră a sa, mai ales în limbajul actorului social, în cuvintele și expresiile pe care le folosește. Vorbirea este dependentă de contextul social, fie el implicit (social-istoric, situațional), fie explicit, încurajând anumite expresii, sintagme, cuvinte, corelate cu gesturi și mimici adecvate, impunând un anumit stil de comunicare. Tatiana Slama-Cazacu (2000) invoca „forța”, „puterea” limbajului derivând dintr-o ideologie dominantă care-și propune să schimbe sau să instituie
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de norme de conduită care nu-i dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un context social-global, ideologic, precum și la un context imediat, situațional, ce construiesc împreună o anumită realitate social-istorică în care-l „învelesc” pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive, să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un context dat, individul (grupul) va „învăța” anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un element care poate modela, în timp, procesul reprezentațional și acționa ca un filtru pentru realitatea socială reprezentată. Aceste două fațete sunt complementare și interdependente; ele asigură funcționarea memoriei grupale și sunt asimilate de către sistemele instituționale. Cu alte cuvinte, condițiile social-istorice și culturale sunt receptate ca o „realitate obiectivă” și aceasta acționează apoi ca un filtru, ca o grilă de lectură dependentă de condițiile istorice, de normele și valorile dominante. Această realitate este depozitată în memoria socială și determină apoi formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]