124 matches
-
atât mai bine se potrivește cu munca În echipă” (Aebli, 1973, p. 116), uneori ea Însăși o prelungire a discuției colective. b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilortc " b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilor" Discuțiile (dezbaterile) dau o formă socializată activității de Învățare, creează o atmosferă de deschidere, de receptivitate și de apropiere reciprocă, intensifică intercomunicarea reală și relațiile din cadrul grupului, favorizează formarea deprinderilor de cooperare, de rezolvare În spiritul unei munci colective a problemelor, contribuie la statornicirea unui climat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
altor mijloace (Gagné, 1975, p. 304). Oricum, literatura și filosofia se Învață citind operele (textele) autorilor vechi sau ale celor moderni. Cartea școlară se afirmă nu numai ca un mijloc individualizat de studiu și de cultivare, ci și de organizare socializată a Învățării, căci de lectură se pot lega, În mod firesc, forme colective de activitate: joc didactic, dramatizare, discuții sau dezbateri În comun, cercetare În echipe etc. Privim deci lectura nu numai prin sine și pentru sine, ci și pentru
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează modelul încrederii socializate sau al celei difuze, iar distribuția răspunsurilor la itemii de încredere instituțională o susțin, cel puțin aparent. 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modeletc " 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modele" Lipsa
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
alternative interne, aceste evaluări externe au impus recunoașterea faptului că economiile planificate intraseră în declin, iar această realizare a creat oportunități pentru schimbările politice (Kornai, 1992, pp. 168-196; Verdery 1996, pp. 19-38). Există, de asemenea, sugestii că unii dintre agenții socializați și profund înserați în ordinea regimurilor comuniste au putut totuși alege și crea un nou sistem, modificând treptat „gândirea instituțională” (Douglas, 1987, p. 4) existentă. Acești actori au ales să se identifice cu elementele ideaționale, cu valorile propuse chiar de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
control a mediului înconjurător, a persoanelor cu care intră în contact. McClelland a identificat două forme ale acestei nevoi: puterea personală - care implică controlul și dominarea altora ca scop în sine, fără a fi preocupat de scopurile organizației; puterea instituționalizată (socializată) - în care influențarea și dominarea celorlalți este un mijloc prin care se realizează obiectivele organizației. Persoanele cu o puternică nevoie de realizare doresc să demonstreze competență, să exceleze într-un domeniu, să îndeplinească obiectivele stabilite. Pentru aceste persoane, banii sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mod direct pe munca lui Rathenau și Mollendorf În elaborarea planurilor destinate economiei sovietice. Economia de război a Germaniei era, pentru Lenin, „punctul culminant al tehnicilor capitaliste moderne la scară largă, al planificării și organizării” și o considera prototipul economiei socializate. După toate probabilitățile, dacă statul respectiv ar fi fost condus de reprezentanți ai clasei muncitoare, ar fi existat bazele unui sistem socialist. Viziunea pe care o avea Lenin asupra viitorului se aseamănă foarte tare cu cea lui Rathenau, dacă lăsăm
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
suferă totuși modificări, nu vor necesita competențe de alt ordin. Promisiunea utopică pe care o face acest stat al afacerilor creat de capitalism este că toți vor putea participa la administrarea lui. Dezvoltarea capitalismului a avut drept rezultat structuri birocratice socializate și masive, precum și „instruirea și disciplinarea a milioane de muncitori”. Cheia către noua lume o reprezentau aceste birocrații centralizate enorme, privite În ansamblu. Lenin văzuse cum funcționează ele În timpul războiului, cu ocazia mobilizării Germaniei sub conducerea lui Rathenau. știința și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de altă parte, credința lui Lenin că mecanizarea este cheia transformării unei naturi umane recalcitrante este la fel de puternică. Ceea ce este nou este modestia - rod al eficienței rezistenței țărănești - cu care privește lunga și complicata cale către o agricultură modernă și socializată, Însă o dată acest drum străbătut, imaginea ce se Înfățișează privirii este aceeași. Rosa Luxemburg: medic al revoluției Rosa Luxemburg a fost mai mult decât o contemporană a lui Lenin. A fost o revoluționară și o marxistă la fel de dedicată, asasinată, Împreună cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care Îl ocupaseră fusese o manevră strategică, menită să cumpere bunăvoința celor de la țară În perioada de consolidare a puterii. El știa sigur că, În cele din urmă, micile proprietăți țărănești vor trebui abolite, pentru a face loc marilor ferme socializate. Din punctul de vedere al lui Troțki, cu cât „Rusia icoanelor și a gândacilor de bucătărie”, cum Îi spunea el, se transforma și se „urbaniza” mai repede, cu atât era mai bine. Pentru mulți dintre bolșevicii de rând, proaspăt deveniți
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un procent cât mai mare al populației În așezări fixe și permanente și de a promova forme de agricultură care să producă un surplus comercial, mai ales pentru export. Fie că au luat forma unor afaceri private sau a agriculturii socializate, aceste politici erau strategii concepute, după cum spunea Goran Hyden, „să pună mâna pe țărănime”. Regimul naționalist al UNAT era, desigur, mult mai legitim decât cel colonial, care Îl precedase. Însă nu trebuie să uităm că popularitatea partidului de guvernământ În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
evit responsabilitățile și obligațiile” a fost acceptată de numai 6%. G. Allport (1965, pp. 450-451) remarcă: „Fără îndoială că sunt mai mulți oameni cărora le place să fie loiali prietenilor decât cei cărora le place să evite responsabilitățile - printre adulții socializați ne putem aștepta la acest rezultat. În același timp însă, e neîndoielnic că mulți oameni își fac o apreciere proprie mai puțin onestă, pentru că subscriu dezirabilității sociale”. În legătură cu problema dezirabilității, mai este de notat că ea nu se pune exclusiv
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
european este mai puțin sigur, cu toate că evidența anecdotică sugerează că sunt mai inclinați decât oricare alte popoare din lume să Încerce. Totuși, aici, În America, unde 253 de milioane de indivizi au fost crescuți Într-un optimism etern și fiecare socializat să creadă că poate să răzbată În lume Împotriva tuturor circumstanțelor, posibilitatea ca o abordare colectivă a prevenirii riscurilor pentru investigații științifice și tehnologice ar putea găsi o audiență receptivă este problematică. Uniunea Europeană a instituit deja un test care merge
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
viața cetății reprezintă veritabile forme de catharsis colectiv, care contribuie În mod direct și esențial la menținerea stării de echilibru sufletesc și moral al Cetății. Se poate vedea, prin urmare, că, În ceea ce privește conduitele colective, acestea reprezintă În primul rând formele socializate ale conduitelor psihologice naturale, primare, prin intervenția asupra acestora a valorilor represiv-modelatorii ale factorilor culturali, morali și religioși. Din acest motiv, ele reprezintă o temă importantă pentru psihologia morală. Aceste conduite sociale, dincolo de aspectele prezentate mai sus, se mai manifestă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
un membru activ, bine integrat în societate, capabil să contribuie la progresul ei. Curriculumul reconstrucționist este „uzina care fabrică societatea”. Asimilarea curriculumului cu un „proces de producție socială” apropie reconstrucționismul social de tehnologism; de fapt, reconstrucționismul nu este decât „varianta socializată” a tehnologismului. În fine, raționaliștii academici sunt păstrătorii tradițiilor. Pentru ei, curriculumul trebuie să aibă ca scop major formarea studenților pentru a folosi și a aprecia idei ca să lucreze într-un anumit domeniu intelectual sau artistic. Curriculumul academic se bazează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumea noastră justă și lumea lor, injustă, dintre ai noștri, cei buni, și alții, neapărat răi. Patria-mamă are solicitudinea unei ocrotitoare, își iubește fiii și evită asumarea rolului de părinte-șef sau de ghid care acordă autonomie. Fiii patriei, bine socializați, rămân mereu copiii sau adolescenții dependenți de autoritatea mamei binefăcătoare. Tentația simplicității, etichetă și simbol al purității, dar ascunzând, de fapt, uniformitatea și opoziția față de elitism, alimentează agresivitatea față de cei care sunt altfel, complicați și netransparenți. Cei educați în respectul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
suficient protejată de către instituțiile de control social specializat, având În vedere gradul ei de dezvoltare psihică, fizică și morală sensibil mai scăzut În comparație cu alte categorii de populație. Acești minori, victime ale delictelor violente, nu sunt, la rândul lor, educați și socializați corespunzător de către familie, școală, grupuri de prieteni, comunitate locală, pentru a fi capabili să se apere față de eventualele atacuri și agresiuni săvârșite asupra lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente În interiorul familiei În pofida intensificării sale În perioada de tranziție, violența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au fost de fapt formulate cu mult înainte ca D. Bell să le actualizeze. K. Marx a fost primul care, în secolul al XIX-lea, a lansat ideea că, în capitalism, contradicția dintre forțele de producție, care devin tot mai socializate, și relațiile de producție, bazate pe proprietate privată și inegalitate socio-economică, generează lupta de clasă, ce va duce în final la înlăturarea capitalismului și înlocuirea sa cu socialismul. J. Schumpeter, urmându-l pe Marx, argumenta și el la începutul celei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evocarea relației dintre identitate și rolurile sociale. În sociologia și antropologia clasică, rolurile sociale vizau conformarea individuală la normele sociale. Fr. Dubet, referindu-se la „programele instituționale” ale primei modernități, remarca modul în care în acea perioadă indivizii erau astfel socializați, încât să se conformeze rolurilor predefinite. Menirea statului era de a fabrica „personaje sociale ce lucrau într-un program fondat pe credința în adecvarea persoanei și rolului”. Întreaga perioadă comunistă a constat în conformarea la principiile acestei prime modernități, care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universității tradiționale, este de datoria statului să finanțeze învățământul superior ca bun public, iar generozitatea publică nu poate avea alte limite decât cele pe care universitatea însăși le fixează. Studenții trebuie selectați după meritele lor intelectuale și, tineri fiind, trebuie socializați ca reprezentanți ai unei elite a cunoașterii și expertizei. Pentru aceasta, universitatea, ca depozitară legitimă a valorilor naționale, va avea grijă să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apărare”tc "1. Alte mecanisme numite „de apărare”" Pe lângă mecanismele de apărare descrise în capitolele precedente (calificate drept psihice, intrapsihice, interne sau individuale), unii autori evocă existența altor tipuri de apărări. Să analizăm, mai întâi, ceea ce Mucchielli (1981) numește „formele socializate ale apărărilor interne”. Alcătuite din combinații de apărări care apar, în aceeași perioadă, la un mare număr de indivizi, îmbrăcând astfel o formă colectivizată, formele socializate cele mai răspândite în prezent ar fi divertismentul, ecologismul și toxicomaniile. Ecologismul, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
existența altor tipuri de apărări. Să analizăm, mai întâi, ceea ce Mucchielli (1981) numește „formele socializate ale apărărilor interne”. Alcătuite din combinații de apărări care apar, în aceeași perioadă, la un mare număr de indivizi, îmbrăcând astfel o formă colectivizată, formele socializate cele mai răspândite în prezent ar fi divertismentul, ecologismul și toxicomaniile. Ecologismul, de pildă, ar reprezenta un ansamblu de reacții defensive îmbinând refuzul realității sociale și tehnologice cu incriminarea societății și grupismul 31. Aceste reacții apar ca urmare a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
viața cetății reprezintă veritabile forme de catharsis colectiv, care contribuie În mod direct și esențial la menținerea stării de echilibru sufletesc și moral al Cetății. Se poate vedea, prin urmare, că, În ceea ce privește conduitele colective, acestea reprezintă În primul rând formele socializate ale conduitelor psihologice naturale, primare, prin intervenția asupra acestora a valorilor represiv-modelatorii ale factorilor culturali, morali și religioși. Din acest motiv, ele reprezintă o temă importantă pentru psihologia morală. Aceste conduite sociale, dincolo de aspectele prezentate mai sus, se mai manifestă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu familia 2 Alte persoane manifestă interes față de copil: a bunici b alte rude c vecini EVALUAREA COMPORTAMENTULUI 1. ALIMENTAȚIA 1.1. Atitudinea față de hrană a Mănâncă □ normal □ tendința spre bulimie □ tendința spre anorexie da nu b Are o conduită socializata în timpul mesei c Are preferințe deosebite d Are deprinderea respectării unui orar al meselor Observații: 1.2. Autonomie în hrănire fb b s i a Cunoaște alimentele și principiile de consumare a acestora b Prepară o masă/gustare caldă c
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]