141 matches
-
ai dreptății și ai liniștii publice”. O finalitate educațională pe care nu ar ezita să și-o însușească nici un pedagog contemporan. Cooperarea, în munca de educație, constituie într-adevăr o cheie potrivită pentru a obține participarea autentică a partenerilor. Soluția „societară”, credea Diamant, va asigura „un minimum decent de existență poporului”, va forma un etos al cooperării și încrederii reciproce, va face ca munca să nu mai fie un supliciu, ci o activitate atrăgătoare, oferind prilejul unei autentice valorizări a talentelor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din acest aport" prevederi ce se regăsesc și în cuprinsul art. 1900 C.civ. În consecință, coproprietarul care dobândește calitatea de asociat prin subscrierea ca aport a bunului proprietate comună va fi și reprezentantul, mandatarul celorlalți coproprietari pentru exercitarea drepturilor societare. Din art. 65 alin. 1 din L.S.C. care vorbește despre "bunurile constituite ca aport" rezultă că unicul titular al dreptului de proprietate nu va putea subscrie ca aport numai o cotă-parte din acest drept și să păstreze pentru sine sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
subscris și vărsat; h) nu s-a respectat numărul minim de asociați, prevăzut de lege. Nulitatea este doar judiciară ea putând fi declarată doar de instanța în a cărei rază teritorială își are sediul societatea. O altă particularitate a nulității societare în raport cu nulitatea de drept comun sancțiune a nerespectării condițiilor legale la încheierea unui act juridic este aceea că ea poate fi remediată. Contrar esenței nulității care verifică respectarea cerințelor legale la momentul încheierii actului, al constituirii societății, în cazul nostru
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ale filialei de a integra voința societății-mamă propriei voințe, prin exercițiul dreptului la vot. Filiala fiind persoană juridică participă la raporturi juridice în nume propriu prin actele reprezentanților săi, dobândind drepturi și obligații. Ea va avea regimul juridic al formei societare în care s-a constituit și va avea la bază un act constitutiv valabil încheiat. Filiala se constituie potrivit dispozițiilor referitoare la constituirea unei societăți comerciale. 5.2. Sucursalele și celelalte sedii secundare Sucursala este un dezmembrământ fără personalitate juridică
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
5.2. Sucursalele și celelalte sedii secundare Sucursala este un dezmembrământ fără personalitate juridică al societății comerciale, care este dotat de societate cu anumite fonduri, cu scopul de a desfășura o activitate economică în cadrul obiectului de activitate. Este o structură societară constituită de societatea mamă care se bucură de un minim de autonomie gestionară pentru a desfășura o activitate proprie, în concordanță cu obiectul de activitate al societății fondatoare, dar fără a dobândi personalitatea juridică. Sucursala este lipsită de patrimoniu și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
instanța aprobă ordinea de zi, stabilește data de referință, data ținerii adunării generale și, dintre acționari, persoana care o va prezida. Considerăm că acționarii ar trebui să se adreseze justiției numai dacă cererea de convocare a fost refuzată de către organele societare 162. Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege fapta constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau cu amendă penală. De asemenea, cenzorii au obligația de a convoca adunarea generală ordinară și extraordinară dacă administratorii nu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
vor a avea un vot pentru 4 acțiuni). Art. 120 din L.S.C. arată că acționarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă. Acest articol consacră o regulă de bază a democrației societare și anume proporționalitatea numărului de voturi prin raportare la numărul de acțiuni deținute. Această regulă este consecința aplicării unui principiu fundamental și anume o acțiune înseamnă un vot178. Dreptul de vot este strâns legat de participarea la capitalul social și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
funcției sociale a votului adunării. În toate situațiile de mai sus, hotărârea adunării este anulabilă numai dacă voturile viciate au fost indispensabile pentru formarea majorității. • au fost luate cu încălcarea dispozițiilor actului constitutiv. Acțiunea în anulare are caracterul unei acțiuni societare, deoarece ea este exercitată exclusiv în folosul societății și al acționarilor și nu pentru valorificarea unui interes personal chiar dacă implicit are și consecințe de această natură 209. Acțiunea în anulare are un caracter social deoarece este opozabilă tuturor acționarilor, chiar
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și consecințe de această natură 209. Acțiunea în anulare are un caracter social deoarece este opozabilă tuturor acționarilor, chiar și celor care au votat favoabil, potrivit art. 132 alin. (10) din L.S.C.210. Consecința admiterii ei constă în obligația organelor societare competente sau a instanței de a convoca o nouă adunare generală 211. Litigiile care au drept obiect atacarea hotărârilor adunării generale în temeiul art. 132 din L.S.C. sunt între profesioniști 212, pârât într-o asemenea acțiune fiind un profesionist societatea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
organ societar, răspunderea administratorului poate fi doar delictuală 237. A fost exprimată și opinia potrivit căreia răspunderea administratorilor constituie un tip distinct de răspundere, alta decât contractuală sau delictuală. Ne-am afla în prezența unei răspunderi de tip nou răspunderea societară, o răspundere specifică de drept comercial 238. În ceea ce ne privește considerăm că răspunderea civilă a administratorului (față de societate și nu față de terți) este guvernată de dispozițiile legii societăților comerciale dar și de principiile și normele răspunderii civile, contractuale sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
vinovat de neînțelegeri grave 263. Dizolvarea societății este o măsură excepțională la care se apelează numai în situații fără ieșire în care societatea este împiedicată să funcționeze, atunci când nu există soluții pentru ieșirea din criză fără dispariția societății. Întreaga legislație societară este străbătută de ideea salvării societății, abordare căreia trebuie să se ralieze și jurisprudența 264. De asemenea, dacă actul constitutiv poate prevedea cauzele de dizolvare a societății de ce nu ar putea prevedea și cauze suplimentare de excludere sau, mai mult
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
parțială a contractului de societate 265 (dar părțile nu sunt repuse în situația anterioară, nu se produce efectul retroactiv) fie, în anumite cazuri, ca o formă de răspundere de natură extracontractuală sau delictuală. În majoritatea cazurilor are caracterul unei sancțiuni societare; nu întotdeauna însă, existând și situații în care excluderea nu prezintă această trăsătură, cum este cazul excluderii asociatului cu răspundere nelimitată pentru incapacitate. 8.2. Condițiile excluderii unui asociat din societatea comercială Excluderea unui asociat din societatea în nume colectiv
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de subiect de drept distinct de asociații săi, își va păstra patrimoniu său separat de cel al asociaților și doar cel dintâi va constitui obiectul dreptului de gaj general al creditorilor. Răspunderea pentru datoriile societății va fi doar o răspundere societară nu și o răspundere personală a asociaților. Menținerea personalității juridice a societății este realizată numai în scopul efectuării demersurilor necesare încetării personalității juridice. În cazul în care se întreprind operațiuni comerciale noi ce nu sunt necesare scopului lichidării lichidatorii sunt
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
instanța aprobă ordinea de zi, stabilește data de referință, data ținerii adunării generale și, dintre acționari, persoana care o va prezida. Considerăm că acționarii ar trebui să se adreseze justiției numai dacă cererea de convocare a fost refuzată de către organele societare 357. Dacă administratorii nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege fapta constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau cu amendă penală. De asemenea, cenzorii au obligația de a convoca adunarea generală ordinară și extraordinarădacă administratorii nu o
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
vor a avea un vot pentru 4 acțiuni). Art. 120 din L.S.C. arată că acționarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă. Acest articol consacră o regulă de bază a democrației societare și anume proporționalitatea numărului de voturi prin raportare la numărul de acțiuni deținute. Această regulă este consecința aplicării unui principiu fundamental și anume o acțiune înseamnă un vot373. Dreptul de vot este strâns legat de participarea la capitalul social și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Beck, București, 2008. Turcu I., Legea procedurii insolvenței. Comentariu pe articole, ed. 3, Ed.C.H.Beck, București, 2009. II. ARTICOLE. STUDII. NOTE Angheni S., "Unele aspecte teoretice și practice privind efectele fuziunii", în Juridica, nr. 5/2001. Belu Magdo M.L., "Structuri societare", în R.D.C., nr. 7-8/1998. Băcanu I., "Aporturile în creanțe", în R.D.C., nr. 2/1999. Băcanu I., "Noua reglementare a fuziunii și divizării societății comerciale", în R.D.C., nr. 5/1999. Bălan I., "Natura juridică a societății comerciale", în Dreptul, nr. 11
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
reglementare specială a nulității nulitate de drept comercial, mai precis nulitate de drept societar, în dreptul comun în materia nulității persoanelor juridice, de drept civil sau de drept comercial. Noutatea fundamentală a Codului civil în domeniul nulității este importul din legislația societară a unui tip aparte de nulitate: nulitatea persoanei juridice. Tipul de nulitate societară încorporat în Codul civil are o ascendență europeană și comercială. Astfel, în Codul civil, se introduce conceptul de nulitate a persoanei juridice, necunoscut în reglementarea în vigoare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societar, în dreptul comun în materia nulității persoanelor juridice, de drept civil sau de drept comercial. Noutatea fundamentală a Codului civil în domeniul nulității este importul din legislația societară a unui tip aparte de nulitate: nulitatea persoanei juridice. Tipul de nulitate societară încorporat în Codul civil are o ascendență europeană și comercială. Astfel, în Codul civil, se introduce conceptul de nulitate a persoanei juridice, necunoscut în reglementarea în vigoare în prezent, cu excepția nulității societății comerciale. În acest sens, art. 196 C.civ
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nulității actului de înființare a persoanei juridice. (2) Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) lit. a), c), d), e), f) și g) se sancționează cu nulitatea absolută". Subsecvent îi conturează un regim juridic identic cu cel al nulității societății comerciale (nulitate comercială societară), în privința cauzelor, efectelor, etc. transferând nulitatea comercială societară în nulitate de drept comun a persoanelor juridice. Singura diferență între reglementarea art. 56-59 din L.S.C. și prevederile Codului civil referitoare la nulitatea persoanei juridice este cea referitoare la cauzele de nulitate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) lit. a), c), d), e), f) și g) se sancționează cu nulitatea absolută". Subsecvent îi conturează un regim juridic identic cu cel al nulității societății comerciale (nulitate comercială societară), în privința cauzelor, efectelor, etc. transferând nulitatea comercială societară în nulitate de drept comun a persoanelor juridice. Singura diferență între reglementarea art. 56-59 din L.S.C. și prevederile Codului civil referitoare la nulitatea persoanei juridice este cea referitoare la cauzele de nulitate în Codul civil apărând o cauză de nulitate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
F.A. Baias, op. cit., pp. 278-279. 133 F.A. Baias, op. cit., p. 280. 134 De exemplu, constituirea a două societăți din aceleași persoane sau un raport de dependență economică tranzitoriu pe baza unui raport juridic comercial. 135 M.-L., Belu Magdo, "Structuri societare", în R.D.C., nr. 7-8/1998, p. 29. 136 În legătură cu înscrierile în registrul comerțului, a se vedea, T. Prescure, Registrul Comerțului, Ed. All Beck, București, 1997, pp. 70 și urm. 137 Ghe. Piperea, op. cit., p. 166. 138 Pentru realizarea rolului pe
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
puțin jumătate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legală fără votul lor. 139 În literatura de specialitate adunarea generală a asociaților este considerată parlamentul societății comerciale, care își desfășoară activitatea prin intermediul a două structuri de conducere societare: adunarea generală ordinară și extraordinară. A se vedea, M. Hacman, op. cit., pp. 253-256. 140 Cu privire la această controversă, a se vedea, C. Gheorghe, "Adunările generale ale societății comerciale. Competențe și principii", în R.D.C., nr 2/2003, pp. 63 și urm.; I.L.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de la care se revendică individualismul și abordarea holistă, care consideră că alegerile sunt înscrise în întregul social, care are a priori un sens și o acțiune specifică. Din perspectiva funcționalismului lui Malinovski, individualismul metodologic ar trebui să întindă mîna abordărilor societare care garantează independența maximală a indivizilor, chiar cu prețul pierderii sensului comunității și așa-zisului "bun social". Funcționalismul privilegiază, în egală măsură, valori ca spiritul de ordine, coeziunea socială, afirmînd că e bun tot ceea ce contribuie la asigurarea reproducției sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
produse. Este un lanț de activități complementare, legate prin relații client-furnizor (de exemplu, filiera agroalimentară, filiera lemnului, filiera electronică ș.a.). După statutul juridic, întîlnim: 1) întreprinderi private; 2) întreprinderi publice. Cele private pot fi: a) individuale (un singur proprietar); b) societare (cu cel puțin doi asociați). La rîndul lor, cele societare se clasifică în: societăți în nume colectiv; societăți cu răspundere limitată; societăți anonime. Întreprinderea combină, din punct de vedere tehnic și economic, diferiți factori de producție: munca, materiile prime, capitalul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
client-furnizor (de exemplu, filiera agroalimentară, filiera lemnului, filiera electronică ș.a.). După statutul juridic, întîlnim: 1) întreprinderi private; 2) întreprinderi publice. Cele private pot fi: a) individuale (un singur proprietar); b) societare (cu cel puțin doi asociați). La rîndul lor, cele societare se clasifică în: societăți în nume colectiv; societăți cu răspundere limitată; societăți anonime. Întreprinderea combină, din punct de vedere tehnic și economic, diferiți factori de producție: munca, materiile prime, capitalul și informația. Sintetizînd, la nivel microeconomic această combinație poate fi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]