67 matches
-
preferați celor mai scunzi, slabi și cu fese plate; femeile cu sâni mari și cu buze cărnoase vor părea mai atrăgătoare decât cele slabe, cu buze subțiri. Într-un cuvânt, în spatele unui sistem conceptual uneori complex și impregnat cu o sociobiologie de doi bani se ascund adesea platitudini năucitoare, dar „științifice”. Scopul nostru nu este să afirmăm aici că toate aceste aspecte sunt false, ci doar să subliniem faptul că, între a afirma aceste lucruri sau a nu zice nimic, deosebirea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
141): - aflarea unui mijloc de a evita agresivitatea; - autorizarea unei plăceri de substituție; - satisfacerea tendințelor masochiste. După lucrarea Annei Freud, altruismul a dispărut din vocabularele și dicționarele de psihanaliză. În prezent, în studierea comportamentelor altruiste, ștafeta a fost preluată de sociobiologi. În aparentă contradicție cu legile evoluției (întrucât faptul de a se sacrifica pentru alții presupune riscuri pentru individ), aceste comportamente favorizează propagarea de gene comune la speciile animale sau la oameni. Altruismul de rudenie ar fi genetic programat pentru ca speciile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
feminismul. Termenul ștransdisciplinaritate- n.n.ț este în același timp o etichetă pentru disciplinele mai vechi, cu scop „sinoptic” (rezumativ-integrativ), precum filosofia și istoria, dar și pentru noile câmpuri, incluzând viitorologia culturală, biologia populațiilor umane, cercetările pentru pace, științele politice și sociobiologia. Aceste abordări promovează viziuni comprehensive asupra lumii. ș...ț Atunci când reduc toate fenomenele la o singură metaforă, teorie sau ideologie, schemele transdisciplinare riscă să devină proiecte monolitice sau sisteme închise. (Klein, 1994, p. 1) Acesta este un risc de care
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism. În perioada 2003-2005, a participat la seminariile științifice organizate la Universitatea din Zürich de către doi dintre cei mai celebri biologi evoluționiști în viață și continuatori ai cercetărilor lui Charles Darwin în Galapagos, Rosemary și Peter Grant (Universitatea Princeton
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
implica cu necesitate teoria evoluționistă. Rezumând, atât psihologia evoluționistă, cât și psihologia cognitivă sunt interesate de identificarea structurilor cognitive care generează răspunsurile subiectului uman. Psihologia evoluționistă asumă însă faptul că aceste structuri cognitive sunt rezultatul unui proces de evoluție. Spre deosebire de sociobiologie (Wilson, 1975), psihologia evoluționistă studiază structurile cognitive care mediază și determină răspunsurile subiectului uman, fără să asume că aceste răspunsuri sunt rezultatul direct al unor factori genetici. Acest lucru nu duce doar la evitarea criticilor aduse sociobiologiei (de exemplu, cu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de evoluție. Spre deosebire de sociobiologie (Wilson, 1975), psihologia evoluționistă studiază structurile cognitive care mediază și determină răspunsurile subiectului uman, fără să asume că aceste răspunsuri sunt rezultatul direct al unor factori genetici. Acest lucru nu duce doar la evitarea criticilor aduse sociobiologiei (de exemplu, cu referire la determinismul genetic al comportamentelor sociale), ci este o perspectivă interdisciplinară fecundă, care reunește discipline diverse (psihologie cognitivă, neuroștiințe, genetică). GRAFIC Figura 2.1. Modelul ABC în conceptualizare evoluționistă. (II). Originea evolutivă a structurilor cognitive: Cum
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
arab pretinde un contact mai direct, incluzînd factori olfactivi și un ton ceva mai ridicat decît al unui european; codul american exclude olfactivul în relațiile oficiale, cel chinez nu admite contactul ochi-în-ochi). Spațiul ca teritoriu și-a făcut apariția în sociobiologie de multă vreme (această noțiune este comună multor grupe de nevertebrate și celor mai importante vertebrate); este vorba de spațiul limitat printr-o serie de semnale: cîntece, strigăte, mirosuri, manifestări vizuale etc. Păsările, mamiferele nu numai că au anumite teritorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
abordarea social construcționistă a emoțiilor. O problemă de mare interes în sociologia emoțiilor o constituie determinarea influenței factorilor fiziologici în producerea fenomenului. Este o problemă mai generală a sociologiei (organicismul versus sociologismulă. Dezbaterea asupra acestei probleme a renăscut odată cu apariția sociobiologiei (Wilson, 1975Ă. Nimeni nu se îndoiește că emoțiile au un substrat biologic; probleme apar când se pune întrebarea cât de important este acest substrat. Experimentele lui Stanley Schachter și Jerome Singer (1962Ă sugerează că substratul fiziologic are un rol relativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
T.D. Kemper (ed.Ă. Research Agendas în the Sociology of Emotions (pp. 180-203Ă. Albany: State University of New York Press. Turner, Jonathan H. și Stets, Jean E. (2005Ă The Sociology of Emotions. Cambridge: Cambridge University Press. Wilson, Edward O. [1975](2003Ă Sociobiologia. București: Editură Trei (Sociobiology. Cambridge Mss: Harvard University Press. Trad. rom. L. Ulrichă. Georgeta Pânișoară, Ion Ovidiu Pânișoară From the barriers of the communication to the efficiency of the process Abstract The communication represent today one of the key elements
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
e viziunea exclusiv politică, care constă în a anexa o perspectivă asupra legilor naturii unor ideologii politice; al doilea e viziunea religioasă, care se referă la teleonomie în sensul lui Teilhard de Chardin; iar al treilea pericol e reprezentat de sociobiologie, care încearcă să reducă și să rezume comportamentele, libertatea și responsabilitatea umane la mecanisme de natură biologică. Sînt foarte prudent față de aceste piedici, dar, descriindu-le și banalizîndu-le, putem găsi o teorie a auto-organizării de care să ne putem servi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Fără îndoială, ierarhia este, prin excelență, refularea modernității. Dar nu este exclus ca individualizarea să fie refularea centrală a societăților holiste. 5.4.3. Subiect colectiv sau unu multiplu În ciuda legăturilor strînse pe care le întrețin cu economistul Gary Becker, sociobiologii atribuie subiectivitatea egoistă și calculată nu indivizilor, ci genelor. Este posibil, deci, să situăm, să considerăm individul la intersecția mai multor sisteme de acțiune raționale, dar care nu se unifică, nu se sintetizează în mod rațional. Dincolo de individ, este posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unică metodă, caracterizat printr-o dinamica neliniară, în care importante sunt relațiile intrași intersistemice și nu starea de echilibru sau dezechilibru, propune o perspectivă integratoare, holistică. Fundamentele acestei perspective nu sunt găsite nici în descriptivismul istoric și nici în naturalismul sociobiologiei, ci în teoria sistemelor și științele cognitive. "Unui sistem economic complex scrie autorul îi surprinzi cu greu esența. Structura sa conține o doză importantă de necunoscut și imprevizibil. De aceea o singură teorie sau informațiile provenite dintr-o singură sursă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
care susțineau rolul fundamental al culturii și al sacrului în viața socială. (Idem., p. 433) Enunțul că "științele politice seamănă mai degrabă cu un bazar aleatoriu" (Idem., p. 437), completat cu influențele darwinismului, teoriei einsteiniene a relativității, ale psihanalizei și sociobiologiei, s-a încheiat cu încă o constatare demobilizantă pentru un tânăr care ar vrea să le studieze: Nu există o știință socială ca o știință arhitectonică. Există doar niște părți fără un întreg". (Idem., p. 441) Acest ton este menținut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Eliade considera că gândirea și cuvântul sunt mijlocitori ai creației. De multe ori, plante și animale specifice devin simboluri ale creativității umane pe baza asemănărilor omului cu celelalte regnuri. Astăzi se studiază societățile termitelor, albinelor, vertebratelor (pești, păsări, mamifere) de către sociobiologii care dovedesc existența unei vieți de grup cu creativitate și la animale. În locul cuvântului ca stimul general la oameni, aici acționează stimuli chimici ai mirosului, feromonii secretați de glandele mandibulare precum și cei din glandele care produc transpirația. Lor li se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de oameni. Științele sociale și umane, vechi de circa trei secole, au generat nu numai probleme filosofice specifice conștiinței și libertății umane, dar și unele asemănătoare cu cele puse de științe ale naturii (prin tendința botezată de americani "naturalizare"). Exemplele sociobiologiei, geografiei populațiilor, temele foametei și ale sărăciei, ale bolilor generate de viruși, ale influenței factorilor fizici precum întunericul-lumina, radiațiile și zgomotul modifică stările psihico-sociale ale oamenilor. Revelatoare filosofic sunt și evoluțiile raporturilor dintre tehnologiile noi (de exemplu, cele din centralele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din uz. Supraviețuiește cel mai bine adaptat. Bunăoară scurtimea unei expresii poate să-i ofere un avantaj în competiție cu altele. Mai târziu, înțelegerea principiului selecției naturale în termenii competiției dintre gene pentru transmitere și răspândire a făcut posibilă dezvoltarea sociobiologiei. Odată cu aceasta s-au deschis larg porțile pentru interpretări evoluționiste ale culturii și ale eticii. Asemenea tentative de extindere a științei darwiniene sunt comentate aprobativ de Dennett. El le consideră drept consecințe dintre cele mai firești ale însușirii unei „definiții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
culturale - idei, tradiții, moravuri - sunt și ele supuse selecției. Dawkins, la rândul său, afirmă că principiul selecției naturale se aplică nu numai genelor, ci și „memelor“ (produselor culturale). Dennett se distanțează, ce-i drept, de punctul de vedere al inițiatorului sociobiologiei - entomologul Edward O. Wilson - care caracterizează moralitatea drept o simplă adaptare ce susține scopurile reproductive ale speciei. Mobilurile acțiunilor oamenilor nu pot fi reduse la cele ale propagării genelor proprii sau ale grupului, subliniază Dennett: „În timp ce animalele sunt controlate în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
culturale între mari grupuri de oameni, ar putea fi explicate direct prin particularități biologice. Lewontin nu a ezitat să afirme că „unica trăsătură a naturii biologice a omului este aceea că el nu este constrâns de ea“. Aversiunea lui față de sociobiologie, care a culminat într-o polemică cu Edward Wilson, exprimă în mod clar temerea că abordări de acest gen sunt susceptibile să întrețină și să susțină conservatorismul politic, rasial și sexual, furnizându-i respectabilitate prin argumente „darwiniene“. Reacția dominantă în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai multă prudență, deoarece ne dăm seama că pînă și cele mai izolate comunități contemporane au în spate milenii de istorie și evoluție, timp în care în mod sigur au suferit schimbări semnificative. Recent, numeroși oameni de știință, în special sociobiologi și etnologi, au început să folosească date despre animale din prezent și anume aparținînd unor primate ne-umane, pentru a deduce trecutul speciei umane și umanoide. Aici eu cred că există o mai mare plauzibilitate. Dacă modul de viață al
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
conceput cu alt prilej o hexadă a "comunicării creatoare" prin adăugarea la cei cinci parametri deja formulați de H. D. Lasswell a unui al șaselea parametru: cel al contextului (CÎND/UNDE?) în care se comunică [Stănciulescu, 1988]. 24 Încercările de sociobiologie ale lui Edward O. Wilson [1975] încearcă să acrediteze cu argumente științifice ipoteza că o serie de conduite umane (sociale inclusiv) cum ar fi instinctul de putere, de cooperare, de ierarhizare socială etc. sînt determinate (favorizate, am spune mai degrabă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
eronate ale moștenirii umane. S-a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum este teoria tabula rasa. 2. În ceea ce privește sociobiologia, problema este de natur] terminologic]. Sociobiologii folosesc termenul egoist într-un sens excepțional, însemnând, cu aproximație, „care perpetueaz] genele; capabil s] m]reasc] șansele de supraviețuire și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c] tr]s]turile transmise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum este teoria tabula rasa. 2. În ceea ce privește sociobiologia, problema este de natur] terminologic]. Sociobiologii folosesc termenul egoist într-un sens excepțional, însemnând, cu aproximație, „care perpetueaz] genele; capabil s] m]reasc] șansele de supraviețuire și r]spândire a genelor unui organism”. Ei afirm] c] tr]s]turile transmise efectiv în procesul evoluției sunt acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mitul pseudodarwinist, inc] viu, al egoismului, din moment ce cuvântul egoist este integral o descriere de motive - nu doar de consecințe -, iar înțelesul s]u de bâz] e unul negativ, si anume acela c] individului nu ii pas] de ceilalți. Totuși, sociobiologii subliniaz] c] aceasta este o utilizare tehnic] a termenului, dar aproape toți se las] purtați de înțelesul s]u curent și pot fi auziți predicând despre egoism la fel de p]timaș că și Hobbes. (Vezi Wilson, 1975; vezi și Midgley, 1979
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi îngrijit la fel de mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce le d] naștere. Ins], când acest lucru se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ]ților e că serviciul f]cut sau ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]